ONCOLOGIE 21.04.

2010
Curs 7

ROLUL PROFILACTIC AL CHIRURGIEI

Criptorhidia – asociata cu risc crescut de cancer testicular.

Polipoza colonului – asociata cu risc crescut de mo. de colon.
Mastectomia profilactica – in cancerul mamar la pacientele care au carcinom lobular (care are risc de
bilateralizare).
Cancerul ovarian familial – ovarectomii bilateral profilactice la femeile in postmenopauza care au factor de
risc.
Cancer esofagian – se trateaza motoplazia cilindrica a esofagului distal;
- se urmareste prin endoscopii repetate cu biopsii multiple; daca se observa un carcinom in
situ se impune esofagogastrectomie superioara polara.
Cancerele tiroidiene medulare – ar putea fi evitatea prin tratarea hiperplaziei.
Rolul diagnostic al chirurgiei:
- biopsia cu ac subtire: - ac subtire la nivelul tesutului suspect – introdus;
- simpla metoda de diagnostic , usor de efectuat;
- prezinta valori ridicate intr-un diagnostic pozitiv dar nu exclude malignitatea in cazul
unui rezultat negativ;
- punctia biopsie cu ac gros: ac mai gros, se utilizeaza pentru diagnosticul tumorilor de san, prostata, uter,
ORL, cavitatea peritoneala;
- biopsia incizionala – extirparea unui fragment tumoral;
- de preferat in diagnosticul tumorilor de parti moi sau al sarcoamelor osoase in cazul in
care punctia aspirativa cu ac fin e suficienta pentru stabilirea diagnosticului;
- dezavantaj: tesutul extirpat sa nu fie extirpat sa nu fie reprezentativ pentru intregul
tesut implicat.
- biopsia excizionala: - extirparea completa a formatiunii tumorale suspecta, cu marginile de rezectie din
tesutul sanatos;
- cand tumora are dimensiuni mai mare de 2-3 cm;
- se prefera biopsii incizionale atunci cand este posibil (ofera suficient material pentru
examenul histopatologic.
Alegerea procedeului depinde de biologia tumorii, necesitatile anato-morfopatologului.
Biopsia nu se face din zone cu hemoragie, infectate, necrotice.
Se vor evita biopsiile in acelasi loc.
Rolul chirurgiei in stadializare:
- cancerul de ovar numai operator: laparotomie exploratorie.
Rolul terapeutic:
- tratamentul chirurgical poate fi:- curativ al tumorii primare scop citoreductiv;
- paliativ: pentru combaterea unor simptome sau urgente oncologice;
- rezectii chirurgicale al metastazelor: metastazectomie;
- de bilant post-terapeutic;
- de reconstructie.
Chirurgia radicala a tumorii primare:
- laringectomia;
- mastectomia radicala;
- lobectomia sau pneumectomia;
- gastrectomia totala;
- amputatia de rect; rezectia anterioara de rect;
- cistectomia radicala cu derivatie;
- histerectomia radicala cu anexectomie bilaterala;
- colpohisterectomie (uter+col);
1
 - vulvectomia cu evidarea ganglionara inghinala;
- rezectia radicala cu limfodenectomie locoregionala.

Interventiile chirurgicale largite

- cele mai mutilante;
- pot oferi sanse imposibil de obtinut prin alte metode terapeutice:
Ex: exenteratia pelvina: extirparea tuturor organelor pelvine (uter, rect, tesutul moale intreg). Functia
colonului este restabilita prin colostoma, iar tractul urinar prin anastomoza ureterelor la nivel instestinal sau
tegumentar.
Interventiile chirugicale de „second look”
- a doua privire;
- se efectuau dupa circa 1 an in special in cancerul de ovar dar in absenta semnelor clinice,
imagistice, biochimice de boala;
- se recolteaza biopsii;
- se efectuau in urma cu aproximativ 20 de ani; astazi sunt discutabile
Chirurgia paliativa
- urmareste ameliorarea calitatii vietii pacientului.
Ex: traheostomia, colostoma, mastectomia de toaleta – in tumori ulcerate, infectate, chiar in prezenta
metastazelor la distanta.
- se combat: infectia, obstructia, hemoragia, complicatiile lor.
- pacientii cu metastaze hepatice de la cancerul de colon pot supravietui mai mult daca se practica
rezectia metastazelor.
Chirurgia urgentelor: tratamentul hemoragiilor, perforatiilor.
Chirurgia de reconstructie si recuperare:
- a sanului;
- cervico-faciala (in chirurgia ORL);
- inchiderea fistulelor vezico-vaginale: post-terapeutic (dupa RTE) sau datorita evolutiei bolii.
Tratamentul chirurgical este perte integranta al tratamentului multidisciplinar.

CHIMIOTERAPIA

- se bazeaza pe administrarea unor medicamente care prin interferarea lor cu metabolismul celular si
citoliza pe care o produc, inhiba cresterea tumorii;
- previne inmultirea celulelor canceroase, invadarea metastazarii, uciderii gazdei;
- majoritatea citostaticelor – actiune asupra multiplicarii celulare;
- citostaticele au efecte toxice asupra tuturor celulelor cu rata de diviziune rapida : maduva osoasa,
celulele mucoaselor, celulele germinale.
Ex: la pacientele cu chimioterapie  amenoree.
Scopul selectiei unui citostatic eficace este acela de a alege agenti citostatici care inhiba cresterea tumorala si
care prezinta efecte minime asupra celulelor normale.
Agentii chimioterapiei pot fi grupati in functie de actiunea lor in ciclul celular; daca celulele sunt in ciclul
celular, activitatea lor poate fi crescuta in anumite faze ale ciclului celular.
Clasificarea citostaticelor
Agentii alchilanti:
- actioneaza prin transformarea lor metabolica in produsi reactivi intermediari, care formeaza
legaturi covalente cu molecule cu exces de electroni – nucleofilice;
- bazele ADN – tinta procesului de alchilare;
Reprezentanti:
A. derivati de nitrogen mustard : Ciclofosfamida : greturi, varsaturi.
Clorambucilul – in boala Hodgkin, leucemia limfatica cronica.
Ifosfamide – LMNN – limfoame maligne non-Hodgkiniene; tumori testiculare maligne.

2
B. Nitrozuree:
Carmustin: BCNU – in tumorile SNC;
Lomustin – CCNU – in tumorile SNC.
Streptozocin – in carcinom celular insulare pancreatice.
C. Alchil – sulfonatii.
Busulfan – in leucemia mieloida cronica.
D. Alti agenti alchilanti
Dacarbazina – melanom malign, sarcoame parti moi.
Procarbazina sau Natulan – in boala Hodgkin.
Temozolomida - in tumori cerebrale.