PUERICULTURACURS 1 : Cresterea si dezvoltarea copilului

ISTORIC
Medicul francez CARRON (>100 de ani) foloseste termenul de puericultur
Puer copil, cultura cretere Puericultura este considerat latura profilactic a medicinii copilului

"A journey of a thousand miles begins with a single step Lao-tzu, The Way of Lao-tzu

PUERICULTURA ?
Generatiile viitoare

Educatie

Economie prospera

Cetateni Sanatatea responsabili populatiei Relatii interumane

OBIECTIVE
Puericultura studiaza cresterea si dezvoltarea fiziologic, armonioas a copilului. Mijloace proprii care asigura dezvoltarea normal. Mijloacele de prevenire a mbolnvirilor nc din perioada de concepie.

Puericultura preconcepional : cuprinde msurile ce asigur starea de sntate a prinilor; Puericultura prenatal: se refer la supravegherea medicala gravidei i a dezvoltarii intrauterine a produsului de concepie; Puericultura postnatal cuprinde msurile de ngrijire, alimentaie i supraveghere, necesare unei creteri i dezvoltri armonioase a copilului.

COPILRIA
Perioada de via de la natere pn la 16 ani. Copilria I (natere - 3 ani). Copilria II-a ( 3 - 6 ani). Copilria III-a (>6 - 16 ani ).

COPILRIA I
Are trei etape:
0-30 zile = etapa neonatal (cu primele 7 zile - perioada perinatal sau neonatal precoce, cu o rat ridicat a mortalitii) 1-12 luni = sugar 1 -3 ani = copilul mic Particularitile copilriei I :
cretere saturo-ponderal accentuat, nutriie intens cu nevoi metabolice crescute, alimentaia particular (lactat, apoi diversificat), existena dentiiei temporare dentiia de lapte dezvoltare neuropsihic rapid, dependen total de mam i familie, efectuarea majoritii vaccinrilor,

COPILRIA II-A
Precolarul( 3 - 6 ani)
cretere saturo-ponderal mai redus, nutriie i nevoi metabolice mai reduse, alimentaia apropiat de cea a adultului, dezvoltare neuropsihic intens, n special vorbirea i mersul, care se etaleaz foarte bine n joc, reactivitatea la agenii nocivi nu are tendina de generalizare ca la sugar, mbolnavrile sunt accidente de cas i bolile infecto-contagioase ale copilriei,

Copilria III-a
1. colarul mic (6-10 ani fetele i 6-12 ani bieii),
perioada de dinaintea pubertii cu urmtoarele particulariti: cretere saturo-ponderal mai lent, alimentaia apropiat de cea a adultului, dezvoltare intelectual intens, morbiditatea redus (dominat de accidente, RAA , bolile sngelui, nefropatiile).

Copilria III-a
2. colarul mare (pubertatea), o etap dificil de delimitat. Majoritatea specialitilor accept pentru sexul feminin perioada cuprins ntre 10-14 ani i pentru sexul masculin ntre 12-16 ani. Sfritul pubertii corespunde vrstei maturizrii sexuale. Urmeaz adolescena, perioada cuprins ntre 18 i 21ani.

Particularitile pubertii
cretere saturo-ponderal intens, prezena caracterelor sexuale secundare, dezvoltare intelectual intens dar cu o mare labilitate psiho-emoional, sensibilitate, rezisten mai sczut la infecii.

Cresterea si dezvoltarea
Elementul esential care deosebeste copilul de adult Indicator esential al starii de sanatate, statusului nutritional, genetic al copilului Modelul cresterii/dezvoltarii variaza in timpevaluarea in contextul varstei Proces dinamic cu debut in momentul conceptiei, continua intrauterin si de-a lungul intregii copilarii si adolescente Trei etape: Intrauterina Postnatala Faza finala la pubertate

CRESTEREA
Cresterea - marire cantitativa a celulelor, tesuturilor si organelor corpului; fenomenul prin care organismul isi mareste masa Acumulare de substanta organica care se traduce prin cresterea taliei, greutatii si a suprafetei

Cresterea si dezvoltarea
Se realizeaza prin doua mecanisme: Hiperplazia- proliferarea celulara consta in diviziunea celulara in care se realizeaza o distributie a materialului genetic in celulele fiice Hipertrofia celulara- marirea in volum a celulelor se produce prin sinteza proteica

DEZVOLTAREA
Dezvoltarea este fenomenul calitativ, de diferentiere structurala a organelor, aparatelor si sistemelor organismului in scopul adaptarii la conditiile de viata. Rezultatul diferentierii celulare consta in aparitia unor functii specifice fiecarul tip celular constituit. Dezvoltarea este rezultatul a doi factori: maturarea si invatarea. Maturarea se transmite genetic si constituie capacitatea normala de dezvoltare sub aspect fizic, mental, emotional. Invatarea este dobandita ca rezultat al experientei si educatiei.

Cresterea si dezvoltarea
Cresterea organismului se desfasoara conform urmatoarelor legi:
legea alternantei: C si D nu este simultana in aceasi proportie in intreg organismul legea proportiilor: fiecare perioada a copilariei are un anumit ritm de C si D legea cresterii inegale: fiecare segment al corpului are propriul ritm crestere legea antagonismului morfologic si ponderal: pe durata perioadei de crestere acumulativa, diferentierea este redusa si invers

Elementul esential individualitatea

Stare deplina de sanatate organism sanatos minte cercetatoare personalitate stabila
Factorii implicati in asigurarea conditiilor optime pentru C si D: parinti, medici, educatori, servicii sociale, de sanatate publica

Cresterea si dezvoltarea
Ritm si cronologie/ organe si sisteme:
Urmeaza tipul cresterii staturale: muschi, cord, ficat, rinichi Creierul are propria curba de C si D Tesutul limfatic- apogeul la pubertate Organele sexuale apogeul C si D la pubertate

Factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea

Factori exogeni Factori endogeni

Factori patologici

Factorii exogeni
Alimentatia (subalimentatia, supraalimentatia):
influenteaza cresterea in viata intrauterina carentele alimentare determina tulb semnificative in perioadele de C si D accelerata

Mediul geografic: prin microclimat: aer, soare, lumina, temp., umiditate, raze ultraviolete
Clima temperata are actiune favorabila Climatul excesiv: altitudine, desert determina un ritm mai lent al cresterii Anotimpul: crestere in L primavara si in G toamna

Factorii exogeni
Factorii afectivi educativi: influenteaza dezvoltarea psihointelectuala a copilului
Factorii socio-economici: conditii sanitare, morbiditatea infectioasa si parazitara, locuinta, profesia parintilor, situatia financiara Exercitiile fizice: stimuleaza dezvoltarea somatica si motorie a copilului, activeaza circulatia, cresc aportul de oxigen la tesuturi si faciliteaza termogeneza Masaj/gimnastica la sugar

Activitatea sportiva: tonifierea musculaturii, intarirea articulatiilor, ameliorarea oxigenarii tesuturilor;

Factori endogeni
Factori genetici:
responsabili de caracterele constitutionale, individuale ale produsului de conceptie

Factorii endogeni
Factorii neurohormonali:
Intrauterin - hormonii fetali - hormonii materni Dupa nastere - sistemul hipotalamo- hipofizar
hormonul somatotrop tiroida: tiroxina si triiodotironina paratiroidele: parathormon glandele suprarenale: glucocorticoizi si mineralocorticoizi timusul pancreasul endocrin: insulina si glucagon glandele sexuale: androgeni si estrogeni

Factorii patologici
Endocrinopatii infantile: mixedem, nanism hipofizar Factori care actioneaza asupra gravidei
a. Infectii acute sau cronice b. Intoxicatii cronice c. Tulburari de nutritie

Factori care actioneaza asupra copilului

a. b. c. d. e. f. Tulburari cronice de nutritie si digestie Afectiuni ale SNC MCC Boli congenitale renale Anomalii cromozonmiale Noxe chimice, radiatii, diverse traumatisme

 Fiecare copil crete i se dezvolt ntr-un mod unic, individualitatea apare n momentul concepiei i se dezvolt pe o baz specific fiecruia. OMS-ul propune urmrirea urmtorilor indicatori: maturaia somatic, greutatea, talia, perimetrele, maturaia osoas, dentar i pubertar.

Evaluarea cresterii si dezvoltarii

Compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi (de aceeasi varsta, sex si areal geografic)
Curbe/valorile de referinta rezultate studii longitudinale studii transversale

Percentila/deviatii standard =curbe dinamice derivate matematic

Baieti sub 36 luni Fetite sub 36 luni

Percentila BMI
Baieti 2-20 ani Fete 2-20 ani

GREUTATE ANORMALA
> 95th -supraponderal 85-94 risc supraponderal < 5th sub G

30

Maturatia somatic

Apreciaza prin modificarea raport. SI/SS - segmentul inferior -SI ; segmentul superior trunchi SS ). nou-nascut trunchiul este de 2 ori mai mare raportat la membrele inferioare; SI/SS = 0,5-0,6 10 ani raportul este egal SI/SS = 1 adult raportul se inverseaza SI/SS 1

GREUTATEA
Nn. la termen G medie de 3000-3500g In primele zile dup natere scderea fiziologic care reprezint 5-10% din greutatea de la natere. n ziua a 5-a postnatal scderea se oprete i nn. incepe s creasc, recuperndu-i greutatea de la natere a 1012-a zi. Lipsa recuperrii greuttii n primele 2 sptmni de via reflect o stare anormal .

GREUTATEA
n primul an trendul greutii este ascendent :
n luna I-IV - progres de 750g/ lun n luna V-VIII - progres de 500g/ lun n luna IX-XII - progres de 250g/ lun .

La prematuri rata de cretere este mai intens. De la 1 la 2 ani rata de cretere lunar este de 250 g/ lun, respectiv 3 Kg/ an, iar de la 2 la 3 ani de 2-2,5 Kg/ an.

Determinarea greutii: cntrirea se face dimineaa nainte de prima Evaluarea greutii se face: 1. sptmnal n prima lun de via 2. lunar n primul an 3. trimestrial dup 1 an.

Talia
La nastere L = 48-55cm L = distanta intre vertex si plante
Cresterea medie lunara :
4 cm/luna I luna 3 cm/l luna a II a si a III- a 2 cm/l luna a IV- a 1 cm/l luna V 2 ani 1 an 70cm 2 ani 80cm

Dupa varsta de 2 ani: 5 cm/an T(cm) ideala = 80 + 5 x varsta Talia se dubleaza la 4 ani si se tripleaza la 15 ani . !! Pubertate:10cm/an

Cresterea staturala

Perimetrul cranian
!! este important a fi masurat in primii 2 ani de viata;
punctele de reper pt. PC : glabela proeminenta occipitala externa

la nastere PC = 34 35 cm;

Perimetrul cranian( PC)

Perimetrul cranian
Cresterea PC
Trimestrul I 2 cm/luna Trimestrul II 1 cm/luna

Semestrul II 0.5 cm/luna

La varsta de 1 an = 45 cm

OK135S055

OK135S056

Fontanela anterioara si post.

Fontanela anterioara
deschisa la nastere forma de romb (oo. parietale si frontal) diametrele: 2.5 / 3.5 cm micsorare de la varsta de 5 luni se inchide la varsta de 12-18 luni

Fontanela anterioara
Dimensiunea, presiunea FA furnizeaza informatii valoroase referitoare la:
metabolismul Ca-lui si vitaminei D, starea de hidratare, presiunea LCR.

Modificarile FA:
Deprimata: stari de deshidratare, Bombata: hidrocefalie, meningite, tumori, inchidere precoce: microcefalie, craniostenoza, Inchidere tardiva rahitism, hipotiroidie, prematuritate, malnutritie.

Fontanela posterioara
Situata intre occipital si oasele parietale Forma triunghiulara Dimensiuni 0,5 1,5 cm 25% deschisa la n.n. eutrofici 100% deschisa la prematuri Se inchide - 4 luni

Perimetrul toracic
Nastere: 33 - 34 cm 1 an: 45cm PT creste cu 1 cm/luna 1 an PT = PC

Dupa varsta de 1 an PT > PC cu un numar de cm egal cu varsta

.

Perimetrul abdominal
PA 38cm la nastere 1 an 44-45cm 2 ani PA=PT Dupa 2 ani PT>PA

DENTITIA
Dentitia temporara /primara, 20 dinti, succesiune a eruptiei:
Incepe la 6-8 luni incheie la 2 ani 2 ani si 6 luni apar molarii secundari

ERUPTIA DENTARA
Dentitia temporara /primara, 20 dinti, succesiune a eruptiei: Incepe la 6-8 luni incheie la 2 ani 2 ani si 6 luni apar molarii secundari Dentitia definitiva: 32 dinti. la varsta de 6-7 ani apar primii molari, dupa care dintii de lapte cad si sunt inlocuiti in acceasi ordine de dentitia definitiva. la pubertate- 4 molari numiti dintii de 12 ani in adolescenta sau chiar mai tarziu apar si ultimii 4 molari numiti maselele de minte.

Dezvoltarea neuro-psiho-motorie
La nastere NN:
- fiinta bulbo-spinala - activitate nervoasa redusa la reflexe arhaice si miscari involuntare

Dezvolterea conditionata de: - intergritatea SNC

- conditiile de mediu si educatie - variatii individuale

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna I
motor- in decubit ventral tine capul ridicat cateva secunde, tine degetele flectate in pumn psihic- tresara la zgomote puternice

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna II
motor- in decubit ventral ridica capul pentru 1-2 minute, tine degetele mainii usor deflectate psihic- urmareste un obiect colorat plimbat in fata ochilor

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna III
motor- in decubit ventral tine capul ridicat cateva minute, flecteaza activ ultimele 2 degete in palma psihic- isi agita mainile dupa obiecte colorate, sonore, gangureste

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna IV
motor- se intoarce de pe spate pe abdomen, prinde obiectele intre degetele 4-5 si palma psihic- cauta sursa sonora, gangureste ca raspuns la stimulare

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna V
motor- sustinut, se sprijina pe plante pentru scurt timp, flecteaza si deflecteaza activ ultimele 2 degete ale mainii psihic- intinde mana dupa o jucarie, emite grupe de sunete (a-bu, a-gi)

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna VI
motor- sprijinit sta in sezut, prinde obiectele intre toate degetele si palma

psihic- ridica singur jucaria din apropierea sa, articuleaza silabe izolate

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna VII
motor- din decubit dorsal se ridica in sezut, apuca obiectele intre degetele 2-3 si palma

psihic- cauta o jucarie pierduta, pronunta silabe repetate stereotip (ma-mama)

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna VIII
motor- sustinut de axile, paseste, apuca obiectele cu 3 degete

psihic- manifesta interes crescut pentru jucarie, intelege semnificatia a 2 cuvinte

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna IX
motor- sustinut de ambele maini merge, apuca obiectele cu varfurile primelor 3 degete

psihic- se joaca imitand pe adult (bau-bau, pa)

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna X
motor- sprijinit se ridica singur in picioare, ridica si lasa jos obiectele

psihic- pricepe interzicerea, repeta cuvinte simple, prin imitatie

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna XI
motor- merge sustinut de o mana sau ham, apuca folosind primele 2 degete

psihic- ofera obiectele ce i se cer, pronunta 1-2 cuvinte cu sens (mama, papa)

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE

luna XII
motor- nesprijinit, face cativa pasi stand in picioare, inmaneaza o jucarie adultului

psihic- arata partile corpului denumite de adult, pronunta 34 cuvinte

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHO-MOTORII

luna XV (1 an si 3 luni)

luna XVIII (1 an 6 luni)

motor- are siguranta in motor- ajutat urca o scara treapta mers, urca scarile cu cu treapta, alearga cu genunchii ajutorul palmelor, introduce neflectati, suprapune 3 cuburi, cuburile intr-o cutie rasfoieste o carte 3-4 pagini odata psihic- arata cu mana ce doreste, coopereaza la imbracat si dezbracat psihic- asculta ce i se cere si executa, se integreaza intr-o colectivitate, apare in vorbire verbul

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHO-MOTORII

luna XXIV (2 ani)
motor- urca o scara alternand picioarele, se apleaca si revine fara sa cada, plaseaza corect cercul in castru, prinde mingea cand i se arunca psihic- are format reflexul de evacuare, se joaca cu alti copii, vorbeste in propozitii din 3-4 cuvinte, are o buna coordonare a miscarilor si executa miscari fine, complexe (incheie nasturi, danseaza), isi spune numele

luna XXX (2 ani 6 luni)

motor- sare pe loc cu ambele picioare, alearga si se opreste la comanda, reconstituie un obiect din 3 parti, tine corect creionul si poate desena
psihic- isi spune numele intreg si varsta, apare prenumele eu , se autoserveste, foloseste in vorbire trecutul si pluralul

Copil mic (anteprescolar)

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHO-MOTORII

luna XXXVI (3 ani)

motor- isi leaga sireturile, arunca si prinde mingea, descheie si incheie nasturi, poate sta intrun picior psihic- povesteste mici evenimente, alcatuieste fraze scurte, vocabularul este format din 5-600 cuvinte, raspunde la intrebari

DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICA LA COPILUL PRESCOLAR

Psihic : 3-7 ani se produce o largire si perfectionare a activitatii de cunoastere prin imbogatirea sferei afective.

la 4 ani
motor- activitatea motorie se perfectioneaza, sare si se catara bine, arunca mingea inainte psihic- reda o poveste auzita, capacitate redusa de diferentiere intre realitate si fantezie

Dezvoltare neuropsihic intens, n special vorbirea i mersul, care se etaleaz foarte bine n joc,

Copil prescolar

DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICA A COPILULUI SCOLAR SI ADOLESCENT

la 6 ani
apare gandirea logica, apare conceptul cauzal, exista coordonare intre miscarile mainii si ale globilor oculari permitand scrisul, astfel copilul este pregatit sa mearga la scoala

intre 7-12 ani

sexele se separa in grupe, apar actiuni aprobate si realizate in grup; vocabularul se imbogateste

intre 12-18 ani

se dezvolta adevarata gandire independenta; tovarasii de grup exercita mai multa influenta, apare interesul heterosexual; apare gandirea abstracta, idealismul este predominant, se maturizeaza rationamentul.

colarul mic (6-10 ani fetele i 6-12 ani bieii), dezvoltare intelectual intens

Maturarea sexuala/pubertatea
maturizarea biologica a organelor sexuale dezv. caracterelor sexuale secundare maturatia fizica concordanta cu varsta osoasa maturatia hormonala precede maturatia fizica dezvoltare intelectual intens dar cu o mare labilitate psihoincarcatura emoional,

Take home points

COPILUL NU ESTE UN ADULT IN MINIATURA