TUMORILE CEREBRALE

• Tumorile cerebrale sunt procese expansive

intracraniene care se dezvoltă într-un spațiu
inextensibil, reprezentat de cutia craniană și care
determină, în evoluție, blocaje în circulația LCR și
fenomene de HIC, cu apariția fenomenelor de
angajare și deces.
• Tumorile cerebrale primitive se pot dezvolta din
celulele gliale (astrocitoame, glioblastoame,
oligodendroglioame), din celulele ependimare
(ependimoame), sau din structurile de susținere
(meningioame, papiloame coroidiene, schwanoame).
• La copil, tumorile cerebrale derivă din linii celulare
primitive (meduloblastom, neuroblastom).
• Astrocitomul malign sau glioblastomul este tumora
primitivă cea mai frecventă la adultul peste 20 de ani.
• Tumorile cerebrale sunt clasificate după mai
multe criterii:
1.Primitive
2.Secundare -metastaze cerebrale
Histopatologic:
1.Benigne
2.Maligne
După localizare:
a.1.Intracerebrale-intraaxiale
2.Extracerebrale –extraaxiale-la nivelul
structurilor meningelui
b.1.Supratentoriale
2.Subtentoriale
Clinica tumorilor cerebrale este determinată de:
1.localizarea PEI-în zone cu mare importanță
funcțională, care dau semne precoce sau în
zone cerebrale mute (lobul temporal drept),
care permit dezvoltarea PEI timp îndelungat,
fără semne clinice
2.natura PEI- există PEI cu volum important,
dar cu semne clinice minore (tumori lent
infiltrative), sau PEI care evoluează cu
distrucție cerebrală importantă, determinând
semne clinice precoce și severe.
3. asocierea edemului cerebral peritumoral,
care amplifică semnele clinice și determină
variabilitate.
• Atingerea neurologică apare atunci când se
produc sângerări intratumorale, necroză sau
transformări chistice sau atunci când sunt
blocate căile de scurgere a LCR, cu apariția
hidrocefaliei.
• Edemul papilar (ștrangularea capului nervului
optic) apare prin afectarea întoarcerii venoase
retiniene sau prin afectarea fluxului axoplasmic
de-a lungul nervului optic.
• Dezvoltarea PEI în spațiul inextensibil
determinat de craniul osos duce la apariția
fenomenului de hipertensiune intracraniană,
urmat de diverse tipuri de angajare, în funcție
de localizarea tumorii:
1.Angajarea lobului temporal- uncusul-în lateral,
pe sub incizura tentorială- în procese
voluminoase de emisfer cerebral
2.Angajarea uncusului hipocampic în jos, cu
compresia mezencefalului și a nervului III→
paralizie unilaterală de nerv III cu midriază fixă,
urmată de apariția comei, dilatare pupilară de
partea opusă și hemipareză controlaterală
midriazei inițiale
3. Tumorile cerebeloase determină angajarea
amigdalelor în gaura occipitală, cu compresia
bulbului cerebbral și a măduvei cervicale
înalte.Apar tulburări de reglare cardio-
vasculară, bradicardie, HTA, stop respirator
• Clinica generală în tumorile cerebrale:
1. cefalee, cu sau fără semne evidente de HIC- apare
prin tracțiunea asupra durei mater, a vaselor sau
nervilor cranieni
Durerea iradiază de partea tumorii, iar în tumorile de
fosă posterioară apar dureri retroorbitare,
retroauriculare și occipitale, cu vărsături și sughiț
2. alterare progresivă și globală a funcțiilor cognitive
sau afectare a funcțiilor neurologice specifice: ex.
Limbajul
3. crizele epileptice- cu debut tardiv, la adult sau cu
creșterea severității la un epileptic deja cunoscut.
Pot reprezenta, timp îndelungat, singura manifestare
a unui PEI. Sugerează diagnosticul atunci când sunt
de tip focal, ex. Crize jacksoniene motorii, mai ales
dacă se asociază cu modificări focale pe EEG.
4. apariția semnelor neurologice de focar- în funcție de
localizarea tumorii
• Tumorile de lob frontal:
-deficit motor paretic/plegic, predominent crural,
crize epileptice generalizate sau focale-motorii,
tulburări psihice (tulburare de memorie, de
afect-indiferență afectivă, de atenție, tulburări
de comportament, de integrare socială),
gatism, tulburări de vedere, ataxie de tip frontal,
înțelegere greoaie, somnolență, lipsă de
spontaneitate în gândire și activitate.
PEI frontale pot atinge un volum semnificativ
înainte de a deveni manifeste. Apariția unei
afazii, a unui deficit motor indică extinderea
tumorii la regiunea frontoparietală.
• Tumorile temporale:
-pot prezenta tulburări de personalitate care pot mima
tulburarea afectivă sau tulburarea psihotică
( diagnostic diferențial cu afecțiuni psihiatrice!)
-alterarea câmpului vizual:qvadranopsii superioare
controlaterale leziunii
-modificări brutale în starea de dispoziție
-tulburări ale somnului, apetitului, funcțiilor sexuale
-crize epileptice parțiale complexe: dreamy-state,
halucinații vizuale, gustative, auditive
-PEI în lobul temporal stâng: tulburare de limbaj: afazie
-PEI în lobul drept poate fi mult timp asimptomatic
• Tumorile de lob parietal:
-determină, predominent, tulburări de
sensibilitate, mai ales pentru discriminarea
tactilă
-apraxie, tulburare de schemă corporală
-tulburare vizuală: HHL
-crize jacksoniene senzitivo-motorii
Ex. : afazie de recepție cu HHL controlaterală
caracterizează PEI parietal stâng
Ex. : apraxie constructivă cu HHL stângă
sugerează PEI parietal drept
• Tumorile de lob occipital:
-au ca element major HHL, asociată cu halucinații
vizuale elementare : fosfene
-agnozie vizuală
-alexie- în leziunile occipitale stângi

• Tumorile diencefalice:
- afectarea contracției pupilare la lumină
- paralizie de verticalitate
- tulburări neuroendocrine
- Hidrocefalie secundară blocării scurgerii LCR la
nivelul ventriculului III
• Tumorile de trunchi cerebral:
-glioame infiltrative, rău delimitate, fără sancțiune
chirurgicală
-cu sau fără fenomene de HIC
-semne neurologice bilaterale, inițial pot avea
sindroame alterne de trunchi cerebral
-paralizii de nervi cranieni
-incoordonare a mișcărilor
• Tumorile cerebeloase:
-sindrom cerebelos homolateral
-ataxie statică sau dinamică
- ulterior -suferință de nervi cranieni
- fenomene de HIC
- angajarea emisferelor cerebeloase prin gaura
occipitală cu compresia TC
Caracteristic la copil: meduloblastomul cerebelos
• Sindromul de HIC:
-cefalee matinală sau care trezește bolnavul din
somn, difuză sau cu caracter de hemicranie
-vărsături- predominent matinale, spontane,
neprecedate de greață, în jet, mimând boli
digestive
-tulburări de conștiență: somnolență, apatie
-edem papilar la examenul FO
-paralizii de nervi cranieni: VI, III, cu diplopie
• Metastazele cerebrale
-sunt determinări cerebrale secundare , pornite
de la un cancer primitiv: cancer bronșic, de
sân, de ovar, renal, digestiv, genital, melanom,
hemopatii maligne
-pot fi:
1. unice- când au sancțiune chirurgicală sau
2.multiple- se poate încerca radioterapia
-uneori se decelează ca manifestare inițială a
neoplaziei
-nodulare, hemoragice, chistice
• Explorări paraclinice:
-imagistice, cu substanță de contrast: gadolinium
1. IRM- arată cea mai mare parte a leziunilor
metastatice și a tumorilor primitive ale sistemului
nervos
- evidențiază foarte bine leziunile din trunchiul
cerebral, de bază de craniu, de cerebel și de
măduvă
-neiradiantă
-poate aprecia vascularizarea tumorii,
determinarea țesutului gras tumoral ( tumori
epidermoide, lipoame, craniofaringioame), existența
chisturilor
-utilă pentru leziuni meningee- leucemii,
limfoame
2. CT cerebral- cu substanță de contrast
-decelează leziuni peste 0,5 cm
-este mai bun pentru diagnostic decât IRM pentru
tumorile calcificate: meningioame,
oligodendroglioame, tumori de glandă pineală
-există tehnici de reconstrucție 3D ce permit
detectarea PEI în proporție de 95%.
Componenta angio-IRM sau angio-CT sau
arteriografia permit decelarea vascularizării
tumorii
3.PET-CT- decelează, pentru metastaze,
cancerul primitiv
• Tratamentul tumorilor cerebrale:
-neurochirurgical, cu exereză parțială sau totală
-medicamentos: pentru fenomenele de HIC-
depletive cerebrale, corticoterapie
- anticonvulsivante
- tratament radioterapic
- tratament paleativ