DEFINIREA PUERICULTURII SI

PEDIATRIEI
Puericultura si pediatria sunt domenii de activitate
si totodata stiinte care au un obiect comun de
preocupare si studiu: copilul de la nastere la
adolescenta (pana la varsta de 16-18ani).
PUERICULTURA(lat.puer═
PUERICULTURA( copil;cultura═ crestere)
se ocupa de copilul sanatos;
este alcatuita din ansamblul de mijloace prin care
se asigura dezvoltarea somato-psihica normala si
ocrotirea sanatatii prin masuri profilactice.

.
 Puericultura antenatala - se ocupa de dezvoltarea
intrauterina normala a produsului de conceptie pana la
nastere.

 PEDIATRIA(gr.pais,paidos═copil
PEDIATRIA ; iatreia═tratament).
 seocupa cu descrierea, diagnosticul si tratamentul bolilor
copilului de la nastere la 16-18ani.
PUERICULTURA
 -alimentatie
 -igiena
- buna dezvoltare psihica
- stabilirea criteriilor de dezvoltare
fizica si psihica
- igiena mediului copilului
- profilaxia imbolnavirilor si
mentinerea sanatatii.
PEDIATRIA
-grupeaza bolile pe aparate si
sisteme
-exista boli caracteristice
copilariei : malformatii congenitale,
afectiuni legate de momentul nasterii,
rahitismul carential si vitamino-
rezistent, convulsii febrile, boli
infecto-contagioase, etc.
- sunt boli care se intalnesc si la
varsta adulta insa la copil au uneori
manifestari si evolutie diferite :
bronsita, pneumonia, insuficienta
cardiaca, hepatita cronica.
Evoluția generală a dezvoltării copilului cunoaște 4 perioade,
perioade și anume:
1.Perioada intrauterină cu 3 etape:
-ou (zigot) 0-14 zile;
-embrionară:
embrionară 14 zile -12 săptămâni;
-fetală: 13 săptămâni – până la naștere.
2. Prima copilărie: de la naștere la 3 ani, cu următoarele etape:
-etapa neonatală:
neonatală 0-28 zile;
-etapa de sugar:
sugar 29 zile-12 luni;
-antepreșcolar:
ntepreșcolar 1-3 ani.
3. A doua copilărie :-perioada preșcolară: 3-6-7 ani.
4. A treia copilărie:
-etapa de școlar mic:
mic -6-11 ani – fete;
- 6-13 ani – băieții.
-etapa de școlar mare:-
mare 11-14 ani – fete;
-13-15 ani – băieții.
- adolescența : după 14 ani (fete) și 15 ani (băieți) , până la terminarea
creșterii
MORBIDITATEA INFANTILA
 Reprezinta totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei
anumite perioade. Ea difera dupa grupele de varsta, astfel :

la nou-nascut : afectiun legate de traumatisme obstetricale sau incompatibilitate

feto-materna de Rh.
la sugar : boli acute ale aparatului respirator in sezonul rece si ale aparatului
digestiv in sezonul cald.
la anteprescolar : cele de la sugar si boli infecto-contagioase de etiologie
virala.
 la prescolar: creste incidenta bolilor infecto-contagioase caracteristice
colectivitatilor, apar noi probleme legate de intoxicatii, accidente. Este “varsta
imprudentei”. Cazurile de bronhopneumonie devin mai rare, crescand incidenta
pneomoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de aparare antiinfectioasa,
procesele infectioase fiind mai bine delimitate.

la scolar : patologie mai complexa, incluzand afectiunile intalnite la adulti;

persista incidenta bolilor infecto-contagioase, ca rezultat al contactului din
colectivitati, apare R.A.A., sunt mai frecvente accidentele de circulatie, se
contureaza mai bine bolile psihice. Mai bine reprezentata este patologia renala,
hepatica, sangvina.
 Mortalitatea infantila =
nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total nascuti vii in aceeasi
perioada.

Cauzele mortalitatii infantile sunt, in principal,

bolile acute grave ale aparatului respirator, digestiv,
malformatiile congenitale incompatibile cu viata .
 Mortalitatea infantila in Romania a fost de 14‰ in 1980, si de 7,6‰
in 2018, fiind de 2 ori mai mare decat media UE care este de 3,6 ‰.
PUERICULTURA ANTENATALA
Fecundarea ovulului de catre spermatozoid
↓
Produs de conceptie( ou, zigot)
↓ diviziuni celulare succesive
Embrion
↓factori teratogeni- determina
malformatii congenitale la nou-nascut
↓
Fat
(dupa 3 luni de viata intrauterina)
↓
Nou-nascut
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9 luni,
pot apare suferinta la nastere, nastere prematura, moartea fatului.
FACTORI TERATOGENI
 -tulburari utero-placentare si hormonale materne;
 - infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita, rujeola,
herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH.
 - infectii bacteriene : sifilis, TBC.
 -infectii parazitare : toxoplasmoza.
 - factori endocrini : diabetul zaharat
 - factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli autoimune.
 - factori mecanici
 - factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron, progesteron.
 -factori chimici
 - radiatii X, U.V.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA
EVOLUTIA FATULUI IN VIATA
INTRAUTERINA
 Varsta mamei
 Starea de boala a mamei ( boli acute sau cronice decompensate )
 Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-rea de greutati )
 Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-tatia, dezechilibrul in
principii nutritive );
 Iradierea
 Unele medicamente : tetraciclina, chinina
 Conditiile de igiena ale sarcinii
 Factori psihici, stresul familial sau social
 Factori de mediu
 Ereditatea
 Incompatibilitatea feto-materna de Rh.
 Fig. II. Calendarul embrionar al lui
Bickenbach

Durata totală a sarcinii: 280 zile +/- 10 zile sau 40 de

săptămâni
Eliminarea produsului de concepție :
• înainte de 6 luni = avort
•28-37 săptămâni = naștere prematură
•37-40 săptămâni = naștere la termen
•după 280 zile = postmatur.
PUERICULTURA NEONATALA
Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani
de viata.
In aceasta perioada au loc transformari adaptative :

 trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37°,la

temperatura mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni;
 instalarea respiratiei pulmonare;
 modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la
cord caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei
pulmonare;
 instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a
aparatului digestiv;
 aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )
 incetarea functiei cordonului ombilical.
 CARACTERE ANTROPOMETRICE

-La naștere, nou-născutul normal are o greutate de 3000-4000g. Între

3000-2500 g. se vorbește de nou-născut subponderal.
Peste 4000g. este macrosom sau gigant.
-Lungimea este între 48-52 cm.
-Perimetrul cranian are în medie 35 cm., iar perimetrul toracic este de 33-
34 cm.
-Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8)
-Lungimea membrelor superioare și inferioare este de 18-19 cm. Sunt
prezente 3-4 puncte de osificare ( femurul distal, tibial promixal, cuboidian
și al capului humeral).
CARACTERE MORFOLOGICE :
 Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare
icterul fiziologic neo-natal.(eritrodermie neo-natala).

 Vernix caseosa:
caseosa este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acopera
tegumentele la nastere.

 Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe

tegumentele aripilor nazale si fetei.

 Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri.
Dispare dupa prima saptamana de viata.

 Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-

lombare. Este prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special.

 Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical

imediat dupa nastere. Ulterior se va forma cicatricea ombilicala.
 CARACTERE MORFOLOGICE :
 Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula lui
Bichat).

 La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti):

oasele calotei sunt moi si elastice la presiune.
-prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere,
situate intre oasele calotei, pe liniile suturilor) sunt expresie a
mineralizarii incomplete a tesutului osos.

Fontanela anterioara(
anterioara bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii,
este larg deschisa si masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim
18 luni

Fontanela posterioara(lambdoida)
posterioara este prezenta la 25-33%dintre nou-
nascuti si masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2 luni.
 La baieti testiculii sunt coborati in scrot.
 La fetite labiile mari acopera pe cele mici.
Milium facial lanugo

Pata mongoloida Bont ombilical

CARACTERELE FIZIOLOGICE
 Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara
cu o frecventa de cca. 40/min.
40/min Tipatul este viguros.
 Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.
 In prima ora dupa nastere copilul urineaza.
 In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o masa
verzuie-negricioasa, lucioasa, semiconsistenta.
 Musculatura membrelor este hipertona.
 Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24.
 Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa
nastere, cand si pulsatiile lui se opresc. Toate functiile indeplinite de
acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele
nou-nascutului care intra in activitate.
 “CRIZELE FIZIOLOGICE” ALE NOU-
NASCUTULUI :
1. Involutia cordonului ombilical – consta din uscarea treptata a bontului ombilical
ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere. Bontul va fi pansat
cu comprese sterile muiate in alcool 70°.
2. Icterul fiziologic al nou-nascutului – apare la 2 – 3 zile dupa nastere prin virarea culorii
tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nu sunt modificate, nu apar
tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentine buna. Durata- 5-14 zile, max. 21
zile.Este un icter ce apare prin imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este cu BI
crescuta. Nu necesita tratament.
3. Scadera fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii si a
eliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max. 10% din
greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca, ajungand la greutatea initiala
in ziua a 8-10a de la nastere.
4. Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si al baieti-
tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.
5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului – descuamatie fina, furfuracee ce are loc in
prima saptamana dupa nastere.
6. Febra tranzitorie a nou-nascutului – datorita aportului scazut de lichide din primele zile
de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata, nedepasind 38°. Ca tratament:
adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.
 CRIZA GENITALĂ

 La fetițe – secreții vulvare sero- sangvinolente

 La băieți – tumefierea  La ambele sexe – tumefierea

testiculelor glandelor mamare
 EXAMENUL CLINIC AL NOU-
NASCUTULUI
Se vor nota in foaia de observatie:

 scorul Apgar in primele minute dupa nastere;

 starea generala ulterioara a nou-nascutului;
 aspectul cordonului ombilical;
 tegumentele: culoare, leziuni, modificari
( cianoza, echimoze, edeme, pete);
 craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile ( bosa
sero-sangvina,cefalhematomul);
 restul sistemului osos cu eventuale malformatii
( polidactilie , sindactilie, picior stramb congenital).
 toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
 exam. cordului;
 exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;
 eliminarea meconiului;
 exam. organelor genitale externe;
 exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe arhaice prezente in mod
normal numai in primele luni de viata;
 exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei bucale;
 exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta congenitala.
PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE
NOU-NASCUTULUI
 Aparat respirator:
respirator nou născutul are ritm respirator neregulat, tahipnee (60
resp/min.), respirații superficiale, prezintă tulburări de ventilație și
insuficiență respiratorie.
La nou-nascutui sanatos se ausculta respiratie puerila (inspirul este mai
prelungit decat expirul), transmisa simetric in ambele hemitorace. Respiratia
este de tip abdomino-diafragmatic.
Ralurile umede mari se ausculta in primele minute la majoritatea nou
nascutilor, fiind explicate de prezenta in plamani a lichidului pulmonar
intrauterin rezidual; acestea diminueaza si dispar la simpla aspiratie
faringiana.
 Aparat cardio-vascular:
cardio-vascula AV=130-150 b/min.
TA=70-80 mmHg.
Inima nou-nascutului este globuloasa, situata transversal,impinsa de diafragmul
ridicat si reprezinta 0,8% din masa corpurala. Socul apexian se percepe in
spatiul IV intercostal stang inafara liniei mamelonare.
 Aparat digestiv: meconiul
Neeliminarea meconiului semnifica atrezie intestinala,si impune
interventia chirurgicala de urgenta .
Din a-3-a/ a-4-a zi de viata nou nascutul prezinta scaune de tranzitie,de
culoare galben-verzui cu reactie usor acida, in numar de 4-6/zi.Caracterul
mai apos al acestor scaune este pus in legatura cu inceputul activitatii florei
bacteriene din colon.
 Aparat urinar:
urinar prima micțiune-în primele 24 ore după naștere.Nou- nascutul
care nu urineaza in primele 24 ore este suspect de malformatie congenitala a
cailor urinare.
Rinichiul neonatal prezinta imaturitatea functiilor tubulare privind secretia
si resorbtia bicarbonatilor,sodiului,aminoacizilor si a glucozei.
 Termoreglarea: se face cu dificultate.
 Sistem hematologic: poliglobulie,leucocitoză.
 EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-
NASCUTULUI
Cuprinde :
1. Aprecierea starii de alerta
2. Examinarea nervilor cranieni
3. Examinarea motilitatii
4. Examinarea reflexelor primare
5. Examinarea sensibilitatii.
1.Starea de alerta:arata
alerta integritatea anumitor segmente ale SNC. Este influentata de
varsta gestatiei si de factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In perioada de
veghe, n.n tipa viguros.
2. Examinarea motilitatii: la
l n.n la termen- tonusul muscular al grupelor flexoare este
crescut la toategrupele.
 4.EXAMINAREA REFLEXELOR PRIMARE,
TRANZITORII
 Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc
intotdeauna in acelasi fel.Ele informeaza despre functia generala
a SN.
A. REFLEXE DE POZITIE SI MISCARE
1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de examinat.se
executa o miscare brusca scutecului pe care sta asezat n.n. apare reflexul in 2
timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor si degetelor; apoi adductia
bratelor,flexia antebratelor.(reflex de imbratisare), la sfarsit copilul emite un
tipat viguros.
• Este prezent la n.n la termen.
• Persista pana la 3luni.
• Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.
• Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.
2 .REFLEXUL DE APUCARE PALMARA: se plaseaza un
obiect in palma n.n. Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu
putere obiectul oferit. Poate ramane suspendat cateva minute.
Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau
centrala.Presistenta peste 4luni-hemiplegie infantila.
3.REFLEXUL DE APUCARE PLANTARA:excitarea plantei duce la
flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitia mersului.
4.REFLEXUL TONIC AL CEFEI:arata ca modificarea pozitiei
capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii ale tonusului
membrelor n.n. Reflexul este maxim la 2luni si dispare la 5-6 luni.
Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii sunt fixati pe
planul mesei de examinat. Examinatorul induce pasiv miscare de
rotatie a capului n.n intr-o parte. Ca urmare se produce extensia
bratului si membrului inferior de partea spre care e intoarsa fata
copilului; flexia bratului si a membrului inferior de parte opusa.
 5.REFLEXUL DE PASIRE:
PASIRE n.n se sustine de axile.Va schita
miscari alternante de mers cand plantele ating planul mesei de
examinat.Aceste miscari sunt reflexe.

6.REFLEXUL DE SPRIJIN: n.n se sustine de axile; fata

dorsala a piciorului vine in contact cu marginea mesei de
examinat. Copilul ridica piciorul, pune in contact fata plantara a
piciorului cu planul mesei si are loc extensia membrului inferior.
Este prezent in primele 2luni de viata.
Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.

7.REFLEXUL LANDAU: copilul e asezat in decubit

ventral, pe mana examinatorului: capul, trunchiul si
picioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capul
copilului acesta va flecta membrele inferioare.
 B. REFLEXE AUDITIVE:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot.

C. REFLEXE OPTICE:
Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn
determina aruncarea catre inapoi a capului, cu opistotonus.
D. REFLEXE ALIMENTARE:
1.Reflexul de suctiune:
suctiune atingerea buzelor sau obrazului in apropierea
gurii e urmata de declansarea miscarilor de supt.
Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctie
corticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu suferinta de truchi
cerebral.
2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn : acesta va
intoarce capul in directia stimulului si va deschide gura.
Este prezent de la nastere si pana la 7 luni.
EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA
NASTERE
Cuprinde:
 evaluarea starii n.n la nastere;
 aprecierea gradului de maturitate in functie de
durata gestatiei
 identificarea n.n cu risc.
Evaluarea starii n.n la nastere:
1. Scorul APGAR
2. Greutatea la nastere
3. Grad de maturitate (in functie de durata
gestatiei)
4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza
copilul in categoria de “n.n cu risc”.
SCORUL APGAR
PRIMA EVALUARE MEDICALA A N.N ARE LOC IN
PRIMELE 60 DE MINUTE(PRIMUL SCOR APGAR SE
EFECTUEAZA IN PRIMUL MINUT DUPA EXPULZIE
CHIAR IN SALA DE NASTERI) SI CUPRINDE
URMATORII PARAMETRII:

-RESPIRATIA SPONTANA
-FRECVENTA CARDIACA
-CULOAREA TEGUMENTELOR
-EXCITABILITATEA REFLEXA
-TONUSUL MUSCULAR

IN FUNCTIE DE SIMPTOMATOLOGIA PE CARE O

PREZINTA, N.N PRIMESTE O NOTA(SCOR).
 SISTEMUL SCORULUI APGAR
 Ritm cardiac: -absent = 0
-sub 100 b/min.= 1
-peste 100 b/min. = 2
 Efort respirator: -absent = 0
-slab (neregulat) = 1
-respira spontan, tipa viguros = 2
 Tonus muscular: -hipotonie = 0
-usoara flexie a extremitatilor = 1
-miscari active ale membrelor = 2
 Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0
-grimasa = 1
-tuse, tipat = 2.
 Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0
-corp rozat, extremitati cianotice = 1
-roz-generalizat = 2.
Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de
evaluare masurabila a starii nn in sala de nastere.
Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min. dupa
nastere daca este necesar ( pana depaseste nota 6 )
 In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se
impart in 4 grupe:
1. Scor Apgar 8-10:
-respira spontan
-ritm cradiac peste 100 b/min.
-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
Acest scor il au 90% din nn la nastere.
2. Scor Apgar 5-7:
-apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre tactile( frictiuni
usoare pe plante sau regiunea interscapulara)
-ritm cardiac peste 100b/min.
- culoarea tegumentelor ramane cianotica.
4. Scor Apgar 3-4:
-nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
-ritmul cardiac este sub 100 b/min.
5. Scor Apgar 0-2:
-nn care -nu respira
-nu are batai cardiace audibile
-este hipoton
-este cianotic
-nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene.
 Peste 50% din prematurii cu varsta gestationala cuprinsa
intre 25-26 saptamani au scor Apgar 0-3, dar raspund foarte
bine la resuscitare.
 Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15
min.dupa nastere indica un viitor neurologic sumbru.
 Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica risc de mortalitate
crescuta,iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de paralizie
cerebrala.
 NOU-NASCUTUL CU RISC
ESTE ACEL NN CARE ESTE IN PERICOL DE
MORBIDITATE SI CHIAR MORTALITATE MAI RIDICAT
DECAT CEILALTI COPII DE ACEEASI VARSTA.
IMPORTANT:-ANAMNEZA CORECTA
-MASURI DE SUPRAVEGHERE DIFERENTIATA
A NASTERII,INCLUSIV INTERNAREA MAMEI INAINTE DE
EXPULZIE IN SERVICIUL CU POSIBILITATI SUPERIOARE
DE ASISTENTA MEDICALA(UNITATI MEDICALE DE TIP
TERTIAR).
EXISTA O SERIE DE CONDITII CARE POT PUNE IN
STARE DE ALERTA PERSONALUL MEDICAL DE
NEONATOLOGIE SI OBSTETRICA ASUPRA UNOR
POSIBILE EVENIMENTE PATOLOGICE CE POT APARE IN
EVOLUTIA ACESTEI CATEGORII DE NN.
Semnele nou-născutului compromis:

 Cianoză
 Tonus muscular scăzut
 Depresie a efortului respirator
 Bradicardie
 Tensiune arterială scăzută
 Tahipnee
 CAUZE DE APARITIE A NN CU RISC
 Cauze materne:
- varsta mamei:
mamei -peste 40 ani
- sub 16 ani.
- factori personali:
personal -nivel socio-economic scazut
-fumat
-consum de alcool
-consum de droguri
-subalimentatie
-traumatisme fizice.
-activitate profesionala a mamei (stress, activitate fizica prelungita
si grea).
-boli ale mamei:
mamei -diabet zaharat, boli renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,medicatie
cronica(anticonvulsivanta), anamneza obstetricala patologica,
infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de sarcina,alte nasteri
premature, ruptura prematura de membrane amniotice.
 Cauze fetale:
 -gestatii multiple
 -sdr. de insuficienta placentara
 -macrosomie
 -pozitii fetale anormale
 -boli congenitale de cord
 -aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la nastere
 -acidoza
 -polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare, atrezie de
esofag,chilotorax,hernie diafragmatica, omfalocel,anemie,
hidrops,infectie intrauterina).
 -oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta placentara,agenezie
renala,hipoplazie pulmonara).
CONDITII LEGATE DE NASTERE CONDITII IMEDIATE
SI EXPULZIE: PERINATALE
-prematuritate -prematuritate,postmaturitate
-febra,hipertensiune materna -scor Apgar mic la 1min. si la
-travaliu precipitat 5min. dupa nastere
-prolabare de cordon -paloare
-prezentatie anormala
-tetanie uterina -soc neonatal
-lichid amniotic contaminat cu -infectia lichidului amniotic.
meconiu
-operatie cezariana
-analgezie obstetricala
-anomalii de
placenta(mica,mare,vase previa).
în funcție de vârsta gestațională și greutatea
la naștere, n.n. cu risc se clasifică astfel:

PREMATUR: este n.n. viu cu GN sub

2500 g și vârsta gestațională sub 37
săptămâni.

DISMATUR: n.n. viu cu GN sub 2500 g.,

dar născut la termen.

POSTMATUR: n.n. la o vârstă a sarcinii peste 40

săptămâni.

MACROSOM: n.n. cu GN peste 4000 g.

 PREMATURITATEA
 Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau egala cu 2500g si VG
sub 37 saptamani.
 Clasificare: -gradul I - GN 2500-2000 g

-gradul II – GN 2000-1500 g
-gradul III – GN 1500-1000 g
-gardul IV – GN sub 1000 g.
 Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.

Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.

-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.
-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic decat cel toracic.
-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a corpului.
CARACTERE MORFOLOGICE

-Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele

superficiale; lanugo abundent.
-Tesut adipos subcutanat neformat;
-Fontanelele larg deschise si suturile craniene dehiscente
-Unghiile nu ajung la marginea libera a falangelor
-La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
-La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici
-Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.
-Pavilioanele urechilor au aspect si structura membranoasa; sunt
aproape plisabile (nu au scheletul cartilaginos format).
-La prematurii gravi, datorita absentei bulei lui Bichat, faciesul este
triunghiular, cu fruntea incretita (aspect de batran).
MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE
PREMATURULUI:

1. RESPIRATORII:
-hipoventilație pulmonară din cauza capacității vitale scăzute, a
musculaturii respiratorii slabe și ineficiente, a imaturității centrului
respirator;
- tendința la colabare alveolară datorită deficitului de surfactant;
- lipsa reflexului de tuse, ducând la aspirații de alimente și secretii și,
astfel, la bronhopneumonie de aspirație
- crize de apnee și cianoză datorită imaturității centrului respirator.
 2. Circulatorii:
- tendința la insuficiență circulatorie periferică (colaps)
- tendința la insuficiență cardiacă
- fragilitate capilară crescută cu risc de hemoragii.

3. Digestive:
- capacitate gastrică redusă (normal 7 ml în prima zi, crescând apoi de 10 ori
până în a 10 –a zi), impunând mese mici cantitativ și la intervale mai dese;
- reflex de supt redus sau absent ( în funcție de gradul prematurității);
- reflex de deglutiție slab sau absent, impunând alimentația prin gavaj;
- deficit de lipaza gastrică și pancreatică, facând dificilă digestia lipidelor.

4. Hepatice:
- deficit constant și prelungit de glucuronil-transferaza hepatică, ceea ce face ca
icterul fiziologic la prematuri să fie mai intens și mai prelungit;
- deficit în excreția sărurilor biliare, ceea ce duce la diminuarea saponificării și
emulsionării grăsimilor alimentare, contribuind la digestia dificilă a lor.
5.Renale:
- capacitatea de concentrare a rinichilor este scazută, ducând la retenție cloruro-sodică
și la apariția de edeme.

6. Hematologice:
- anemie instalată la câteva săptămâni după naștere, datorită depozitelor de fier
scăzute la naștere;
- deficit de factori de coagulare sintetizați în ficat cu ajutorul vitaminei K (deficitară la
prematur): fact. II, VII,X.

7. De termoreglare:
- mare instabilitate termică (poikiloterm);
- centrul termic imatur;
- termogeneza este slabă datorită regimului sărac în calorii în primele zile de viață și
slabei activități musculare;
- protecția contra frigului este redusă datorită țesutului adipos subcutanat slab
dezvoltat, care, în mod normal, funcționează ca un manșon;
- suprafața cutanată de iradiere este relativ mare.
8. Metabolice:
-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin
scăderea presiunii coloid-osmotice;
- hipoglicemie;
- hipocalcemie - poate determina tetania neonatală
9. Imunitare:
- bariere tegumentare și mucoase subțiri și permeabile
- prezența plăgii ombilicale, cu poartă de intrare pentru
germeni;
- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major în funcțiile
de apărare;
- activitate fagocitară slabă a leucocitelor;
- deficit al factorilor imunității mediate umoral: anticorpi,
complement seric, properdina;
- tendința la diseminare a focarelor infecțioase;
- lipsa febrei în majoritatea infecțiilor.
10.Ale sistemului nervos:
- reactivitate foarte scazută;
- țipăt slab, urmat uneori de criza de apnee și cianoză
- hipotonie musculară marcată
- reflexe slabe, abia schițate sau absente.
DISMATURUL
Definitie: Este copilul nascut la
termen, dar care are greutatea la nastere egala
sau mai mica de 2500 grame. (SGL= small for
gestational age).
 Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN mica.
 Factorii materni si sindromul insuficientei placentare
reprezinta cauzele determinante ale dismaturitatii.
 Dintre factorii fetali:
 boli genetice
 anomalii cromozomiale
 malformatii (SN, schelet)
 infectii intrauterine (rubeola, boala incluziilor citomegalice).

Dismaturul se deosebeste de prematur prin:

-durata normala a sarcinii la dismatur
- lungime peste 47cm. la nastere la dismatur.
-nu are caracterele morfologice pregnante ale
prematurului.
 POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de varsta gestationala.
Are aspect caracteristic:
 pielea de pe palme incretita (“miini de spalatoreasa”)
 vernix caseosa redus
 lanugo absent
 prezenta descuamatiei fiziologice

Daca depasirea varstei sarcinii este peste 300 de zile atunci

prognosticul devine sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 saptamani de
gestatie sa se efectueze operatia cezariana.
 MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000 grame.Greutatea mare
la nastere constituie factor de risc atat pentru mama cat si pentru
fat.
Cauzele macrosomiei:
 primitive: transpozitia de vase mari
 secundare: - anom.metab.glucozei
(diabet insulino-dependent la mama,diabet gestational)
- mame obeze
- volum mare al placentei in caz de anasarca.

Risc fetal si complicatii:

 risc crescut de traumatism obstetrical (hemoragie intracraniana, hematom
cranian,fractura de clavicula, paralizie de plex brahial) → creste riscul de
mortalitate perinatala si neonatala
 asfixie severa
 hipoglicemie postnatal (acesti copii nu rezista regimului hipocaloric
tranzitoriu care urmeaza pensarii cordonului ombilical).
RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN
SALA DE NASTERE
Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere
de catre o echipa de personal medico-sanitar antrenat
special in acest scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn poate
avea nevoie de resuscitare la nastere.De aceea, pentru
orice nastere, trebuie sa fie pregatite atat
echipamentul cat si personalul medical capabil sa
intervina eficient. Orice nastere este o expectativa
armata.
 Se parcurg 3 etape (in maxim 30 secunde),intotdeauna
succesiv in aceasta ordine:
A. Permeabilizarea cailor aeriene superioare;
B. Initierea respiratiei;
C. Mentinerea circulatiei.
Nu in toate cazurile este necesara parcurgerea celor 3 etape, dar
succesiunea lor este obligatorie.
 A. PERMEABILIZAREA CAILOR RESPIRATORII:
 pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat sub o sursa
de caldura radianta si se va sterge de lichid amniotic cu un scutec
cald, steril, pentru prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire,
scutecul se va schimba cu unul uscat si cald. Aceasta reprezinta o
manevra tactila care poate declansa prima respiratie. Nou-nascutul
se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara extensie.
 dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin aspiratia CRS.

 introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).

B. INITIEREA RESPIRATIEI:
 Stimulare tactila-
tact cu gesturi blande:
-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana examinatorului.
 Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit
dinaintea nasterii:
-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.Ventilarea nn se va face cu o
frecventa de 40 respiratii/minut.
C. MENTINEREA CIRCULATIEI:
 Masaj cardiac extern
 Medicamente.

Aplicarea intarziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le

va scadea eficienta, hipoxia prelungita fiind la originea leziunilor
cerebrale.

Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva:

In orice apnee care nu raspunde la stimulare tactila;
La frecventa cardiaca sub 100/min.
 Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cand:
Nn respira spontan
Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.
Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se mentine in jurul valorii de
80/min,se trece si la C.(mentinerea circulatiei).
 Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna unui nn
care este deja ventilat (de circa 15-30secunde) si nu
raspunde adecvat la aceasta manevra.
RITMUL:120 compresii/min.
Daca nn nu raspunde adecvat la ventilatie+masaj cardiac
extern, se vor administra medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:
 Stimulare cardiaca
 Ameliorarea perfuziei tisulare
 Restabilirea echilibrului acido-bazic.

Cai de administrare:
 Vene periferice
 Vena ombilicala (cea mai folosita cale de administrare a
medicamentelor).
 Instilare endotraheala.
Indicatiile medicatiei pentru resuscitare neonatala:
- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda ventilatiei cu oxigen 100% si
a masajului cardiac extern efectuat timp de 1 minut.
- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.

Medicamente utilizate:
Adrenalina(epinefrina)
Bicarbonat de sodiu – la nn cu acidoza metabolica demonstrata ( pH
sub 7,3)
Volum expanderi–in caz de semne de hipovolemie (paloare, puls slab
batut + frecventa cardiaca inadecvata),raspuns nesatisfacator la
manevrele de resuscitare: - sange integral OI,Rh;
-albumina umana;
-ser fiziologic ;
-sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipat→cresterea frecventei cardiace la minin 100/min,
la 30 secunde dupa intreruperea administrarii.
 CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

 Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de

crestere si dezvoltare.
dezvoltare
 Copilul nu este un adult in miniatura.Spre deosebire de adult,copilul
reprezinta un grup biologic complex si in rapida transformare: nn,
sugar, prescolar, scolar, puber, adolescent.
 Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale,
imunologice,patologice.La sfarsitul adolescentei cresterea este
incheiata. Individul este considerat adult.
 Studiul cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie.
 Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma: organism
sanatos + minte cercetatoare + personalitate stabila.
 CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide (accelerari de
ritm):
• intrauterin
• postnatal, astfel: - la inceput, o scurta perioada de crestere
si dezvoltare accelerata;
-urmeaza un ritm mai lent dar continuu,
de-a lungul intregii copilarii.
• o faza finala de accelerare- la pubertate.Urmeaza apoi o
incetinire progresiva pana la oprirea cresterii.
 La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii.
Exista 4 tipuri de crestere a organelor si sistemelor.
• Cele care urmeaza tipul cresterii staturale: muschi,cord,ficat,rinichi.
• Creierul are propria curba de crestere si dezvoltare: creste rapid in
primii 2 ani de viata cand atinge aproape dimensiunile adulte, NU
insa si maturitatea.
• Tesutul limfatic-
limfati atinge apogeul in perioada prepubertara, scade
apoi progresiv.
• Aparatul reproducator –atinge apogeul cresterii la debutul
pubertatii.
 CRESTEREA este:
 Cantitativa – prin hiperplazia (multiplicarea) celulara;
- prin hipertrofia celulara( este legata de sinteze
proteice)=cresterea de volum celular.
 Calitativa – diferentiere celulara(specializare celulara
pentru o anumita functie).
LEGILE CRESTERII

LEGEA ALTERNANTEI: segmentele corpului nu cresc toate in

acelasi timp, ci alternativ (mem-brele superioare nu cresc in acelasi
timp cu cele inferioare).

LEGEA PROPORTIILOR: pentru fiecare perioada a copilariei

exista un anumit ritm de crestere (mai accelerata la 0-3 ani, mai
lenta intre 5-7 ani).

LEGEA ANTAGONISMULUI MORFOLOGIC SI PONDERAL:

in perioada de crestere acumulativa, diferentierea celulara este
redusa si, la fel, si invers.

LEGEA CRESTERII INEGALE: fiecare segment al corpului are

propriul sau ritm de crestere.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
FACTORI GENETICI:
 Fiecare din cele 100.000 de gene (mostenite de la cei
2 parinti) influenteaza o anumita parte a embrionului si
fatului. Nu toate genele sunt active de la nastere.
Patologia acestor gene determina o serie de afectiuni:
aneu-ploidii,deletii, translocatii, inversiuni.
Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si
dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul
menstruatiei si momentul instalarii ei.
 Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie
mare.
 Factorii genetici au rol in deter-minarea inteligentei.
 FACTORII DE MEDIU:
 PRENATAL: pot modifica planul genetic al
viitorului organism. Ei actioneaza din momentul
fertilizarii:
1.NUTRITIA: - deficite vitaminice
- carente alimentare
Influenteaza negativ cresterea si dezvol-tarea.
2. FACTORII MECANICI:
MECANICI anom. de implantare,
oligohidramnios,bride amniotice.
3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina,
citostatice,antitiroidiene.
4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern, sdr. adrenigenital.
5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.
6. FACTORI INFECTIOSI:
INFECTIOSI lues conge-
nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).
7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-
tibilitate de grup sangvin si Rh.
8. ALTI FACTORI: variatii regionale si
sezoniere, rangul nasterii, rasa.
 POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi care actioneaza si intrauterin:

1.FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:

Sezonul influenteaza cresterea si dezvoltarea:
- primavara-crestere staturala
- toamna-crestere ponderala.
2. NUTRITIA:
NUTRITIA subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte.
3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI, CULTURALI,POLITICI:
CULTURALI,POLITICI actioneaza prin
nutritie, igiena, asistenta medica-la, conditii de locuit, educatie.
4. EXERCITIUL FIZIC:
FIZIC rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii prin tonifierea
musculaturii, intarirea articulatiilor, ameliorarea oxigenarii, facilitarea termogenezei

5. FACTORII HORMONALI:
-h. somatotrop STH- act. anabolizanta
-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;
-glucocorticoizii - au act. Inhibitorie asupra cresterii;
-insulina - h. anabolizant;
-glucagonul - h. catabolizant;
-parathormon- intervine in mineralizarea sheletului;
-h. sexuali – au act. anabolizanta.
 EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII
Se face prin compararea parametrilor fizici ai copilului cu
cei ai altor copii sanatosi de aceeasi varsta, sex si din aceeasi
zona geografica. Masuratorile au stabilit curbe dinamice
derivate matematic si numite “percentile” sau “deviatii
standard”. Curbele au aspect gaussian (“de clopot”). Media
va grupa cel mai mare numar de copii, iar extremele
reprezinta limitele normalului
Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si
dezvoltarii sunt: maturitatea scheletica si dentara,
talia,greutatea,perimetrul cefalic, starea de
nutritie,fontanelele..
 VARSTA OSOASA: este cel mai fidel indicator al cresterii.
Evaluarea ei foloseste radiografii ale mainii: se determina nr.
si dimensiunile centrilor epifizari la varste cronologice date.
Important! Osificarea boltii craniene!
La nastere raman neosificate fontanelele:
FA (fontanela mare):
- intre osul frontal si oasele parietale
- prezenta la toti nn.
- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
- in cond.normale se inchide pana la varsta de 18 luni.
- forma de romb.
 FP (fontanela mica):
-intre oasele parietale si occipital
- prezenta la nastere la 1/3 din nn.
- forma triunghiulara
- dimensiuni: 7/8 mm.
- se inchide inaintea varstei de 4 luni.
 DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a
luna de sarcina. Primii dinti erup, de regula, la 6-8 luni de
viata (incisivii mediani inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei mandibulari ii
preced pe cei maxilari).
La 1 an – cca. 8 dinti.
La 12-18 luni – apare primul premolar
La 18-24 luni - caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se completeaza
cei 20 dinti ai dentitiei primare ( “de lapte”).
 DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul “de 6 ani’,
fundatie a intregii dentitii. Cel de-al 2-lea molar apare la
aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii
“de lapte”. Molarul al 3-lea (“de minte”) apare dupa
pubertate, la orice varsta, uneori niciodata.
ERUPTIA DENTARA – este fenomen normal.Este
precedata de hipersalivatie, prurit local,indispozitie.
Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-ta, ascensiuni
febrile, scaune diareice.
 LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana la 6-8 luni,
apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga – 4 cm. in prima luna
- cate 3 cm. in lunile II-III.
- 2 cm. in luna a IV-a.
- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an copilul masoara 70-
75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2 ani.
 Formule pt. estimarea lungimii la diferite varste:
Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).
Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa varsta de
13 ani la fete si 15 ani la baieti si inceteaza la 17-19 la fete,
iar la baieti poate continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.
Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3 la copil de 2 ani,1/8 la
copil de 8 ani.
 GREUTATEA:
- reflecta cresterea tuturor dimensiunilor;
- este un indicator valoros al cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere – 5-10% din GN.
Cresterea in greutate: -750
g./luna in primele 4 luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
 In al 2-lea an – spor mediu lunar de 200-250 g.
 Dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aprox. 2-
2,5kg/an.
 Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide
cu cel al cresterii in lungime.
 Formule de evaluare a cresterii in greutate: form. Herman(
pt. copilul peste 1 an): G=9+2XV (varsta in ani).
 Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3 ani, cresterea
encefalului.
PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10 cm in urmatorii 17
ani.
Perimetrul toracic(PT)
- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la nastere.( 31-34 cm.)
- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
- apoi creste mai rapid decat PC.
 Perimetrul abdominal(PA)
- 38 cm la nastere
- 44 cm la 1 an
- 46 cm la 2 ani.
Suprafata corporala(SC)- este importanta pt. posologia
medicamentelor.
Alte date somato(antropo)metrice:
- plica cutanata
- circumferinta gambei si ma bratului
- grosimea tricepsului brahial
- diam. pelvin.
- diam. biacromial.
 PUBERTATEA: - este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale
secundare si a maturizarii biologice a organelor sexuale. Sfarsitul ei
marcheaza debutul in adolescenta (aici cresterea in lungime inceteaza).
- incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la baieti.
- debutul e influentat de factori genetici( modelul parintilor), de fact.
climatici( latitudine), de nutritie.
Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a
pilozitatii pubiene la baieti.
Apoi apar succesiv:
- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea pubiana, apoi axilara,apar
menstrele,se modifica morfologic coapsele si trunchiul.
- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana, axilara, faciala; se dezvolta
testicolele; se pigmenteaza scrotul, se schimba vocea, se dezvolta
musculatura.
Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul
pubertatii sunt determinate de axul hipotalamo-hipofizo-
gonadal care va determina acea “sexualizare psihica”, proces
care va determina intregul comportament sexual al
individului.
Cresterea si dezvoltarea in adolescenta: implica o serie
de modificari fizice, sexuale, la care se adauga adaptari
cognitive,emotionale, socioculturale.(cresterea treptata a
independentei,noi motivatii si comportamente, apar simtul
datoriei si al responsabilitatii).
 DEZVOLTAREA
PSIHOMOTORIE
 Cuprinde: -comportamentul motor
-comportamentul cognitiv
-comportamentul verbal
-comportamentul social-afectiv.
PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR
 LA 1 LUNA:
LUNA usoara hipertonie a muschilor flexori; reflexul de apucare prezent; reactioneaza
global la stimuli; urmareste cu privirea jucaria in miscare.
 LA 2 LUNI:
LUNI reactioneaza la sunete; zambeste persoanelor familiare; gangureste; urmareste cu
privirea.
 LA 3 LUNI:
LUNI isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama;se joaca cu miinile; emite sunete voioase.
 LA 4 LUNI:
LUNI sade sprijinit perioade scurte;intoarce capul spre persoana care vorbeste; rade in hohote
daca e stimulat.
 LA 5 LUNI:
LUNI deosebeste persoanele straine de cele cunoscute.
 LA 6 LUNI:
LUNI se intoarce de pe spate pe abdomen; trece jucaria dintr-o mana in alta; sta mult timp in
sezut usor sprijinit.
 LA 7 LUNI:
LUNI sta in sezut nesprijinit; se uita dupa jucaria care i-a scapat; emite silabe sporadice; cauta
contactul familial.
 LA 8 LUNI:
LUNI isi recunoaste numele; exprima bucurie; plange cand e certat.
 LA 9 LUNI:
LUNI sustinut de axile face miscari de mers; se ridica singur in picioare; apuca obiectele cu 2
degete.
 LA 10 LUNI: umbla in 4 labe; intelege interdictia.
 LA 11 LUNI:
LUNI merge tinandu-se de mobila;intelege ordine simple(per. comunicarii
preverbale);primul cuvant.
 LA 12 LUNI:
LUNI merge tinut de o mana; arata parti de corp;are vocabularul format din 2 cuvinte cu
sens.
DUPA VARSTA DE 1 AN:
 LA 15 LUNI:
LUNI merge bine; se asaza si se ridica singur de pe podea;are
vocabular activ format din 4-6 cuv.; solicita atentia.
 LA 18 LUNI:
LUNI incepe sa alerge; urca si coboara trepte sustinut; aduce,
la cerere, un obiect familiar; spune 8-10 cuvinte; cere olita la timp.
 LA 21 LUNI:
LUNI merge inapoi; form. propozitii din 2 cuvinte.
 LA 24 LUNI:
LUNI urca si coboara singur scari; propozitii din 2-3 cuv.;
executa treburi casnice mici.
 LA 27 LUNI: pune intrebari; stie si-si pronunta prenumele; isi
vorbeste singur cand se joaca.
 LA 30 LUNI:
LUNI prinde si arunca mingea; cunoaste sensul pluralului.
 LA 36 LUNI:
LUNI foloseste alternativ picioarele la urcat; pedaleaza; pune
intrebari; se apropie de alti copii.
 LA 4 ANI:
ANI numara corect 4-5 obiecte; executa miscari cu dificultate
crescan- da(sarit, catarat); se adapteaza la programul zilnic fixat de
adulti.
 CATRE 6 ANI:ANI functiile motorii sunt stapanite fara dificultate; apare
gandirea logica.
 IN PER.SCOLARA: odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si
petreaca mai mult timp in afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar
situatii conflictuale intre parinti si copii.
 LA PUBERTATE SI ADOLESCENTA: insidios, apar modificari
comportamentale, ce vor defini comportamentul tanarului;
efect.actiuni independente, creste spiritul de initiativa, se dezvolta
capacitatea de sinteza si abstractizare;apare interesul pt.sexul opus.
Este per. de efort educational maxim, cu imprimarea unei discipline in
munca si gandire.
 NUTRITIE SI ALIMENTATIE
PEDIATRICA
NUTRITIA = totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dez-
asimilare a alimentelor in organism prin care se asigura nevoile de
crestere si dezvoltare corespunzatoare varstei, o activitate fizica si
intelectuala adecvata, promovand o buna stare de sanatate.

Valoarea energetica a alimentelor se exprima in

kilojouli(kj) sau kilocalorii(kcal).
O kilocal.reprez.cant de caldura necesara pt.a creste
temp. unui litru de apa de la 14,5°C la 15,5°C
1 kcal = 4,184 kj.
NECESITATILE ENERGETICE
(CALORICE)
Surse de energie principale pentru organism sunt:
glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil treb. sa acopere cheltuielile
zilnice necesare pt.: metabolisnul de intretinere+
intretinere procesele
de termoreglare+
termoreglare activitatile fizice +nevoile de crestere.
 METABOLISMUL DE INTRETINERE= METABOLISMUL
BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALE

- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni – 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni – 100 kcal/kg/zi
- copil mic – 90 kcal/kg/zi
- prescolar – 80 kcal/kg/zi
- scolar – 50-60 kcal/kg/zi
- 1-3 ani – 1300 kcal/zi
- 4-6 ani – 1700 kcal/zi
- 7-9 ani – 2200 kcal/zi
- 10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi
- fete 2300 kcal/zi
- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi
- fete 2600 kcal/zi
- 16-19 ani – baieti 3600 kcal/zi
- fete 2800 kcal/zi.
 Accelerarea cresterii in per. prepubertara necesita un
aport caloric suplimentar.
 La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi cresterea ponderala
se opreste.
 Ratia alimentara hipercalorica la sugar det. stimularea
sistemului enzimatic al lipido-genezei, ceea ce va duce la
hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada de
sugar. Aceasta va determina obezitate precoce, cu prognostic
nefavorabil.
 Ratia alimentara hipocalorica va deprima sistemul nervos
simpatic, copilul va economisi energia pt. nevoile de
intretinere si termoge-neza. Aceasta va fi urmata de
diminuarea pana la oprire a cresterii ponderale si staturale cu
aparitia malnutritiei.
 NECESARUL DE APA
 Cantitatea de apa din organism este invers proportionala
cu varsta:
- la embrion -apa reprez. 90% din greutatea corporala
- la copil – 70-75%
- la adult – 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat la adult. Ca
urmare, si necesarul de apa/ unitate de greutate este mult
mai mare ca la adult( de cca. 3 ori mai mare).
 Nevoile de lichide depind de varsta si de continutul
caloric al alimentelor.
La sugar, consumul de lichide se realizeaza prin:
 - pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata
corporala mare a sugarului;
 - incapacitatea de concentrare a urinei cu pierderi urinare
care depasesc 40-50% din vol. de lichide ingerat;
 - temp. ambianta crescuta/fototerapie;
 - cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de aport).
 ROLUL APEI IN ORGANISM

1.-intra in compozitia celulelor si tesuturilor;

2-reprez. mediul intern in care se desfasoara reactiile biologice;

3.intervine in reactiile de cataliza, hidroliza, tamponare;

4.realizeaza solutii;

5.reprez. calea de transport a numeroase substante;

6.intervine in termoreglare;

7.face leg. intre mediul intern si cel inconjurator.

 NECESARUL DE PROTEINE
Sursa de proteine in primele luni de viata este exclusiv
lactata. Alimentatia naturala
ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v. cantitativ si
calitativ.
 Laptele de vaca are un aport proteic crescut dar utilizare
digestiva scazuta.
 In alimentatia diversificata se recomanda ca 50% din
proteine din alimente sa fie de origine animala( lapte,
carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:
 La sugarul alim. exclusiv la san(in primele 6 luni) : 1,8-2,3
g/kg/zi.
 Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.
ROLUL PROTEINELOR IN ORGANISM
constituenti ai tuturor celulelor;
asigura reinnoirea tuturor celulelor si tesuturilor;
intra in compozitia hormonilor si enzimelor;
asigura forta fizica si intelectuala;
intra in compozitia anticorpilor, asigurand apararea orgs.
impotriva infectiilor;
mentine presiunea coloid-osmotica si echilbrul acido-
bazic;
rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca, Fe, I, Zn), sau
al unor pigmenti (bilirubina).
pot deveni sursa energetica (neeconomica insa)
DEFICITUL APORTULUI EXCESUL APORTULUI
PROTEIC PROTEIC

-incetinirea cresterii; - tulb. digestive(

digestive diaree de
- scade sinteza de enzime, putrefactie);
- suprasolicitarea functiei
hormoni, Imunoglobuline. renale(catabolismul
renale proteic
- apar edeme hipoproteice si crescut va det. form. de uree in
malnutritia proteica. cantitate mare ce treb.
eliminata renal,
solicitand ,astfel, rinichiul);
- amoniul rezulta din
catabolismul proteic si este
neurotoxic in cant. mare; daca
amoniemia este crescuta timp
indelungat va determina un
coeficient de inteligenta scazut
la acel copil;
- se formeaza celule mari care
se vor incarca, ulterior, cu
grasimi.
NECESARUL DE LIPIDE
Surse de lipide pentru organism: alim. de orig. animala si
vegetala.
Lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride,
fosfolipide, colesterol, derivati metabolizati ai grasimilor
(AG saturati, AG nesaturati, glicerol, corpi cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid arahidonic sunt
esentiali, adica nu pot fi sintetizati de catre orgs., sursa lor
fiind exogena.

Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5 g/kg/zi.

Lipidele acopera 35% din ratia calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar pt. ca este
necesar pt. dezvoltarea SN.
 Trigliceridele pot fi:
- cu lant scurt (au putere calorica scazuta – 5,3 kcal/g)
- cu lant mediu (cu putere calorica medie - 8,3 kcal/g)
- cu lant lung (cu putere cal. mare – 9 kcal/g).
 TG cu lant scurt si mediu se absorb usor digestiv. De aceea
intra in compozitia unor preparate dietetice pentru sugari.
 ROLUL LIPIDELOR IN ORGANISM:
 principala sursa de energie pt. orgs.
 participa la formarea unor celule si tesuturi (membrane
celulare, tes. nervos);
 intra in structura unor hormoni, prostaglandine,
leucotriene,anticorpi;
 rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor;
 transporta taurina care este absolut necesara integritatii
fotoreceptorilor;
 favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
 rol antitoxic.
 CARENTA DE LIPIDE EXCESUL DE LIPIDE
•Oprirea cresterii; •obezitate;
•Leziuni trofice ale •steatoza hepatica;
pielii,fanerelor si •diaree
mucoaselor,
•Leziuni oculare;
•Creste adezivitatea
plachetara

Excesul de AG nesaturati – carenta de vitamina E si hemoliza.

Excesul de AG esentiali – formare de calculi biliari.
 NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul caloric total.
Glucidele sunt reprezentate de:
- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-toza,lactoza, zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte.
 Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza,
pectine, lignina. Ele intra in alimentatia sugarului de la varsta de 4-5
luni.
 Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca:
ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara, diabet,
obezitate,cardiopatie ischemica,apendicita, diverticulita.
 ROLUL GLUCIDELOR IN ORGANISM
 principala sursa de energie;
 rol plastic: intra in structura glicoprot., glicolip.,participa la procesul
de mielinizare si dezvoltare a creierului;
 sursa de caldura pt. organism;

 sustinerea activitatii musculare.

Excesul de glucide determina:

obezitate
diabet zaharat
carii dentare.
 NECESARUL DE SUBSTANTE
MINERALE

Este mai mare in perioadele de crestere ale

organismului,efort fizic, stari febrile.
SODIU: -principal cation extracelular
-nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului acido-bazic,a pres. coloid- osmotice.

CLOR: -este anion extracelular;

-necesar: 0,3-0,5 g/zi.

POTASIU:- principalul cation intracelular;

- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a pres. coloid- osmotice.
- intervine in contractia musculara
CALCIU
- principal constituent al osului;
- -rol: - reglarea excitabilitatii neuromusclare;
- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
- surse:
surse - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteoporoza, mineralizare deficitara
a dintilor.
 FOSFOR
- este constituent principal al oaselor si muschilor;
- surse:lapte,carne,peste, viscere,galbenus de ou.
 Absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de
vitamina D.
 Raportul Ca/P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult,
raport ce nu se regaseste in majoritatea surselor alimentare.

MAGNEZIU
- este cation intracelular;
-surse: din abundenta in legume verzi;
- rol: - in metabolismul Ca;
- scade excitabilitatea neuro-musculara;
- favoriz. patrunderea vitam.B6 in celula nervoasa;
- are actiune trofica vasculara.
- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400 mg/zi la adolescent.
- deficit de Mg: convulsii,osteoporoza, diaree.
FIER
- intra in structura Hb,mioglobinei,a unor enzime celulare, citocrom C,
ATP.
- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg/zi la sugar cu GN normala;
peste 4 luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24 mg/zi.
! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de
sarcina. Ele acopera nevoile sugarului in primele 3-4luni de viata. De
aceea prematurii nu au/ au rezerve reduse de fier la nastere.
- surse:carne,ficat,galbenus de ou,lapte,legume,fructe.
 Carenta de Fe – anem. hipocroma, microcitara.
 Excesul de Fe in tesuturi – hemosideroza.
CUPRU: - rol in sinteza Hb;
- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.

FLUOR: - intra in structura dentara si osoasa.

- deficitul de fluor – carii dentare;
- surse: alim. vegetale,apa de baut.

ZINC: - constituent al unor metaloenzime si al unor depozite hepatice;

- se gaseste in cantit. mare in colostru;
- are efect protector impotriva acrodermatitei enteropatice descrisa la
sugarii intarcati.

IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab. energetic.

- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu iod;
- absenta in alim.- gusa endemica.
 NECESAR DE VITAMINE
VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
- in troficitatea mucoaselor si tesuturilor;
- in proc. de crestere ale oaselor si dintilor.
- surse: lapte,untura de peste,ficat, galbenus de ou,morcov,spanac,
varza,ardei.
VITAMINA D:
- rol:
rol in metab. fosfo-calcic, ca factor antirahitic.
- surse:
surse - exogene: ou,lapte,unt,ficat, ulei de peste.
- endogene: sinteza in piele sub actiunea razelor UV.
- nevoi: 400-800 UI/zi.

VITAMINA E (tocoferolii):
- rol:-antioxidant,in
rol metab. si functia org. de reproducere, ale glendelor
endocrine, muschi, SN, in procesele de crestere.
-surse:plante
surse verzi,orez,griu,drojdie de bere.
VITAMINA K (K1-7):
- rol: - in proc. de coag. a sangelui;
- in biosinteza colesterolului.
- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..
VITAMINA C (acid ascorbic):
- rol:
rol - in formarea colagenului, substantei intercelulare.
- favoriz. absorbtia fierului.
- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se distruge prin preparare termica
a alim.
-Deficit – scorbut.
-Excesul – oxalurie.
VITAMINA B1:
- rol in asigurarea functiei SN; rol in proc.de oxidoreducere.
- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.

VITAMINA B2:
- rol: in proc. de oxidoreducere; in functionarea SNC, a aparat. vizual, a
epidermei.
- surse; lapte,oua,viscere, crustacee, fasole, mazare verde,spanac,rosii

VITAMINA B6:
- rol in proc. de oxido-reducere.
- surse: cereale, legume verzi,carne,peste,galbenus de ou;
- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-croma.

VITAMINA B 12:
- rol in hematopoieza
- surse: ficat, creier,splina, crustacee.
- deficitul de B12 – anem.pernicioasa.
 ALIMENTATIA COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viata→alimentatia este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugarului se descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA:
NATURALA alim. cu lapte exclusiv matern in
primele 4-6 luni de viata.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni de viata cu
laptele altei specii, de obicei un lapte adaptat, avand ca sursa laptele de
vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de viata cu lapte de
mama+ un preparat de lapte adaptat, atunci cand secretia lactata a
mamei este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata de la o alim.
exclusiv lactata la o alim. variata. Sugarul primeste si alim. nelactate, de
consistenta semisolida, ca o etapa de trecere spre o alim. completa.
 ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de mama:
1. Furnizeaza o ratie alimentara echilibrata. Cuprinde toate principiile
nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului.
2. Asigura protectia antiinfectioasa si antialergica.
3. Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.
4. Creaza o legatura afectiva fundamentala(mama-copil).
5 Are implicatii economice foarte importante.
6 Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.
 Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3 variante: colostru,lapte
de tranzitie si lapte matur.

COLOSTRUL:
- este un lichid galbui;
- este secretat din ultimul trim. de sarcina si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10-100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi
progresiv. Compozitia se modifica treptat spre laptele de tranzitie si
apoi matur.
 Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi si vitamine hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si imunoglobuline in cantitate mai mare
decat laptele matur, ce asigura aparare antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre
rinichiul imatur.
 LAPTE DE TRANZITIE:
- dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua 10-30-a de viata;
- creste concentratia de lactoza, fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si saruri minerale.

LAPTE MATUR:
- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa nastere;
- compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi
lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre cei doi sani ai mamei.
Laptele de mama este mai apos la inceputul
suptului(atenueaza senzatia de sete a sugarului) si mai bogat
in grasimi la sfarsitul suptului (da senzatia de satietate
sugarului).
 Laptele matern contine:
 87-95% apa
 5-13% substanta uscata (proteine,
glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip albuminos.
albuminos
 PROTEINELE din laptele de mama:

- nu sunt influentate de variatiile aportului alimentar al mamei.

- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcatuite din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi variabil in functie de
momentul lactatiei.
 Cazeina:
- este o fosfoproteina
- este usor de digerat (este dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp. in dezvoltarea creierului si
metabolismul colesterolului).
Proteinele lactoserului:
1.Alfalactalbumina- intervine in digestia lactozei;
2. Lactoferina: - este o glicoproteina
-are rol – bacteriostatic
- in absorbtia Fe►protectia sugarului alimentat la
san impo-triva anemiei feriprive in primele 6 luni de viata.
3. Albuminele serice: conc. este max. in colostru.
4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor, IgM,IgG,IgE.
IgA secretor - este diferit de IgA seric
- se gaseste in cant. foarte mare in colostru;
- are rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat la nivelul
mucoasei digestive cat si respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora
saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele matern este
favoriz. aparitia infectiilor respiratorii si a diareilor cronice.
5. Enzimele din laptele matern:
- rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa;
- sunt: - lizozimul – rol bactericid
- alfa amilaza
- lactoperoxidaza – rol bactericid asupra E.coli si Salmonelei.
 Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:
- in cant. de 70 g/l – 60 g/l lactoza
- 10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid (glucoza+galactoza). Reprezinta
principalul constituent osmotic al laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa. Reprez. factor
de crestere pt. Lactobacilul bifidus.
 Lipidele din laptele de mama:

- in cant. de 38-40 g/l

- sunt alcatuite din TG (98%), colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu lanturi lungi in
cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este acidul linoleic.
Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele de
vaca.El intervine in maturarea SN a copilului.
Sarurile minerale din laptele matern:
- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na – este in cantitate mai mica in laptele matern. Ca urmare scade
riscul de HTA.
HTA
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in laptele de vaca, dar sunt
in raport optim absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m. si 1,2/1 in l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v., dar cu absorbtie foarte
buna.
VITAMINELE DIN LAPTELE DE MAMA:

Vitamina A:A 1000 ui/L- este cantitate suficienta pt. a proteja nn. de
infectiile cutanate.
Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate
D3- insuficienta pt. a proteja sugarul
de aparitia rahitismului.
- sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila; este in
cant. de 850 UI/l cantitate suficienta pt. a proteja sugarul alim.
natural impotriva rahitismului.

Vitamina K – in cant. mica in colostru. De aceea se adm. Vit.K

fiecarui nn., in doza de 0,5-1 mg, pt. a preveni aparitia bolii
hemoragice a nn.
Vitamine din grupul B:
- B1,B3,B6 – in cant. mica in l.m.
- B2, B12 –in cant. suficienta in l.m.

Vitamina C –acopera nevoile sugarului.

Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2 si F2; subst.exogene
excretate prin lapte.
 FACTORI DE PROTECTIE
ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI
MATERN:
Factori celulari( macrofage,
PMNn,limf.),Imunoglobuline,lactoferina, lizozim,
lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4, factor
antistafilococic( inhiba cresterea Staf. auriu); subst. cu rol
antiviral; factori bifidus( favoriz. coloniz. intestin. gros al
sugarului alimentat la san cu lactobacilul bifidus).
TEHNICA ALIMENTATIEI
NATURALE
Pregatirea pentru alimentatia naturala incepe
inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologica a
viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la
san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn
este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele
6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce
pus la san cu atat va creste in timp durata alaptarii.
 In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la
interval de 3 ore(pt. a stimula secretia lactata), cu pauza de 6
ore in cursul noptii.
 NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.
(contact mama-copil).
 In a 2-a zi nn va suge 10 min.
 In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30
min.
 La inceput sugarul suge des,dupa metoda“la cerere”.Se
favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele
singur.
 Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.
 Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi.
 In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
 Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;
 - 2-3 luni – 150-170 ml/masa;
 Peste 4 luni – 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate
mesele. De aceea, pentru aprecierea secretiei lactate a
mamei se face media cantitatii de lapte primite/24 ore.
 PENTRU ALAPTARE:
 - Sugarul infasat in scutece curate;
 - Mama – spala mainile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.
 - In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele
sprijinite pe un scaunel.
 - Pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma
mamei sa cuprinda fesele sugarului.
 - Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi contaminate cu
germeni.
 -Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt - mama
va introduce mamelonul in gura copilului.
 - Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pentru a nu se
obstrua narinele sugarului.
 Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa
eructeze.
 Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favoriza
evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame.
 La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa
a lor si pt. a stimula secretia lactata.
 DURATA ALIMENTATIEI NATURALE
Alimentatia naturala este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca
dureaza pana la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
ABLACTAREA TREPTATA
-este ideala;
- se va inlocui un supt cu cate o
masa de diversificare;
- dureaza saptamani sau luni;
- este bine suportata si de catre
copil si de catre mama.
ABLACTAREA BRUSCA
- este mai greu suportata
- se face in caz de imbolnavire a
mamei sau de deces al copilului;
- necesita adm. de preparate
medicamentoase:antagonisti de
prolactina (Bromcriptina- 2
cp/zi,15 zile).
CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE
CONTRAINDICATII MATERNE
PERMANENTE
TBC pulmonar activ,
septicemie,eclampsie,
neoplazii,boli psihice grave,
IRC.,IC, DZ decompensat,
tireotoxicoza, sarcina peste 20
sapt., trat.cu citostatice,diazepine,
anticoagulante; mama cu Ag HBs
pozitiv, HIV pozitiv.
CONTRAINDICATII MATERNE
PROVIZORII
infectii ale sanilor, ragade
mamelonare sangerande,inf.acute
tratate ca antibiotice
(cloranfenicol, tetraci-
clina,metronidazol,sulfamide,
nitrofurantoin).
CONTRAINDICATIILE ALAPTARII DIN
PARTEA COPILULUI

C.I. PERMANENTE C.I.TRANZITORII

galactozemie, sdr. icteric cu BI crescuta

intoleranta secundara la AG
nesaturati
 ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos:-precipita
cazeinos in flocoane mari;
-necesita un timp mai mare pt. digestie.
 PROTEINELE din LV:
- 34 g/l;
- L.V. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. -
excesul de proteine este transformat la niv. ficatului
determinand hipertrofie hepatica.
hepatica
- se solicita rinichiul pentru excretia incarcaturii osmotice
mari(uree) determinand hipertrofie renala.
renala
- cazeina reprezinta 80% din prot. l.v.
- Proteinele lactoserului:
- importanta este βlactoglobulina – ea este puternic
antigenica. Este incriminata in alergia la proteinele laptelui
de vaca.
- Lactoferina este in cantitate redusa in l.v.→aparitia
anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale
sugarului.
- Proteinele ce nu se absorb din l.v. determina dezvoltarea la
nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in E.coli.
 GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in
l.m. →l.v. se va zahara 5% inainte de a fi administrat.
 LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG
saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%).
 SARURILE MINERALE

 – in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand

osmolaritatea crescuta a l.v.
 - raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala
redusa de Ca.
 L.v. se va administra sugarilor dupa fierbere-are un continut
microbian crescut.
 Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment
nerecomandabil sugarilor pana la 6 luni.
 Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat
natural,va fi alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari
(lapte dietetic pt. sugari).
 FORMULE DE LAPTE
Se administreaza in urmatoarele situatii:
 - hipogalactia materna;
 - mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o
alaptare prelungita;
 - sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia
complexa a producatorului),formulele de lapte nu vor fi niciodata
identice ca rezultate cu cele ale l.m.
 Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante
transformari.
 Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se
prepara instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de
adaos.
 Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
 Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea
mai mica decat a l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic.
 Glicidele sunt reprez. de lactoza.
 Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea
soarelui,soia, cocos,germeni de griu).
 Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul
zilnic al sugarului.
TIPURI DE FORMULE DIETETICE
 FORMULE DE START(de inceput):
- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1.
- partial adaptate: difera de prep. adaptate prin compozitia in glucide→se
adauga polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.

oFORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana la varsta de 1 an:
Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE (adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite
afectiuni):
- formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25,
- preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.
 TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE
PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale:
- noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;
- fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.
 Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce priveste
pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine).
 Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii laptelui in caile
respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei.
 Biberonul se tine oblic astfel incat tetina sa fie plina cu lapte.
 La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
- la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu
mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de ½ (o parte lapte,o parte apa
de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte
M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti lapte,o parte M.O.
+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral ( cand
nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).
 LAPTE DE MAMA/LAPTE DE VACA

LAPTE MAMA LAPTE VACA

 87-95% apa  apa 87,5%
 5-13% substanta uscata  substanta uscata 12,5%
(proteine,  Este un lapte cazeinos:-
cazeinos
glucide,lipide,saruri precipita in flocoane
minerale). mari;necesita un timp mai
 lapte de tip albuminos mare pt. digestie
 Proteine: 9-13 g/l  Proteine:34 g/l
 Lipide: 38-40 g/l  Lipdie: cantitate mare de AG
 Glucide: 70 g/l saturati
 Glucide: cantitate redusa
 ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele situatii:
 nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata.
 apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.
 Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala
se elimina 3 posibilitati:
 Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administrate la
intervale mari de timp).
 Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta
saraca in lichide, program de odihna pt. mama,reducerea
starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare
supt).
 Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga
la san.
In caz de hipogalactie reala se trece la alimentatia
mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza
masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
 Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu
una de lapte praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si
mai mult ( laptele stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu
biberonul, pt.a mentine secretia lactata.
 ALIMENTATIA DIVERSIFICATA

 Diversificarea pentru sugarul eutrofic si

alimentat la san se incepe la 6 luni.
 Pentru sugarul alimentat artificial,
diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.
 Reguli pentru diversificarea alimentatiei:
 diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;
 se introduce alimentul nou progresiv,prin tatonarea tolerantei
digestive;
 alimentul nou se adm. cu lingurita;
 nu se adm. simultan 2 alimente noi;
 daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta
digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima acel aliment 1- 2
saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca
reintroducerea lui cu prudenta
 nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza.
Exista riscul anorexiei psihogene la sugar.
 ALIMENTE PT. DIVERSIFICARE:
 Fructe (citrice, mere, morcov)
- bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric;
- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.
- doza se creste treptat de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2
prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe
pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit
cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza de vaci.
 Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de
fructe.
 NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi.
Sunt alergizante.
 masa de fructe se adm. imediat ce este preparata.

 nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.

 Legumele:
- se introduc in alimentatie de la 4 luni;
- morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac,
spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se
adauga fainos si ulei vegetal;
- piure de legume + unt si lapte (dupa
varsta de 5 luni).
 Fainoasele:
Fainoasele - au valoare energetica mare.
!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina
alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand
produce un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce in
alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!
 Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri
minerale, vitamine.
- carnea de pui sau vita – se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau
piureul de legume, de 3-4 ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta
si fin tocata sau mixata).
- dupa 6 luni – ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni – perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.
-dupa 10 luni – peste alb: salau, pastrav,stiuca.
- dupa 1 an – chiftelute de carne preparate in ulei.
- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an – albusul de ou (este alrgizant).
- dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza de vaci.
- dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in trepte.
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI
IN PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:

1. ENGORJAREA SANILOR : apare in primele zile dupa nastere

cand se produce “furia laptelui”.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si
durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca mamelonul
in gura; se form. un cerc vicios.
Se recomanda – golirea manuala a sanilor;
- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.
2. Mastita:
Mastita este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
3. Mamelonul ombilicat sau scurt:
- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii.
4. Hipogalactia – se verifica daca e reala prin “proba suptului”. Se va
accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala
nesatisfacatoare.
 INCIDENTE DIN PARTEA SUGARULUI
1.Malformatii ale cavitatii bucale a copilului:
copilului vor determina supt imposibil. Se va adm.
lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita.
2.Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau cu
biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte pt.prematuri, fiind f. bogat in
proteine).
3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml) in
timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in timpul suptului.

4. Varsaturile – apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian;

- apar intr-o ora dupa alaptare;
- sunt diferite de varsaturile de origine organica;
- tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la 30°; antispastice
5. Colicile abdominale: - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de
agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze.
-apar in primele 4 luni de viata.

6.Diareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galben-verzuie,

emise in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat dupa supt +/- eritem fesier.Apare
numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala este ascendenta.
 INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI MIXTA:
1. Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele
praf.
2. Subalimentatia:
Subalimentatia apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui
de vaca sau a prepararii inadecvate a laptelui praf.
3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele
corespunzatoare.
4. Colicile abdominale:
abdominale se datoreaza prezentei βlactoglobulinei in
laptele de vaca.
5. Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele
de vaca.
6. Scaune de fermentatie:
fermentatie datorita excesului de fainoase.
7. Diareea acuta infectioasa:
infectioasa apare prin suprainfectia laptelui.
8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.
ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI
 Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile
necesare activitatii fizice.
 Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
 Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
 Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de
pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine vegetale.
 Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca,
margarina.
 Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase,
gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse zaharoase.
 Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei,
mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
 Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
 Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.
 ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR
Se vor asigura zilnic prin alimentatie:
- 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-
60%glucide);
- lichide 80 ml/kg/zi;
- proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si
1/3 prot. de orig. vegetala.
Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de
pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte
sau ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana,
margarina,frisca,uleiuri vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de
panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.
 ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR
- 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30%
lipide, 55% glucide.
- lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca
carnea,ouale,lactatele si cruditatile.
 ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea
fizica depusa.
In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;
- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide:
- 50-60ml/kg/zi pt.fete;
- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica;
- unt,uleiuri vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica.
- sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1
ou/zi).
Glucide: paine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in
proportie mica).
 Se va respecta un program fix de servire a
meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in
timpul meselor.
 Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice.
 Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de
alcool, tutun, cafea, condimente.