PARAZITOLOGIE

CURS 6
 HELMINTI INTESTINALI
• Ascaris lumbricoides
• Trichinella spiralis
• Trichuris trichiura
• Enterobius vermicularis
• Strongyloides stercoralis
• Ancylostoma duodenale si Necator americanus
• E. vermicularis si T. trichiura sunt strict
intestinali.
 Morfologie
• cel mai mare nematod
• alungit, cilindric, extremităti conice
• ♀ 20-25 cm, ambele extremităţi sunt
drepte
• ♂ 10-17 cm, extremitatea posterioară
curbată
• aparatul digestiv
– orificiul bucal: 3 buze cu margini dinţate
– orificiul anal: subterminal, ventral
ASCARIS LUMBRICOIDES
 Morfologie
• oul:
• fecundat
– are culoare galben-brună în materiile fecale
– este sferic sau usor ovalar
– 65-75μ/ 30-50 μ
• Structura:
– la exterior un învelis albuminos, mamelonat (membrană
protectoare auxiliară)
– un strat incolor, relativ gros, neted
– membrană internă subţire, permeabilă
– în interior se află celula ou rotundă, care nu umple complet oul,
lăsând un spaţiu liber la extremităţi
• este eliminat în stadiul unicelular
 Morfologie
• nefecundate
– depuse în lipsa masculului
– de culoare galben-brună în materiile fecale
– mai alungite
– 88-93 μ/38-40 μ
– structura
• în interior conţinând o masă dezorganizată de granule ce
umplu complet oul
• La temperaturi de 22-23°C, în condiţii de
umiditate si umbră, în decurs de 3-4 săptămâni
în ou se dezvoltă o larvă infectanta
Morfologie
Morfologie
 Ciclu biologic
• ouălele:
– rezistă la temeraturi scăzute, desicatie,
putrefactie
– rămân viabile pe sol > 1 an
– la 22-23°C se dezvoltă în 2-3 săptămâni o
larvă infectantă
• 2 faze de dezvoltare
– tisulară
– intestinală
 Ciclul de viata
• ouă ingerate
• duoden (larva)
• vase sanguine, limfatice
• ficat (4 zile)
• cord
60-65 zile
• plămân (6-10 zile)
• trahee
• faringe
• intestin (înghitire)
• adulti
 Patogenie
• primoinfectia
– tolerată usor (lipsa sensibilizării)
– infectiile ulterioare
– reactii tisulare intense (datorate sensibilizării)
• intestin: infiltrat eozinofilic, granuloame
• plămân: infiltrat cu PMN si eozinofile (sindrom
Loeffler)
• reactii generale de hipersensibilizare
– alergenul ascaridian este unul din cele mai potente
alergene de natură parazitară
 Patogenie
• parazitul adult:
– localizat în intestin
– fată de parazitul adult: tolerantă mai mare
– are tendinta de a pătrunde în apendice sau
ampula Vater
 Manifestări clinice
• faza de migrare
– simptome abdominale neînsemnate
– ascarioza pulmonară
• durată: 1-2 săptămâni
• tuse usoară -> pneumonie cu dispnee, tuse,
durere retrosternală, febră, hemoptizie
• ex. radiologic: opacităti pulmonare labile
• prezenta larvelor în spută
• hipereozinofilie (30-50%)
 Manifestări clinice
• ascarioza intestinală
– manifestări conditionate de încărcarea
parazitară
– semne digestive
• anorexie
• dureri abdominale
• vărsături
• diaree / constipatie
• dezechilibru nutritional
 Manifestări clinice
• Complicatii
• agregarea parazitilor în ghemuri -> obstructie
intestinală
– afectează în special copiii (intestin cu lumen mic)
– debut: dureri abdominale severe, vomă, distensie
abdominală
– ! gangrenă intestinală, perforatie si peritonită
• migrarea parazitilor din intestin (eratism)
– spasme datorate iritatiei terminatiilor nervoase
– ileus acut -> necroză, peritonită
 Manifestări clinice
• pătrunderea parazitului în:
– căile biliare
• icter mecanic
• abces hepatic (dacă intră în tesutul hepatic)
– ductul pancreatic > pancreatită
– apendice > apendicită
• migrarea parazitului prin faringe în cavitatea
nazală si bucală (risc de asfixie)
• ! alergii
– astm bronsic, edem angioneurotic, urticarie,
conjunctivită, diaree
 Diagnostic
• decelarea parazitului adult
– eliminat prin anus, cavitatea bucală
– descoperit în intestin (interventie chirurgicală, examen
radiologic)
• decelarea larvelor
– în spută sau sucul gastric
– în material bioptic pulmonar sau hepatic
• evidentierea ouălor în materii fecale
– se evidentiază mai bine printr-o metodă de concentrare
– ! Dacă sunt prezenţi doar paraziţi de acelasi sex
• masculii nu produc ouă
• ouăle produse de femele sunt nefecundate (atipice, greu de
recunoscut)
 Diagnostic
• Eozinofilia
– ridicată în faza migratorie (30-50%)
– descreste rapid în faza intestinală
– după 60 zile nu depăseste 10%.
IMAGINI OUA ASCARIS
IMAGINI OUA ASCARIS
OU/PARAZIT
PARAZIT
IMAGINI ASCARIZI
 Epidemiologie
• omul se infectează prin ingerarea ouălor
din mediul extern (1g de pământ contine
câteva sute de ouă)
• rezervor: omul purtător al parazitilor de
ambele sexe
• ascarioza este o infectie endemică
• prevalenta bolii depinde de stadiul socio-
economic local
 Tratament
• Mebendazol 200 mg/zi, 3 zile
• Albendazol 10 mg/kgc/zi, 3 zile
• în ocluzie intestinala sau biliară
– Piperazină 75 mg/kgc 2 zile consecutiv
(paralizează viermii)
• Levamisol, Pirantel
• Prognosticul este în general bun
 Profilaxie
• igiena alimentatiei si individuală
• răspândirea ouălor este conditionată de
nivelul igienei sanitare dintr-o zonă
(sistemele de canalizare)
• în zonele endemice: tratament periodic în
masă
Enterobius vermicularis
 Morfologie
• nematod mic, alb-gălbui
• buton cefalic – rol de fixare
• aparat digestiv
• aparat reproducător
• ♀ 8-13 mm
• ♂ 3-5 mm, extremitatea posterioară
încurbată
• oul: ovoid, 50/30 m, în interior - embrion
 Morfologie
• extremitatea anterioară
– buton cefalic
• expansiune cuticulară, în care pătrunde lichidul perienteric,
realizând o formaţiune veziculară
• rol de fixare a parazitului de mucoasa intestinală
• aparatul digestiv
– format din esofag rabditoid, intestin si rect
• aparatul reproducător la femelă
– este dublu, de tip tubular
– compus din câte un ovar, un uter anterior si unul
posterior
 Morfologie
• Ouăle
– au formă ovalară, asimetrică, cu o latură
plană si una convexă
– au 50-55 μ/30-32 μ
– sunt transparente
– au învelis subţire, dublu
– cele 2 membrane se întâlnesc la unul din poli
– au în interior un embrion ovoid, care are o
prelungire ca o coadă
Morfologie
 Ciclu biologic
• adultii în cec, colon, • migrarea se face de
apendice obicei seara
• femela migrează în • prurit anal si perianal
regiunea perianală
• depunere ouă în pliurile
perianale (10.000 ouă)
• embrion -> larvă • Evolutia embrionului este
• larvă invazivă conditionată de prezenta
• jejun (adulti) oxigenului atmosferic
• migrare în cec, colon
Ciclul biologic
 Ciclu biologic
• Autoinfectie
– persoana infectată vehiculează ouăle din
regiunea perianală în cavitatea bucală
• direct –pe degete
• indirect –prin obiecte sau alimente
• Retrofectiune
– ouăle eclozează spontan în regiunea
perianală
– larvele pătrund activ prin orificiul anal
– în intestin -> adulti
 Patogenie si manifestări clinice
• atasarea de mucoasa intestinală:
inflamatie
• pătrunderea în apendice: apendicită
• prurit intens la nivelul mucoasei perianale
(semn patognomonic)
• dermatită eczematiformă în urma
gratajului cu posibilitate de suprainfectie
 Patogenie si manifestări clinice
• în infectii masive
• migrare în zona vulvară > vulvovaginite
• pătrundere în
– tractul urinar
– sistemul circulator
– cavitatea peritoneală
– ficat, plămân (apar granuloame)
• enuresis nocturn la copii
 Patogenie si manifestări clinice
• tulburări digestive nespecifice
• manifestări alergice
• tulburări neuropsihice
– insomnie (datorată pruritului)
– iritabilitate
– nervozitate
– scăderea capacitătii de concentrare
 Diagnostic
• evidentierea parazitului adult
– frecvent bolnavii văd si recunosc parazitul
– femela poate fi văzută
• în regiunea perianală
• în vagin
• în scaunele diareice
• după administrarea terapiei antihelmintice
 Diagnostic
• evidentierea ouălor
– în materii fecale (10-15%)
– urină, secretie vaginală (rar)
– amprenta anală - examen cu obiectiv uscat
40x, 20x
– pentru excluderea diagnosticului
• 7 examene negative la interval de 2 zile
Diagnostic
Diagnostic
 Tratament
• Mebendazol (Vermox) 100 mg doză unică
• Albendazol (Zentel) 400 mg doză unică
• în familiile puternic infectate se tratează
simultan, de 2 ori toti membrii familiei
• tratament simptomatic
– unguent care calmează pruritul
– spălare zilnică cu apă caldă si săpun
 Epidemiologie
• parazitoză contagioasă cu răspândire în
colectivităti de copii prescolari si în familii
numeroase

• Rezervor: omul infectat

TRICHURIS TRICHURA

Boala: tricocefaloză, trichuroză

 Morfologie
• adultul
– formă de bici
– porţiunea anterioară subţire, (3/5 din lungimea totală)
– porţiunea posterioară ingroşată
– masculul
• 3-4 cm
• extremitatea posterioară curbată ventral intr-o buclă
• terminal – un spicul genital cu o teacă membranoasă
– femela
• 5 cm
• depune zilnic 3-6000 de ouă
 Morfologie
• ouăle
– au o formă caracteristică asemănătoare
lămailor
– au culoare brună
– 50 μm/25 μm
– au un inveliş subţire şi transparent care
acoperă celula nesegmentată
– nu sunt infectante in momentul eliminării din
organism
Ciclu de viaţă
 Patologie
• in intestinul subţire, larvele părăsesc oul
• pătrund in mucoasa intestinală unde răman 3-10 zile
• viermele tanăr reintră in lumenul intestinal, coboară in
cec unde se dezvoltă, devenind adult
• parazitul adult se fixează de mucoasa intestinală cu
extremitatea efilată
• porţiunea posterioară atarnă in lumenul cecului pentru a
permite depunerea ouălor
• parazitul se hrăneşte cu:
– eritrocite
– leucocite
– fluid tisular
• intregul ciclu de dezvoltare are loc in intestin
 Simptomatologie
• forma uşoară
– dureri abdominale
– vărsături
– distensie abdominală
• forma severă
– diaree muco-sanguinolentă
– dureri abdominale
– tenesme
– prolaps rectal !
– anemie şi malnutriţie la copii cu infecţii masive
 Diagnostic
• evidenţierea ouălor
– prin examen coproparazitologic
– in infecţiile slabe se folosesc tehnicile de
concentrare
• evidenţierea adulţilor
– intervenţii chirurgicale
– sigmoidoscopii.
 Tratament

• Mebendazol (Vermox) 200 mg/zi, 3 zile

• Albendazol 400 mg