UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”,GALAȚI,FACULTATEA DE

MEDICINĂ ȘI FARMACIE

CANCERUL BRONHOPULMONAR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:PROF DR.LAURA REBEGEA

Student:Moraru Elena Alexandra

MEDICINĂ,Anul IV,GRUPA 9
CUPRINS

I.NOȚIUNI INTRODUCTIVE
II.PREZENTARE DE CAZ
I.NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Ce este Cancerul Bronhopulmonar?

Cancerul pulmonar este o neoplazie care domină tabloul actual al

malignităţilor în întreaga lume. Analiza activităţii rutiniere din
Serviciile de Bronhologie din România și din lume, departamente
cu mare experienţă în explorarea bronhoscopică, arată că ponderea
patologiei este reprezentată de cancerul pulmonar.
Cancerul bronhopulmonar ocupă locul I între decesele cauzate de
toate tipurile de neoplazii!
Mortalitatea este ridicată din cauza diagnosticării tardive.
Neoplasmul bronhopulmonar este o boala silenţioasă, diagnosticată
foarte târziu (75% din cazuri sunt diagnosticate în stadii
inoperabile ale afecţiunii). Factorul de risc principal este fumatul.
 Cancerul bronhopulmonar definit de înmulţirea
necontrolată a celulelor din mucoasa care
tapetează arborele traheo-bronşic este o formă de
cancer destul de agresivă şi rapid evolutivă.
Aceste celulele numite celule canceroase, se
grupează formând ciorchine – numite tumori,
care se pot dezvolta atât în interiorul bronhiilor,
cât şi în afara lor spre ţesutul pulmonar,formând o
tumoră pulmonară primară. De la acest nivel,
celulele canceroase se pot desprinde, trec în sânge
sau în circulaţia limfatică şi se pot fixa şi creşte în
alte zone ale corpului (de ex: în oase) unde
generează o tumoră secundară sau metastază.
 LIMFATICELE PLĂMÂNULUI

 Sistemul limfatic al plămânului drenează limfa în:

rețeaua limfatică superficială – subpleurală, colectează limfa țesutului pulmonar periferic, de
la nivelul vaselor limfatice subpleurale, care trec prin fisuri, peste marginile plămânilor, ajung în
hil unde drenează în nodurile limfatice bronhopulmonare și confluează cu rețeaua limfatică
profundă;
rețeaua limfatică profundă – intrapulmonară, formată din limfa colectată de la arborele
bronhic (de la nivelul bronhiolelor, alveolele nu au vase limfatice), de la capilarele limfatice ale
vaselor nutritive și funcționale din septele perilobulare, de unde ajunge în vase de calibru mai
mare din plexurile limfatice intersegmentare și peri-bronho-vasculare. Vasele limfatice, situate
în septele conjunctivoelastice pulmonare, merg împreună cu pediculii bronhovasculari spre hil,
fiind colectate de nodurile intrapulmonare şi drenate în nodurile limfatice bronhopulmonare. Nu
există anastomoze profunde între cele două rețele, doar la nivelul hilului.
 LIMFATICELE PLĂMÂNULUI

 Căile limfatice drenează, în continuare, limfa din nodurile limfatice

bronhopulmonare, în:
Nodurile limfatice traheo-bronhice inferioare, colectează vasele limfatice pulmonare drepte şi stângi,
apoi drenează limfa în nodurile traheobronhice superioare;
Nodurile traheo-bronhice superioare, se găsesc de o parte şi de alta a traheei, drenează limfa provenită
de la nivelul feţelor mediastinale ale plămânilor, în nodurile limfatice paratraheale;
Nodurile limfatice paratraheale, se găsesc pe fețele laterale ale traheei toracice și de aici limfa se
drenează în trunchiul limfatic bronhomediastinal drept și stâng.
Nodurile juxta – esofagiene colectează limfa mai ales de la nodurile limfatice traheobronhice şi o
drenează spre ductul toracic. Din colectorul limfatic bronho–mediastinal drept, limfa se varsă în ductul
limfatic drept, iar din colectorul limfatic bronhomediastinal stâng, limfa se varsă în ductul toracic.
INCIDENȚĂ ȘI MORTALITATE

 Cancerul bronho-pulmonar (CBP) reprezintă cea mai importantă

neoplazie umană în termenii incidenţei şi mortalităţii.Incidenţa
CBP în Uniunea Europeană ~52.5/100.000 locuitori/an,
Mortalitatea ~ 48.7/100.000 locuitori/an (375.000 cazuri noi şi
347.000 decese în 2000). La sexul masculin - incidenţa este de
82,5/100.000 bărbaţi/an, mortalitatea de 77,0/100.000
bărbaţi/an,la sexul feminin - incidenta de 23,9/100.000 femei/an,
- mortalitate 22.3 cazuri/100.000 femei/an.
Supravieţuirea la 5 ani a crescut modest în ultimii 25 ani la ~14%.
În Romania, în aceeaşi perioadă, CBP înregistrează o mortalitate
de 59.29/100.000 locuitori/an la bărbaţi şi respectiv 12.4/100.000
locuitori/an la femei.
În cadrul mortalităţii specifice prin cancer, CBP ocupă locul I la
bărbaţi şi locul III la femei.
Mortalitatea produsa de CBP datorita fumatului este de 90%
barbați și 80% femei.
 BILANȚ PRETERAPEUTIC

 Factori de risc
 Comparativ cu nefumătorii, fumătorii şi foştii fumători au un risc crescut de a se îmbolnăvi: statisticile indică faptul că
peste 90% dintre persoanele diagnosticate cu cancer bronhopulmonar au fost sau sunt fumători curenţi. Riscul de
îmbolnăvire la fumători este de 30 de ori mai mare şi este corelat cu doza cumulativă exprimată în numărul de pachete
fumate pe zi înmulţit cu numărul de ani. Fumul de ţigară conţine o serie de substanţe organice cu efect cancerigen ca
hidrocarburile aromatice, nitrosaminele, hidrazinele etc. Inhalarea pasivă a fumului de ţigară este la fel de nocivă ca
fumatul activ.
 În afară de fumat, mai există numeroşi factori incriminanţi care măresc riscul de apariţie a bolii, ca: expunerea la un
fond chimic la locul de muncă sau în mediul în care trăim – azbest, radon, arsenic,produse petroliere, gaze de
eşapament, fibre sintetice şi multe altele.Expunerea profesională sau accidentală la radiaţiile ionizante măreşte riscul de
apariţie a bolii.
 Cancerul bronhopulmonar mai poate să apară pe fondul unor afecţiuni pulmonare preexistente (ex.: cicatrici
granulomatoase, sclerodermie – îmbolnăvire a pielii/dermei adesea datorată unor substanţe chimice), sau existenţa unui
alt cancer în antecedentele personale, cum ar fi cancerul din sfera ORL. Mai este incriminată şi o predispoziţie genetică.
 Riscul începe de la 10 pachete / an
 Riscul depinde de:
 -vârsta de debut
 -numărul de ţigări fumate
 -sex
 -tipul de ţigară
 -profunzimea inhalării
 Tipuri de cancer bronhopulmonar

 Trei sferturi din cancerele bronhopulmonare au originea în mucoasa care tapetează bronşiile mari, fiind
accesibile bronhoscopiei. O pătrime din cazuri sunt localizate periferic, la nivelul ultimelorramificaţii ale
bronşiilor.
Există mai multe tipuri de cancer pulmonar, dar, în general, sedisting două categorii:
 Cancer pulmonar cu celule mici în circa 25% din cazuri.
 Cancer pulmonar fără celule mici – non-microcelular în circa 75% din cazuri.
 Există forme mai rare numite tumori carcinoide (carcinoidul tipic şiatipic) sau
forme mixte. Fiecare provine din diferite tipuri de celule anormale.
 Cancerul pulmonar cu celule mici este de 3 tipuri:
- carcinoame cu celule mici
-carcinoame cu celule mixte, mici şi mari
-carcinoame cu celule mici combinate
 Carcinoamele non-microcelulare sunt:
- carcinomul epidermoid
- adenocarcinomul
- carcinomul nediferenţiat cu celule mari
-carcinomul adenoscuamos
Semne și simptome

 Majoritatea pacienţilor sunt simptomatici la

prezentare (> 85%)
Simptome ale afecţiunii pulmonare
 tuse +/- expectoraţie dispnee
 hemoptizie
 durere toracică
 Infecţii recurente
 wheezing
 scădere în greutate
 Perioada asimptomatica lunga
Simptome de
“imprumut”dominante
 Iritație
 Obstrucție
 Infecție
Simptome “proprii”sarace
 hemoptizie
 modificari radiologice
Debut
 1. lent 70% 2.Acut 20% 3.Atipic
10%
 LENT –tuse iritativa rebela – hemoptizie,durere toracica , sd.de obstrucție bronșică parțială,astenie,
anorexie, rar febra ,pierdere ponderala.
 ACUT -pneumopatie acuta,sindrom supurativ retrosternotic,sindrom pleuretic :infectios metastatic
 ATIPIC – sd.embolic, sd.neurologic, sd.de vena cava superioara
 disfonie(paralizie recurentiala) ,disfagie(invazie esofag)
 dispnee acuta
 dureri toracice intense (invazie pleurala;sd.Pancoast- Tobias)
 sd.algic osos – sindroame paraneoplazice
Sindrom de compresiune
de vena cavă superioară

Acest sindrom este dat de compresiunea venei cave

superioare în traiectul său prin mediastinul
superior,compresiunea poate fi de cauză extrinsecă-
tumoră compresivă și respectiv
intrinsecă(tromb).Simptomele clinice sunt
dispneea,transpirații faciale, tuse și durere
toracică.Semne clinice sunt turgescența jugularelor,
edem cervical, edem facial și palpebral, circulație
colaterală dezvoltată la nivelul peretelui toracic
anterior și cianoză.
 DIAGNOSTIC

 Istoricul bolii şi examenul obiectiv

 Statusul de performanţă şi pierderea în greutate
 Investigaţii generale de laborator (hemograma, testele funcţionale hepatice şi renale),EKG,IDR la tuberculină
 Radiografie torace
 Teste diagnostice (obţinerea unei probe tisulare / celulare) prin bronhoscopie, mediastinoscopie, biopsie ghidată
CT sau toracotomie
 citologia sputei
 citologie din lichidul pleural
 biopsierea ganglionilor periferici măriţi
 Examenul histopatologic / citologic
 Teste IHC -p40 si p63- -in carcinomul cu celule scuamoase
TTF1- pentru adenocarcinom
teste genetice- mutatii EGFR,mutatii ALK,mutații ROS1 și mutații BRAF
 ALTE EXAMENE PARACLINICE

 Angiopneumografia:amputari compresii,deplasari abolire de perfuzie.

 Scintigrafia pulmonara I31 Tc99 Indiu 113:Amputari vasculare perfuzie in mozaic,zone reci egale cu
opacitatile (metastaze)
 Examenul CT: Metoda neinvaziva de evaluare a extinderii tumorale,permite aprecierea extinderii locale
(T) si la distanta (N, M).Permite punctia biopsie transtoracica pentru citodiagnostic.
 Tomografia cu emisie de pozitroni (PET CT) cu fluorodezoxyglucoza (FDG) permite aprecierea
tesutului tumoral pe baza activitatii metabolice crescute a acestuia . Indicatii: evaluarea nodulului
PULMONAR solitar avand eficienta superioara CT; stadializarea cancerului pulmonar, identificarea
recidivelor pulmonare dupa radioterapie ,nu identifica metastazele cerebrale
 Examenul RMN: Tumori situate la nivelul apexului; extinderea tumorala parietala, diafragmatica si la
nivelul venei cave;tumori situate in apropiere de coloana vertebrala.
 ALTE EXAMENE PARACLINICE

 Mediastinoscopia:Recoltarea ganglionilor pre/latero-traheali si

subcarinali si examenul histopatologic pentru aprecierea stadiului N.
 Toracoscopia poate elimina suspiciunea de extindere pleurala in
cazul unui revarsat lichidian cu citologie negativa la 3 punctii
succesive .
 MUTAȚII GENETICE ASOCIATE CU
CANCERUL BRONHOPULMONAR
 Mutațiile genetice asociate cu cancerul bronhopulmonar, pentru care există tratamente aprobate includ:

 EGFR – mutația se regăsește la 10% dintre pacienții caucazieni și la 25% dintre asiatici. Această modificare e mai
frecventă la nefumători. Există 4 medicamente aprobate de FDA – erlotinib, geftinib, afatinib și osimertinib
 ALK – 22% dintre mutațiile asociate cancerului pulmonar la nefumători. Crizotinib e medicamentul de primă
linie aprobat de FDA.
 ROS1 – 1-2% din cazurile de NSCLC pentru care se utilizează tot crizotinib
 BRAF – mutație frecvent întălnită la fumători, reprezintă 3-4 % din cazurile NSCLC . Dabrafenib și trametinib
sunt terapiile aprobate în 2017 de FDA.
 Pentru mutațiile MET, HER2, RET și NTRK1 există molecule evaluate în studii clinice.
Studiu prezentat la întâlnirea anuală a
Societăți Americane de Oncologie Clinică
(ASCO) 2018
 STADIALIZAREA

 Odată stabilit diagnosticul de cancer bronhopulmonar, se va determina gradul de răspândire a bolii, aceşti
doi factori având un rol determinant în tratamentul pe care îl va urma pacientul şi înprogramul de
recuperare ulterioară.
 Stadiul I Tumora are dimensiunea maximă mai mică sau egala cu 5 cm și nu sunt afectați ganglionii
limfatici regionali.
 Stadiul IIA Tumora are dimensiunea maximă între 5 și 7 cm și nu sunt afectați ganglionii limfatici
regionali sau tumora are dimensiunea maximă mai mică sau egală cu 5 cm, dar sunt afectați ganglionii
limfatici regionali homolaterali din hilul pulmonar.
 Stadiul IIB Tumora are dimensiunea maximă mai mare de 5 cm, dar mai mică de 7 cm și sunt afectați
ganglionii limfatici regionali homolaterali din hilul pulmonar sau tumora are dimensiunea maximă mai
mare de 7 cm (dar ramane doar la nivelul plamanului) sau exista un al doilea nodul tumoral în acelașii lob
și nu sunt afectați ganglionii limfatici regionali.
 STADIALIZAREA

 Stadiul IIIA-tumora are dimensiunea maximă mai mică sau egală cu 7 cm și sunt afectați ganglionii limfatici
regionali homolaterali de la nivelul mediastinului sau tumora are dimensiunea maximă mai mare de 7 cm (dar
ramane doar la nivelul plamanului) sau există un al doilea nodul tumoral în acelasi lob și sunt afectați
ganglionii limfatici regionali homolaterali de la nivelul mediastinului sau al hilului sau tumora invadează prin
extensie directă țesutul dintre plamani(de exemplu inima, esofagul) sau există un al doilea nodul tumoral în alt
lob al aceluiași plămân, cu sau fără afectarea ganglionilor limfatici regionali homolaterali de la nivelul hilului.
 Stadiul IIIB tumora invadează prin extensie directă țesutul dintre plămâni(de ex. inima, esofagul) sau există un
al doilea nodul tumoral în alt lob al aceluiași plămân și sunt afectați ganglionii limfatici regionali homolaterali
de la nivelul mediastinului sau indiferent de mărimea tumorii, sunt afectați ganglionii limfatici regionali
contralaterali de la nivelul hilului, al mediastinului sau cei din regiunile supraclaviculare.
 Stadiul IV indiferent de marimea tumorii și de afectarea ganglionilor limfatici regionali, tumora s-a extins la
alte organe/regiuni ale corpului.Afectarea pleurală (incluzand revarsatul pleural cu celule canceroase
documentate) și cea a plămânului contralateral se consideră a indica stadiul IV.
 CLASIFICARE TNM

 T – tumora primara
 Tx- tumora primară nu poate fi evaluată;
 T0- fără evidenţa tumorii primare
 Tis - carcinom in situ
 T1 - tumoră ≤ 3 cm, T1a - max 2cm, T1b =2cm - 3cm
 T2 - tumoră = 3-7 cm
 T2a - tumora =3 -5 cm
 T2b – tumora = 5 -7 cm
 T3- > 7 cm /invadează direct una din următoarele structuri: -peretele toracic, diafragm, nervul frenic, pleura
mediastinală, pericardul parietal:
 T4 - orice dimensiuni care invadează direct oricare din următoarele: mediastinul, inima, marile vase, traheea,
esofagul, corpii vertebrali, carina;
 CLASIFICARE TNM

 N – ganglioni limfatici regionali

 Nx- ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi;
 N0- fără metastaze în ganglionii limfatici regionali;
 N1- metastaze în ganglionii peribronşici ipsilaterali şi/sau hilari ipsilaterali şi ganglionii
intrapulmonari inclusiv invazia prin extensie directă a tumorii primare.
 N2 - metastaze în ganglionii mediastinali ipsilaterali şi/sau subcarinali
 N3 - metastaze în ganglionii mediastinali colaterali hilari/ipsilaterali/scalenici, sau
supraclaviculari
 CLASIFICARE TNM

 M-metastaze la distanta
 Mx - Metastazele la distanţă nu pot fi evaluate
 M0 - Metastaze la distanţă absente
 M1 - Metastaze la distanţă prezente
 TRATAMENT CANCER BRONHOPULMONAR

 Tratamentul cancerului pulmonar este împărțit în:

 Chirurgie
 Chimioterapie
 Imunoterapie
 Radioterapie
Tratamentul cancerului bronhopulmonar

Stadiu Descriere Opţiuni terapeutice

Stadiul I A/B tumoră de dimensiune variabilă, limitată chirurgie
la plămân
Stadiul II tumoră diseminată in ggl. locoregionali chirurgie +/- radioterapie sau
A/B ipsilaterali chimioterapie

Stadiul IIIA tumoră diseminată in ggl. locoregionali chimioterapie urmată de

ipsilaterali, cu prinderea peretelui toracic chirurgie şi/sau radioterapie
sau a diafragmului
Stadiul IIIB tumoră diseminată în ggl. locoregionali combinaţie de chimioterapie
contralaterali sau supraclaviculari şi radioterapie

Stadiul IV tumoră diseminată dincolo de torace chimioterapie şi/sau îngrijiri

paliative
Exemplu de plan de tratament, in tehnica IMRT(radioterapie cu intensitate
modulată, cu distributiile de doza.
(a) Vedere axiala;
(b) Imagine axiala pentru radioterapie cu protoni (PBT)
(c) Imagine coronala pentru IMRT
(d) Imagine coronala pentru PBT
 STRATEGIE TERAPEUTICĂ – RECOMANDARI NCCN

STADIUL IIIB
Boala nerezecabilă
STADIUL IIIA CHT + RT
Boala nerezecabilă RT,CHT (pacienţi cu pleurezie malignă)
RT ± CHT Boala rezecabilă
RT singură (cazuri selecţionate) CHT + RT → rezecţie chirurgicală extinsă
Boala rezecabilă Trialuri clinice
Chirurgie ± RT/ CHT Diferite tipuri de fracţionare a RT
Chirurgie singură (cazuri selecţionate) Radiosensibilizatori
Anticorpi monoclonali
Trialuri clinice Tratament multimodal
Tratament multimodal

STADIUL IV
RT paliativă
CHT pe bază de săruri de platină
Chirurgie → CHT ± RT (tumori rezecabile)
Terapie laser endobronşică ± brahiterapie (leziuni obstructive)
Trialuri clinice
Noi regimuri de CHT
CHIRURGIA

 Scopul intervenției chirurgicale este eliminarea completă a tumorii pulmonare și a ganglionilor limfatici din apropiere .
Tumora trebuie îndepărtată cu o margine înconjurătoare sau o margine de țesut pulmonar sănătos. O „marjă negativă”
înseamnă că atunci când patologul a examinat plămânul sau o bucată de plămân care a fost îndepărtată de chirurg, nu a
găsit celule canceroase în țesutul sănătos din jurul tumorii. Un chirurg oncolog este un medic specializat în tratarea
cancerului prin intervenție chirurgicală. Un chirurg toracic este special instruit pentru a efectua intervenții chirurgicale
pentru cancerul pulmonar.Următoarele tipuri de intervenții chirurgicale pot fi utilizate
 :Lobectomie. Plămânii au 5 lobi, 3 în plămânul drept și 2 în plămânul stâng. O lobectomie este îndepărtarea unui întreg
lob al plămânului. În prezent, se crede că este cel mai eficient tip de intervenție chirurgicală, chiar și atunci când tumora
pulmonară este foarte mică. Sunt în curs de desfășurare studii clinice pentru a studia dacă intervențiile chirurgicale mai
puțin extinse au rezultate similare pentru tumorile care sunt de 2 centimetri sau mai mici.
 Rezecție în pană(rezecție atipică). Dacă chirurgul nu poate îndepărta un întreg lob al plămânului, chirurgul poate îndepărta
tumora, înconjurată de o margine de plămân sănătos.
 Segmentectomie. Aceasta este o altă modalitate de a elimina cancerul atunci când un întreg lob al plămânului nu poate fi
îndepărtat. Într-o segmentectomie, chirurgul îndepărtează porțiunea de plămân în care s-a dezvoltat cancerul. În mod
obișnuit, mai mult țesut pulmonar și ganglioni limfatici sunt îndepărtați în timpul unei segmentectomie, în comparație cu o
rezecție în pană.

CHIMIOTERAPIA

 Chimioterapia este utilizarea de medicamente pentru a distruge celulele canceroase, de obicei prin
împiedicarea celulelor canceroase să crească, să se divizeze și să producă mai multe celule. S-a
demonstrat că îmbunătățește atât durata, cât și calitatea vieții pentru persoanele cu cancer pulmonar
în toate stadiile.Un regim de chimioterapie, constă de obicei dintr-un anumit număr de cicluri
administrate într-o anumită perioadă de timp. Atunci când chimioterapia adjuvantă este
administrată după o intervenție chirurgicală, aceasta este de obicei administrată pentru o perioadă
mai scurtă de timp (cum ar fi 4 cicluri) decât pentru cei cu cancer pulmonar în stadiul
IV.Medicamentele obișnuite utilizate pentru tratarea cancerului pulmonar includ fie 2 sau 3
medicamente administrate împreună, fie 1 medicament administrat singur. Urmatoarele
medicamente sunt aprobate pentru tratarea cancerului pulmonar:Carboplatin (disponibil ca
medicament generic),Cisplatină (disponibilă ca medicament generic),Docetaxel
(Taxotere),Etoposid (disponibil ca medicament generic),Gemcitabină (Gemzar),Nab-paclitaxel
(Abraxane),Paclitaxel (Taxol),Pemetrexed (Alimta),Vinorelbine (Navelbine)
IMUNOTERAPIA

 Imunoterapia folosește apărarea naturală a organismului pentru a lupta împotriva cancerului

prin îmbunătățirea capacității sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase.Persoanele
care primesc tratament cu imunoterapie pot primi doar 1 medicament, o combinație de
medicamente pentru imunoterapie sau poate fi combinată cu chimioterapie. Când avansat nu
poate fi tratat cu o terapie țintită , imunoterapia sau imunoterapia plus chimioterapia este
adesea tratamentul inițial preferat.Există diferite moduri în care imunoterapia poate folosi
sistemul imunitar al organismului pentru a trata cancerul.Medicamente care blochează calea
PD-1. Calea PD-1 poate fi foarte importantă în capacitatea sistemului imunitar de a controla
creșterea cancerului. Următoarele medicamente pentru imunoterapie sunt aprobate pentru
tratarea cancerului bronhopulmonar:Atezolizumab (Tecentriq),Durvalumab
(Imfinzi),Cemiplimab-rwlc (Libtayo),Nivolumab (Opdivo),Pembrolizumab (Keytruda).În
anumite cazuri, imunoterapia poate fi combinată cu chimioterapie , cum ar fi Cemipilmab-
rwlc sau Durvalumab.
RADIOTERAPIA

 Radioterapia este utilizarea de raze X de mare energie sau alte particule pentru a distruge celulele
canceroase. Un regim de radioterapie, sau un program, constă, de obicei, într-un anumit număr de
tratamente administrate într-o anumită perioadă de timp. Acest lucru poate varia de la doar câteva zile
de tratament la câteva săptămâni. Radioterapia nu poate fi utilizată pentru a trata cancerul larg
răspândit. Radioterapia nu distruge decât celulele canceroase direct pe calea fasciculului de radiații.
De asemenea, dăunează celulelor sănătoase din calea sa. Din acest motiv, nu poate fi utilizat pentru a
trata zone mari ale corpului. Cel mai comun tip de radiație este terapia cu radiații cu intensitate
modulată (IMRT). Pentru unii oameni, tumorile necesită un tip specializat de radiații, cum ar fi terapia
cu radiații corporale stereotactice (SBRT) sau terapia cu protoni. Aceste tipuri de radioterapie folosesc
scanări CT sau PET pentru a planifica exact unde să direcționeze fasciculul de radiații pentru a reduce
riscul de deteriorare a părților sănătoase ale corpului. Nu este o opțiune pentru toți pacienții, dar poate
fi utilizat pentru boala în stadiu incipient și pentru o tumoră mică, atunci când intervenția chirurgicală
nu este o opțiune.
TERAPIE PERSONALIZATĂ

 In cazul mutatiilor EGFR (factori de crestere epidermal):

 Erlotinib
 Gefinitib
 Afatinib
 In cazul mutatiilor ALK:
 Crizotinib
URMĂRIRE POSTTERAPEUTICĂ

Perioada imediat postterapeutica

1 zi 2 luni

Perioada de risc
2 luni 5 ani

Perioada de securitate relativa

5 ani > 5ani

II.PREZENTARE DE CAZ
Am avut de examinat pacienta CB în vârsta de 77 ani,pensionară care locuiește în mediul urban,singură,
diagnosticată cu carcinom scuamocelular bronhopulmonar stadiu IIIB în anul 2022.Diagnosticul este susținut de
examenul CT torace cu substanță de contrast, bronhoscopie și de examenul histopatologic efectuate în august și
septembrie 2022.
APF( antecedente personale fiziologice):menarhă la 16 ani,mereu regulate, menopauză instalată la 50 ani, 1 naștere,
11 sarcini, 10 avorturi.
APP( antecendente personale patologice):astm bronșic(2010),hipertensiune arterială esențială grad 2,hemangiom
hepatic,anemie grad 2.Medicație de fond se face cu Perindropil 5 mg 1 cpr/zi, Indapamida 1,5 mg 1cp/zi, Nebilet
5mg, Controloc 40 mg, Maltofer 2cp/zi, Betaserc, Airflusal.
AHC:sora tatălui, nepotul și 2 frați confirmați cu cancer bronhopulmonar
COMPORTAMENT: fumator cronic timp de 35 de ani, neagă consumul de alcool, pacienta nu este agresiva.
CVM:pensionar,fost secretar,incalzire cu soba pana la 19 ani, de 13 ani pacienta nu mai fumează.
EXAMEN CLINIC GENERAL
La momentul examinarii pacienta are o stare generala satisfacatoare, afebrilă
constient,cooperant.Inaltime:1,60,greutate:60 kg.
In urma examenului obiectiv se observa ca:
Starea generala a pacientei este buna;
Starea de nutritie: normoponderala;
Stare de constienta: pastrata;
Tegumente: normal colorate;
Fanere: normal implantate;
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil;
EXAMEN CLINIC GENERAL

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo-articular: aparent integru, mobil, fara modificari vizibile;
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular bilateral prezent;
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, soc apexian in spatial V
intercostal stang pe linia medio-claviculara, matitate cardiaca in limite normale;
Aparat digestiv: abdomen mobil cu miscarile respiratoria, nedureros spontan si la
palpare;
Ficat, cai biliare, splina: transit intestinal prezent, ficat la rebord, splina
nepalpabila;
Aparat uro-genital: Giordano negativ, mictiuni spontane fiziologice, loje renale
nedureroase
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: orientata temporo-spatial, constienta,
cooperanta
 Boala actuală a debutat insidios, prin instalarea lentă a dispneei
inspiratorie, inițial la eforturi moderate, ulterior la eforturi de
intensitate mică.In continuare se efectuează
CT torace cu substanță de contrast(17.08.2022): Atelectazie
neomogenă a parenchimului pulmonar pe topografia lobului
superior stâng, secundar obstrucției bronșice-lumen bronșic ocupat
de o formațiune solidă, iodofilă.Adenopatie cu diametrul de 14mm
și limfonoduli infracentimetrici vizibili prevascular. Obstrucție
bronșie lobară superioară stângă.
Ulterior s-a efectuat bronhoscopie(26.09.2022): pe stânga, lobară superioară obstruată complet
pe un proces proliferativ albicios, biopsie 1 fragment. Sângerare abundentă.Și in cele din urmă
rezultatul histopatologic(27.09.2022): carcinom scuamocelular pulmonar, moderat diferențiat,
fără keratinizare.Stadializare TNM-T4, N2, M0.Stadiul IIIB. Astfel se interpretează cazul ca și
carcinom scuamocelular bronhopulmonar și se recomanda inițierea chimioterapiei.Având în
vedere intervalul de timp necesar inițierii radioterapiei, se inițiază chimioterapia de “inductie”
protocol Paclitaxel și Carboplatin săptamânal.
În perioada 08.11.2022-22.12.2022 pacienta a efectuat 2 cicluri de chimioterapie
protocol Paclitaxel 90 mg/mp DT=130 mg și Carboplatin DT=350 mg, cu
premedicație și hidratare corespunzătoare, fără reacții adverse acute, cu toleranță
relativ bună.
Pe data de 10.01.2023 se efectueaza CT cu substanță de contrast. In urma CT ului :
neoplasm pulmonar ameliorat postterapeutic se decide inițierea radioterapiei cu
scop definitiv.( DT= PTV 46GY/23 FR, BOOST PTV 60 GY/10 FR).PTV-volum
tință planificat,ține cont de variațiile de setare.De asemenea se eliberează Accofil 30
UI 2 fiole.Pacienta este stabilă hemodinamic și respirator, biologic compensata.
 RECOMANDĂRI
1.Pacienta revine pentru inițierea radioterapiei conform
programării
2.În caz de febră> 38,5 grade Celsius sau <36 grade Celsius
se va administra Zinnat 2x500 mg/zi+Ciprofloxacin 2x500
mg.Dacă febra nu cedează în 48 de ore, pacientul se va
prezenta în cea mai apropiată secție de oncologie sau UPU.
3.În caz de grețuri, vărsături se recomandă Osetron 1tb/zi
sublingual în primele 5 zile postchimioterapie.
4.În caz de diaree se va opri tratamentul oncologic per os și
se va iniția tratament cu Imodium 2tb la debut, apoi 1 tb la
fiecare 2 ore, maxim 8tb/zi.
5.Se continuă tratamentul medicamentos al bolilor asociate
conform prescriptiilor medicale.
Bibliografie

https://newsmed.ro/plamanii-notiuni-de-anatomie
https://www.old.iocn.ro/Document_Files/Ghiduri-%C5%9Fi-Bro%C5
%9Furi/00000772/0opmf_Cancerul%20Pulmonar.pdf

https://www.cancer.net/
https://www.nih.gov/
https://www.msd.ro/stories/cancerul-pulmonar-prioritate-pentru-
sistemul-de-sanatate-din-romania/
https://www.cancer.org/
https://www.esmo.org/guidelines
Vă mulțumesc pentru atenție!