Portofoliu: Fiinţa Umană şi

Nursing

Elev redactor : Andronic Ionelia

Clasa IB AMG

Profesor coordonator : Dna Diriginte Dumitraşcu Mariana

ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA” , Focşani

PROMOŢIE : 2014-2017

1
 Ce este nursing-ul?

Profesiunea de nursing presupune:

 Promovarea sanatatii si prevenirea aparitiei bolii

Nursa trebuie sa fie capabila sa:
 stabileasca nevoile de sanatate si factorii de risc pentru imbolnavire pe plan
fizic, psihologic si socio-cultural;
 identifice si stabileasca resursele pentru luarea masurilor impotriva riscurilor
pentru sanatate, inclusiv resursele sociale, cat si cele personale ale indivizilor si ale
celor apropiati lor;
 sfatuiasca si educe pacientii si apartinatorii acestora privind problemele de
sanatate si sa indrume pacientii la servicii revelante pentru ajutor si alinarea
suferintelor.

 Responsabilitatea acordarii ingrijirilor nursing generale

In practicarea profesiunii sale, nursa trebuie sa urmareasca vindecarea, recuperarea si
alinarea suferintelor si sa realizeze aceasta cu respect pentru fiinta umana, dorintele,
nevoile, asteptarile si drepturile sale. In exercitarea indatoririlor sale nursa trebuie sa:
 acorde ingrijiri cu profesionalism;
 comunice si interactioneze cu pacientii si apartinatorii acestora intr-o maniera
caracterizata pe incredere si implicare;
 identifice si evalueze nevoile pacientului de ingrijire prin prisma nevoilor
intelectuale, spirituale si culturale;
 adune, coordoneze si analizeze datele pacientului pentru a elabora planul de
ingrijire al pacientului;
 actioneze cu competenta in orice situatie;
 ia decizii competente si sa-si asume responsabilitatea ca planul de ingrijire sa
fie implementat, modificat cand este nevoie si pastrat ca document;

2
Date biografice despre VIRGINIA HENDERSON si cele 14 nevoi
fundamentale

 VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus bazele nursingului modern. S-a

afirmat cu putere în instruirea şi formarea în nursing şi mai ales în cercetare. Este
creatoarea primei teorii ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos şi bolnav.
Pacientul este o entitate complexă, corpul şi sufletul fiind inseparabile.

 A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor
la Universitatea Columbia, unde a absolvit în 1934, iar din 1934 până în 1948 a
predat cursuri de nursing la aceeaşi universitate.

 Personalităţi din istoria profesiei noastre

 In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat Şcolii de Nursing Yale, al cărei decan,
Annie Warburton Godrich i-a fost mentor în primii ani de activitate profesională. Aceşti
ani petrecuți la Yale au fost de maximă productivitate.
Virginia Henderson în calitate de profesor emerit a fost şi consultant de nursing
pentru întreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universității Yale.

Consiliul Internațional al Asistenților Medicali a recunoscut în iunie 1985 că VIRGINIA

HENDERSON aparține lumii - când i-a fost înmânat primul Premiu Christianne
Reimann - admițând că ideile ei au trecut dincolo de granițele naționale. Intr-adevăr
anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) şi a fost solicitată să țină
cursuri la Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona şi la Asociația
Japoneză de Nursing.

3
Cele 14 nevoi fundamentale ale VIRGINIEI HENDERSON

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite fiziologice.
8. Nevoia de a fi curat si ingrrrijit , de a-si pastra tegumentele si mucoasele
curate si integre.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10.Nevoia de a comunica.
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a practica
religia.
12.Nevoia de a se realiza.
13.Nevoia de a se recreea
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea!

4
5
 Cum au apărut primele spitale?

Timothy S. Miller a scris în anul 1985 o lucrare antologică intitulată "The Birth of the
Hospital in the Byzantine Empire". În această lucrare, el a revoluţionat efectiv conceptele
existente la vremea respectivă în ceea ce priveşte apariţia spitalului şi rolul indiscutabil al
Bisericii din acest punct de vedere. 
Biserica Ortodoxă şi apariţia spitalului -Miller observă încă de la începutul lucrării că
primele instituţii care amintesc de spital au apărut în cadrul Imperiului Bizantin: "Aceste
xenones bizantine au reprezentat nu doar primele instituţii publice care au oferit îngrijire
medicală celor bolnavi, ci şi cele care au condus la crearea mediilor spitaliceşti din cursul
Evului Mediu, de la care atât Apusul Latin, cât şi Răsăritul islamizat şi-au dezvoltat facilităţile
pentru bolnavi. A scrie despre apariţia şi dezvoltarea centrelor de îngrijire a bolnavilor în
Imperiul Bizantin înseamnă să scrii primul capitol al istoriei instituţiei spitalului" ("The Birth
of the Hospital in the Byzantine Empire", John Hopkins University Press, Baltimore, 1985, p.
4). "Xenones" se numeau acele locuri unde puteau fi îngrijiţi străinii, însă nu doar aceştia, ci şi
cei săraci sau grav bolnavi care nu îşi puteau permite un medic. Aceste xenones au evoluat în
timp, ajungând la situaţia în care şi-au nu îşi permiteau să le plătească permis, prin finanţarea
pe scară largă oferită de Biserică, să angajeze şi să susţină mai mulţi medici al căror rol era
acela de a oferi anumite tratamente gratuite celor care aveau nevoie de ele, dar. 
Medicina - meserie a iubirii aproapelui Timothy S. Miller observă în continuare: "Pe
măsură ce Biserica Ortodoxă a ajuns să considere profesia medicală drept un element central
al iubirii de oameni, ea s-a considerat obligată să ofere acest ajutor tuturor oamenilor - şi în
special celor săraci - prin sponsorizarea spitalelor. De vreme ce majoritatea ierarhilor Bisericii
a continuat să considere medicina drept una dintre cele mai potrivite exprimări ale iubirii
creştine până în zilele cele de pe urmă ale Imperiului Roman de Răsărit, spitalele au fost în
continuare finanţate. Spre exemplu, în anul 1440 mănăstirea cu hramul Sfântului Ioan
Botezătorul din Petras încă mai finanţa un spital deschis publicului" ("The Birth of the
Hospital...", p. 61). Biserica Ortodoxă a considerat întotdeauna medicina drept un dar de la
Dumnezeu, un miracol în sine care trebuie preţuit, admirat şi încurajat să se dezvolte. Deşi
majoritatea spitalelor funcţionau în cadrul mănăstirilor, îngrijirea bolnavilor nu a fost lăsată
niciodată exclusiv în mâna monahilor sau a monahiilor fără ca aceştia să aibă o minimă

6
pricepere medicală. Biserica a mers şi mai departe şi a ales să finanţeze spitalele nu doar cu
bani, ci şi cu personal medical instruit, precum şi auxiliar. Medicii erau plătiţi pentru a avea
grijă de cei bolnavi care nu îşi puteau permite tratamente medicale. Exemplul oferit de Miller
este unul cutremurător. 
Imperiul Bizantin, secătuit de resurse financiare, de oameni şi teritorii, care influenţase
cultural şi la nivel diplomatic un areal extins de la nordul torid al Africii şi până la stepele
înfrigurate ale viitorului stat rus şi din Italia până în inima vechiului Imperiu Persan, nu
neglija să aibă grijă de bolnavii săi. Imaginea aceasta ar trebui să ne rămână adânc impregnată
astăzi, când observăm un real dispreţ adresat profesiei medicale şi rolului crucial pe care
aceasta îl are în cadrul societăţii. Poate că o reîntoarcere în trecut ne-ar face să ne
reconsiderăm părerea faţă de frumuseţea şi nobleţea acestei meserii pe care Biserica nu doar
"a tolerat-o", ci a făcut-o să progreseze şi să se dezvolte pentru a ajunge la maturitatea sa
profundă de dar al lui Dumnezeu făcut oamenilor aflaţi în suferinţă.

7
 Un stil de viaţă sănătos…!

Sănătate, că-i mai bună decât toate, spunem adesea când ne întreabă cineva ce ne dorim,
reflectând cât este de importantă starea de bine fizic pentru a ne bucura de tot ce are
viața de oferit. Rețeta de sănătate poate fi sumarizată, metodic vorbind, ca un program
echilibrat de mișcare și alimentație. Să vedem ce înseamnă fiecare dintre elementele
acestui program: Mișcarea este parte din natura corpului uman și buna sa funcționare, de
la nivel celular și până la sistemele mari: muscular, osos, cardio-vascular sau articular.
Organizația Mondială a Sănătății a identificat de altfel lipsa activității fizice drept al
patrulea mare factor responsabil de mortalitate la nivel global. Ce înseamnă un nivel
suficient de activitate fizică pentru sănătate? Recomandările internaționale sunt simple: 60
minute de mișcare zilnic sau 150 minute pe săptămână, distribuite de-a lungul mai multor
zile. Evident, activitatea fizică trebuie adaptată vârstei, condițiilor fizice și preferințelor
fiecăruia: plimbare vioaie, bicicletă, gimnastică, alt sport, grădinărit.

Alimentația este celălalt mare pilon al formulei pentru sănătate, aducând combustibilul

de care corpul nostru are nevoie pentru a funcționa bine. Se spune că „eşti ceea ce
mănânci”. Pentru organism acest lucru înseamnă că primeşte zilnic toţi nutrienţii de care
are nevoie pentru armonie şi energie. Apoi, sănătatea din interior are efecte vizibile
pentru aspectul exterior. Iar alimentaţia nu influenţează doar aspectul fizic, ci şi starea de
spirit. Atunci când mănânci sănătos, te simţi „uşor”, activ, ai poftă de viaţă. Ce înseamnă
însă a mânca sănătos? Nu este o noutate că nu toate alimentele au aceeași valoare
pentru organism. Unele alimente sunt bogate în nutrienți, altele sunt așa-numitele „calorii
goale”, adică bogate în calorii, provenind din zaharuri și/sau grăsimi și sărace în alți
nutrienți (de exemplu băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare îndulcite, dulciuri concentrate,
grăsimi).

Între

8
alimentele cu densitate nutrițională mare (proteine, vitamine, minerale, fibre) includem
legumele, fructele, laptele și iaurtul simplu. Aceste alimente trebuie consumate cu
precădere, ele sunt esențiale în alimentația noastră zilnică. Legumele sunt surse
importante de vitamine și de fibre, iar unele (cartofii, fasolea boabe, lintea) conțin
cantități semnificative de carbohidrați (glucide). Fructele conțin cantități importante de
vitamine și fibre, și, desigur, zaharuri (glucoză, fructoză). Laptele și iaurtul conțin proteine
de foarte bună calitate, sunt principala sursă alimentară naturală de calciu, necesar
pentru dezvoltarea și menținerea oaselor, pentru activitatea musculară și nervoasă, dar
și în alte procese fiziologice din organism. Tot în lapte și în iaurt se găsesc cantități utile
de magneziu, fosfor, zinc și unele vitamine.

Alimentaţia şi mişcarea sunt lucrurile simple la care ne raportăm (şi de care adesea
uităm) în căutarea unui stil de viaţă mai bun. Şi iată cum, prin fiecare decizie pe care o
luăm, prin fiecare acţiune pe care o realizăm, ne putem influenţa calitatea vieţii. Iar micile
schimbări şi alegerile bune sunt instrumentele cu care operăm zi de zi pentru a aduce
mai mult bine în viaţa noastră. Alege bine pentru tine!

Importanţa legumelor şi a fructelor

9
Exista numeroase studii care atesta importanta decisiva a consumului zilnic de fructe si legume.
Atat fructele, cat si legumele asigura un aport considerabil de vitamine, minerale, fibre si
antioxidanti, nutrimenti esentiali care ajuta organismul sa lupte impotriva bolilor de inima, a
obezitatii, a diverselor tipuri de cancer si, nu in ultimul rand, impotriva tulburarilor legate de
sistemul imunitar. De asemenea, continutul mare de fibre livrat de fructe si legume are rolul de a
reduce colesterolul, riscul cancerului de colon si de a echilibra nivelul de glucoza din sange, in
timp ce antioxidantii diminueaza riscul bolilor de inima coronariene.Insa nu este suficient sa
consumi fructe si legume, ci este important sa cunosti si nevoile nutritionale ale organismului.

Copiii Fructele si legumele proaspete sunt alimente de capatai pentru copilul tau, contribuind
semnificativ la dezvoltarea armonioasa a acestuia si, in acelasi timp, la conturarea unei conduite
alimentare corecte, care sa previna tulburarile de alimentatie si obezitatea. Desi pentru copilul
tau vor parea mult mai apetisante dulciurile din comert sau snacksurile nesanatoase, nu va fi
greu sa inlaturi aceste tentatii daca vei introduce in alimentia sa fructele si legumele inca din
primii ani de viata.

Astfel, in cazul micutilor cu varsta cuprinsa intre 2 si 6 ani este recomandat consumul a doua
portii de fructe si trei de legume, in timp ce copiii de peste  6 ani trebuie sa consume trei portii de
fructe si patru de legume.

10
Adolescentii Aceeasi cantitate de fructe si legume este recomandata si in cazul
adolescentilor cu activitate fizica normala. In schimb, cei care dezvolta o activitate fizica
sustinuta, reprezentata de practicarea constanta a unui sport, trebuie sa mareasca aportul
nutritional, consumand patru portii de fructe si cinci portii de legume.
Adultii Din cauza stilului de viata sedentar, determinat de programul de la serviciu, oboseala,
stres si lipsa timpului liber, organismul adultilor manifesta nevoi nutritionale mai scazute fata de
cele ale copiilor si adolescentilor, care se afla in plin proces de dezvoltare fizica. De asemenea,
drept urmare a faptului ca femeile sunt mult mai expuse ingrasarii decat barbatii, din cauze de
natura hormonala, cum e cazul schimbarilor survenite odata cu menopauza, numarul portiilor de
fructe si legume recomandat barbatilor este mai mare. Astfel, cantitatea optima recomandata
femeilor este de  2-3 portii de fructe si 3-4 portii de legume, cifrele crescand cu o unitate in cazul
barbatilor. 

11
Femeile insarcinate Ideea ca in timpul sarcinii o viitoare mamica trebuie sa manance
cat pentru doi este un simplu mit. Nu cantitatea alimentelor pe care le consumi in timpul sarcinii
este importanta, ci calitatea acestora. De aceea, in timpul sarcinii numarul portiilor de fructe si
legume trebuie sa creasca, fata de media normala, la 4, respectiv 5 portii. Aceasta necesitate
aparte a organismului este explicata de  faptul ca resursele de vitamine si minerale se impart la
doi, iar bebelusul are nevoie zilnic de doza optima de substante nutritive pentru a se dezvolta
corespunzator. De asemenea, fructele si legumele proaspete sunt o solutie ideala in cazul in care
greturile din timpul sarcinii nu iti permit consumul alimentelor gatite.

Cum consum fructele si legumele?

Proaspete, fructele si legumele reprezinta adevarate surse de
substante nutritive pe care cu greu sau deloc le poti inlocui
prin intermediul altor alimente. De aceea, este recomandat ca
legumele sa fie cat mai putin gatite termic, iar fructele sa nu fie
deshidratate sau confiate. In plus, nu doar respectarea
numarului de portii potrivit specificului organismului este
importanta, ci si diversificarea acestora trebuie avuta mereu in
vedere, astfel incat sa existe un echilibru al substantelor
hranitoare. Regula de baza in acest sens este mixul de culori,
valabil atat in cazul fructelor, cat si al legumelor.

De retinut este faptul ca fructele intens colorate, precum capsuni, fructe de padure, cirese -
sunt bogate in antioxidanti, iar legumele a caror culoare este vie sau pala sunt mai bogate
nutritional decat celelate. De asemenea, nutritionistii recomanda consumul fructelor si
legumelor specifice fiecarui anotimp, astfel incat organismul sa se bucure de intreaga paleta
de nutrimenti pe care acestea o contin.
Tu cat de des consumi fructe si legume?

12
 Efectele cafeinei asupra organismului

Ce este cafeina?
Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi
acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si în compozitia altor bauturi, si este
un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala,
alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe.

Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi – cantitate suficienta
pentru a produce dependenta fizica.

Ce determina continutul în cafeina al unui produs?

Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant
contine cca 65 mg cafeina, în timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea
bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5
mg/ceasca, în timp ce batoanele de ciocolata pot contine între 10 si 40 mg per 60 g.

Este cafeina periculoasa?

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea
corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de
bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.

Cafeina este absorbita cu usurinta în organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa
ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza
eliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare
sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa
sau eliminata complet de persoanele care încearca sa renunte la fumat, pentru a împiedica cresterea nivelului
cafeinei în sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.

Cafeina poate produce multe efecte, printre care:

 Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)
 Creste nivelul grasimilor sangvine

13
  Creste tensiunea arteriala
 Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
 Batai cardiace neregulate
 Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung
asupra sanatatii osoase)
 Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
 Tremur, iritabilitate, nervozitate
 Insomnie si dereglarea orarului somnului
 Anxietate si depresie
 Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)

Contribuie cafeina la îmbolnavire?

S-a demonstrat ca datorita consumului de cafeina creste riscul aparitiei anumitor boli, printre care se numara si
bolile cardio-vasculare si cancerul.

Boli cardio-vasculare
Administrarea unei doze de 1-3 cesti de cafea determina o crestere substantiala a tensiunii arteriale la persoanele
care nu folosesc cafea, în timp ce la consumatorii cronici efectul este mult mai modest. Majoritatea medicilor
recomanda reducerea sau oprirea consumului de cafea în caz de palpitatii sau batai cardiace neregulate, întrucat
cafeina poate declansa crize de aritmii cardiace. In afara de aceasta, un numar de studii stiintifice a aratat ca
consumul de cafea se asociaza cu prezenta unor niveluri crescute de colesterol si trigliceride în sange. Un studiu
recent a aratat ca pana si folosirea cafelei decafeinizate (peste 4 cesti/zi) creste riscul de boala cardiaca.
Cancer
Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau cafeaua par sa creasca
frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva studii care au evidentiat o legatura între
consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon si
de vezica urinara. Consumul de cafea a fost implicat si în cancerele renal, ovarian si de intestin gros, în timp ce
consumul de ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon.
Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate ca posibili factori de
risc si pentru cancerul mamar. Exista dovezi si ca metilxantinele cresc riscul de boala fibrochistica mamara, o
boala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. Unii cercetatori sunt de parere ca simptomele acestei
boli se amelioreaza daca metilxantinele sunt eliminate din dieta.

Tulburari gastro-intestinale
Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului – cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are un efect negativ
asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. De asemenea,
cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuri
retrosternale).

Ce este cafeinismul?
La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La om, consumul a
650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasa. Persoanele
sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa consumul unei doze de numai 300 mg de
cafeina. Pediatrii sunt îngrijorati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina, care poate determina
comportament hiperactiv.

Da cafeina dependenta?
Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa renunte la ea.
Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de întarcare, se poate instala dupa numai 6-15 zile de
expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic.
Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de întarcare sa apara la 12-24
ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri
de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la
sfarsitul primei saptamani. Metodele de detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a
consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele.

14
 Efectele consumului de alcool
Alcoolismul are nenumarate efecte atat asupra persoanei in cauza cat si asupra celor din jur, si
vorbim de efecte ce tin de sfera psihologica dar si de efecte fizice. Abuzul de alcool este cauza celor
mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina, de pilda. O treime din accidentele mortale
sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de raniti rezultati in fiecare an.
            Consumul de alcool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea
raporturi sexuale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri. In unele cazuri apar "efecte"
mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite.
 

 Foto:  Rucsandra Calin

 
 
            Un alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta si
agresivitatea. Sub influenta consumului de alcool poti interpreta gresit o remarca sau un gest, ceea
ce poate duce la comportamente agresive si violenta.
            Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:
      Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala,
sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.
      Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism,
energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea
alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii
acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si
cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub
influenta alcoolului.
      Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie.
Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa
reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol
are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi
substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.

15
       Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex.
acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.
      Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale
bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale),
cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea
calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la
pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile
mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al
esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de
zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.
      Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi
se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza
tulburarilor cardiace decat de ciroza.
            Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele
toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita
periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.
            O alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Initial si in
doze mici se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de
iritabilitate nervoasa) asupra psihicului. Acesta mai este numita si faza euforica sau excitanta a
consumului. Consumat in doze mai mari insa, alcoolul, are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli
durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Efectele psihologice ale
consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca
singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.
            Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales
de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si
reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei memoriei (apar lacune de
memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului.
Iar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce
pot provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o
raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a
opiniilor.
            Mai pot sa apara:
      neliniste interioara, iritabilitate;
      tulburari de somn, cosmaruri;
      depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de
grandomanie;
      lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea;
      izolarea si reducerea sferelor de interes;
      lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.
            Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii
familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea
sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de
munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de
munca.

16
Efectul drogurilor asupra mintii si trupului
Putem sa ne facem o parere mai clara
in ceea ce priveste efectul drogurilor
asupra sanatatii mintale a celor care le
consuma, daca privim aceasta chestiune
din doua perspective: prima perspectiva
este efectul drogurilor pe termen scurt
asupra fizicului si mintalului uman, iar a
doua este efectul lor pe termen lung
asupra sanatatii mintale, in general.

Dependenta garanteaza moartea

 Se stie ca drogurile fac parte din mai multe categorii, acestea fiind
clasificate dupa diverse criterii: fie dupa actiunea asupra sistemului
nervos (halucinogene, depresoare, stimulente), fie dupa legalitatea
utilizarii lor (droguri licite si ilicite), dupa efectele si consecintele lor
asupra sanatatii (droguri „tari”, droguri „usoare”). In ceea ce urmeaza,
ma voi referi in special la efectele pe termen scurt si lung ale drogurilor
tari (heroina, cocaina, speed, chiar si ecstasy) asupra sanatatii mintale.

Potentialul acestor droguri de a crea dependenta psihica este foarte

mare, iar unele dintre ele pot da si dependenta fizica in urma consumului
frecvent, abuziv si pe termen lung. Pentru ca suntem fiinte diferite,
atunci si efectul drogului poate fi resimtit diferit de la individ la individ. In
plus, dupa consum, efectele pe termen scurt (aceasta insemnand o
perioada de la cateva zile pana la 1-2 luni de zile) asupra fizicului si
mintalului pot fi aproape insesizabile. Ceea ce nu se spune destul de des
este faptul ca drogurile nu afecteaza doar fizicul si mintalul, ci si afectivul
din noi, felul in care relationam, iubim sau ne raportam la noi, la altii, la
viata.

Creierul – victima sigura

Sa formulam o intrebare: consumul unei singure tigari de tutun produce

imediat (sau pe termen foarte scurt) efecte grave asupra
consumatorului? Multi doctori ar raspunde categoric „nu” acestei
intrebari. Insa fumatul pe termen lung ne arata foarte clar care sunt
efectele si consecintele acestuia, mai ales asupra sanatatii plamanilor. La
fel se intampla si in cazul celorlalte droguri. Ceea ce nu putem observa cu
ochiul liber este faptul ca, la nivelul activitatii neuronale, cu ocazia
oricarui consum, al oricarui drog, inclusiv alcoolul, se produce un
dezechilibru in ceea ce priveste ordinea si functionarea fireasca a
neurotransmitatorilor.

Ca urmare a consumului de droguri, creierul este „pacalit” de drog,

simtind fie placere intensa sau relaxare, fie lipsa durerii, pentru ca,
undeva, anumiti neuroni sunt „pacaliti” sa produca in exces cantitati de
dopamina si endorfine (neurotransmitatori cu rol in procesarea placerii si
durerii). Creierul nostru produce cantitati suficiente de endorfine si
dopamine, astfel incat, de cele mai multe ori, placerea pe care o simtim
sa nu ne dea dependenta, iar durerea sau durerile sa ne fie cat de cat
suportabile.

Folosind un drog nu facem decat sa-l „stoarcem” pana la refuz de aceste

substante, ca pe o lamaie din care vrem sa facem limonada. Or, acesti
neurotransmitatori necesita timp pentru a fi produsi si reprodusi de catre

17
creier, iar, pe langa timp, la „constructia” acestora sunt necesare
elemente nutritive pe care un consumator de droguri rareori este
preocupat sa si le asigure dintr-o hrana sanatoasa.

Iremediabil, „legume”

Pe termen scurt, creierul isi poate recupera o parte din substantele

necesare pentru functionarea lui normala, insa un abuz pe termen lung
perturba activitatea lui aproape iremediabil – pot aparea leziuni cerebrale
grave. Stim ca, daca punem un bec la tensiune mai mare decat la cea la
care a fost proiectat sa functioneze, avem toate sansele ca, mai repede
sau mai tarziu, sa se arda. Asa e si cu creierul nostru: daca-l
suprastimulam sau il privam de orice senzatie fireasca, pe termen lung
fie il extenuam, fie ii diminuam capacitatile firesti. Nu e de mirare ca, in
astfel de cazuri, avem consumatori de droguri obositi, apatici, fara chef
de viata, fara motivatie, fara vointa, indiferenti cu atentia, capacitatile de
memorare si abilitatile de calcul scazute.

Toate astea pentru ca substanta activa din drog a transformat creierul

acestora intr-un organ extenuat, al carui suport neurochimic a fost
aproape distrus. Din punct de vedere neurochimic, sevrajul ce apare in
urma stoparii consumului de drog este expresia incapacitatii creierului de
a produce suficienti neurotransmitatori care sa creasca placerea sau sa
diminueze durerea consumatorului. De aceea, o parte din programul de
recuperare al unor clinici din vest contin programe de „brain training” –
adica sedinte de stimulare a creierului prin diverse activitati (desen,
dans, muzica etc.) prin care creierul reinvata sa asigure suportul
neurochimic pentru placere si durere.

Cele mai grave consecinte pe termen lung ale consumului de droguri sunt
psihozele, delirium si tulburarile de personalitate ce se pot dezvolta pe
fondul consumului de drog. In Romania, majoritatea consumatorilor de
droguri sunt tineri, iar efectele consumului de droguri pe termen lung
abia incep sa se vada. Trebuie sa asteptam sa-i vedem pe ei murind in
spitale sau in santuri cu acul in vena?! Sau e mai simplu sa aruncam o
privire la tarile din Occident care inca din anii ’60-’70 s-au confruntat cu
problema consumului de droguri? De acolo si de la ele provin majoritatea
informatiilor despre efectele drogurilor, din experienta dependentilor si a
celor care au cercetat efectul drogurilor. Cazurile si moartea lor nu se pun
la socoteala? Moartea lor este un mit?

18
 Beneficiile consumului de ciocolată

 Cu cat ciocolata trece prin mai multe procese de prelucrare, potentialele beneficii pe care aceasta le-ar putea
avea pentru sanatatea noastra isi pierd din valoare in compozitia produsului finit. Din acest motiv produsele care
contin un procent mai mare de cacao sunt tot mai cautate. De aceea este foarte import sa vedem pe produs care
este masa de cacao, continutul de cacao trebuie sa fie in jur de 70% pentru o ciocolata de calitate.

Continut bogat de antioxidanti

Cacaoa contine flavone, un tip de flavanoid care este gasit doar in ciocolata si cacao. Acestia sunt compusi
naturali prezenti in compozitia anumitor plante si au un comportament identic cu cel al antioxidantilor. Rolul lor
este cel de a contracara actiunile radicalilor liberi din organism.

Reglarea nivelului colesterolului

Mancand ciocolata neagra regulat, nivelul colesterolului poate sa scada cu pana la 10%.

Antidepresiv natural

Potrivit studiilor ciocolata contine serotonina, un antidepresiv natural. Aceasta stimuleaza si productia de
endorfine, responsabile cu sentimentele de fericire si placere. Potrivit studiilor, sentimentul oferit de topirea
ciocolatei in gura sunt mult mai puternice decat un sarut pasional. Nu e de mirare ca majoritatea celor care trec
printr-o perioada dificila opteaza pentru consumul de ciocolata, pentru a lupta impotriva starilor depresive.

Ciocolata lupta impotriva cancerului

Multe studii au aratat pana in prezent ca ciocolata este unul din agentii cei mai buni in lupta impotriva cancerului.
Alaturi de aceasta o contributie semnificativa o au si vinul rosu, afinele, usturoiul, ceaiurile.

Ciocolata actioneaza in doua feluri. In prima faza inhiba divizarea celulelor, iar in a doua reduce inflamarea.

Viata mai lunga si boli mai putine

Un studiu olandez a analizat 200 de persoane cu varsta peste 20 de ani, iar cei care au consumat cantitati
semnificative de ciocolata, indiferent daca aceasta a fost cu lapte sau neagra, au trait mai mult si mai sanatos,
imbolnavindu-se rareori, comparativ cu persoanele care nu au consumat deloc sau foarte putina ciocolata.

Continut bogat de magneziu

Cacaoa contine foarte mult magneziu, una dintre cele mai importante minerale care ajuta la reglarea sistemelor
digestive, neurologice si cardiovasculare. In conditiile in care multe persoane se confrunta cu un deficit general de
magneziu, adaugarea ciocolatei in dieta zilnica este un lucru recomandat.

Sanatatea creierului

19
Multe studii au demonstrat ca ciocolata neagra este foarte buna pentru creier. Cercetari ce au avut loc la
universitati cu renume au aratat ca dupa un atac cerebral, consumul de ciocolata aduce foarte multe beneficii
pentru a imbunatati memoria. Totodata protejeaza celulele nervoase de viitoare daune.
Despre Depresie si care sunt simptomele ei?

Depresia este o tulburare a stării afective, care duce la apariţia unei trăiri de tristeţe sau de pierdere
a speranţei pentru o perioadă îndelungată de timp. Fiind mai serioasă decât un simplu episod de
tristeţe, de supărare sau decât o trăire temporară de scădere a energiei, depresia poate avea un
impact semnificativ asupra bucuriei de a-ţi trăi viaţa, asupra capacităţii de munca, asupra stării
generale de sănătate, asupra relaţiilor interpersonale, precum şi asupra persoanelor apropiate.

Numărul de oameni care suferă de tulburări depresive a crescut constant în ultimii ani. Simptomele
depresive invalidează funcţionarea normală a persoanei, producând durere şi suferinţă nu numai
celor care se confruntă cu această tulburarea serioasă, ci şi celor apropiaţi acestora.

Cei mai mulţi oameni depresivi nu căuta nici un fel de ajutor cu toate că cei mai multi chiar şi cei a
căror depresie este extrem de severă pot fi ajutaţi. În prezent există tratament psihoterapeutic de
specialitate cum ar fi: terapia cognitiv-comportamentală, hipnoterapia, terapia prin psihodramă,
terapia experentiala, şi altele, precum şi noi medicamente care uşurează suferinţa provocată de
depresie. Din păcate, multe persoane nu vor să recunoască faptul că sufera de depresie si ca depresia
constituie o tulburarea tratabilă. Ce este tulburarea depresivă? Tulburarea depresivă este o boala
care afectează corpul, starea de spirit şi gândurile. Ea influenţează modul în care o persoană trăieşte,
relaţionează, doarme, mănâncă, modifica manieră de percepere a celor din jur şi a persoanei în
cauza. Depresia nu trebuie confundată cu o melancolie temporară. Persoanele care prezintă
simptomele caracteristice depresiei nu se pot vindecă imediat chiar dacă îşi doresc acest lucru. Fără a
urma un tratament specific formei depresive cu care se confruntă, oamenii îşi prelungesc durerea şi
suferinţă cu săptămâni, luni şi chiar ani. Un tratament corespunzător poate ajuta foarte mulţi oameni
depresivi. Depresia durează (cel puţin două săptămâni) şi afectează mai mult decât dispoziţia
individului. Nu este ceva de care poţi scăpa ori de câte ori vrei tu.

Există mai multe forme clinice de depresie:

• Depresia majoră (simptomele durează mai mult de două săptămâni),

• Distimia (depresie cronică),

• Tulburarea bipolară sau boala maniaco-depresivă (existenţă de episoade depresive şi

maniacale),

• Depresia asociată unui anumit sezon (depresie ce se instalează doar iarnă).

Din motive ce nu sunt complet elucidate, depresia afectează mai mult femeile decât bărbaţii
(aproximativ 2:1). Cercetătorii au emis mai multe ipoteze pentru a explica această repartiţie inegală
pe sexe. Una dintre această se bazează pe ideea că este mai probabil ca femeile să meargă la medic
atunci când se instalează o stare depresivă şi astfel ele sunt mai uşor de diagnosticat. Într-un studiu
aplicat unor studenţi, acestora li s-a cerut să bifeze dintr-o listă acele lucruri pe care le-ar face ei dacă
ar fi deprimaţi. Bărbaţii au răspuns mai frecvent: “ Evit să mă gândesc la motivele pentru care sunt
deprimat”, “Fac o activitate fizica” sau “Practic un sport”. Femeile au răspuns mai frecvent: “ Încerc
să aflu cauzele depresiei mele”, “Împărtăşesc sentimentele mele cu alte persoane” sau “Plâng pentru
a mai reduce din tensiune”. Cu alte cuvinte, bărbaţii încearcă să-şi detaşeze atenţia de la o stare
depresivă, pe când femeile tind să-şi concentreze toată atenţia asupra ei.

20
Majoritatea persoanelor cu tentative de suicid suferă de depresie. În grupă de vârsta 18-24 de ani,
suicidul este a treia cauza de deces. Simptomele depresiei manifestate clinic se instalează la
începutul vârstei adulte. Pe lângă o dispoziţie depresivă, simptomele acestei afecţiuni mai includ:

- Modificarea apetitului cu o creştere/scădere semnificativă în greutate;

- Trăirea sentimentului de tristeţe;

- Plâns frecvent;

- Tentinta de retragere sau izolare;

- Modificarea somnului (prea mult sau prea puţin);

- Tensiune psihică ;

- Scăderea interesului pentru viaţa;

- Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii;

- Stare de slăbiciune;

- Sentimente de vină nejustificate;

- Gânduri legate de moarte şi suicid;

- Modificări fiziologice (cefalee sau constipaţie);

Tratamentul depresiei se poate compune din psihoterapie (de grup sau individuală) şi medicaţie.
Psihoterapia este realizată de personal specializat psihologi, psihoterapeuţi sau medici psihiatri cu
formare în psihoterapie. In viziunea psihoterapiei cognitiv comportamentale se porneşte de la
premisa că depresia apare datorită unui model de gândire disfuncţional. Această convingere
(gândire) disfuncţională, nu produce simptomul prin ea însăşi, ci doar atunci când anumite
evenimente sau incidente externe apar ca să o întărească. Pe măsură ce tulburarea depresivă se
dezvolta, gândurile negative automate devin tot mai frecvente şi mai intense, estompând gândurile
raţionale. Acestea produc simptomele depresiei care, la rândul lor, întăresc modul negativ de gândire
şi astfel se formează un cerc vicios.Terapia cognitiv comportamentală sparge cercul vicios, învăţând
pacientul să adreseze întrebări provocatoare gândurilor negative, pentru a verifica dacă
fundamentarea lor este corectă.

Hipnoterapia este de asemenea o metodă de tratament remarcabilă, utilizată din ce în ce mai des în
tratamentul depresiei. Hipnoză este o metodă complexă de restructurare şi reorganizare psihică, şi
este aplicată pentru a identifica şi folosi modalităţi personale de organizare a experientei subiective şi
de a le direcţiona în mod constructiv. Obiectivul hipnoterapiei constă în modificarea şi înlocuirea
structurilor psihice dezadaptative, limitatoare şi autoblocante, şi construirea în locul acestora a unor
mecanisme psihologice sănătoase şi eficiente, precum şi în mobilizarea şi amplificarea resurselor
existente ale subiectului.

21
 Diabetul- simptome si tratament

Diabetul este o boala cronica, care se caracterizeaza printr-un nivel crescut al glucozei din sange. Glucoza
constituie unul dintre principalii carburanti ai organismului, dar persistenta unor valori crescute determina
imbatranirea mai rapida si aparitia unor complicatii precum accidentele vasculare, stop cardiac, insuficienta
renala, orbire, leziuni trofice la nivelul tegumentelor. Aceste complicatii pot fi prevenite daca se mentin
valorile glicemice cat mai aproape de normal.
Diagnosticare

Depistarea diabetului in populatia generala se face pe baza mai multor factori:

• Prezenta simptomelor de diabet (poliurie, polidipsie, scadere in greutate, irascibilitate etc.)
• Populatia de peste 40 de ani cu greutate peste limita normala:
 - indice de masa > 25;
   - circumferinta taliei > 94 cm la barbati si > 80 la femei;
   - hipertensiune;
   - boala ischemica cardiaca, boala cerebro-vasculara, boala vasculara periferica;
   - dezvoltarea bolilor dermatologice asociate cu diabetul zaharat;
   - toleranta la glucoza alterata;
   - aparitia unor glicemii mai mari in cursul diminetii;
   - cazuri de diabet zaharat in familie;
   - diabet gestational;
   - hipertrigliceridemia.

Diabetul zaharat tip 1:

• Se dezvolta la copii sau adolescenti.
• Pancreasul nu produce insulina si nivelul glucozei din sange (glicemia) creste in mod exagerat.
• Tratamentul consta in injectii de insulina si o dieta echilibrata.
• Apare in prezenta unui factor declansator (ex. un virus) care stimuleaza un atac imun asupra celulelor
pancreatice ce produc insulina la persoanele cu predispozitie genetica.

Diabetul zaharat tip 2:

• De obicei apare dupa varsta de 40 ani.
• Boala se dezvolta lent (saptamani, luni).
• Pancreasul secreta insulina, dar nu in cantitate suficienta, sau celulele nu o pot folosi (rezistenta la
insulina).
• Tratamentul consta in dieta, tablete sau insulina, in functie de necesitatea fiecarui pacient.

Simptome
-Sete si polidipsie
-Poliurie si scadere in greutate

22
-Oboseala accentuat, indispozitie si iritabilitate
-Constipatie
-Modificari ale acuitatii vizuale, vedere incetosata
-Amorteli ale membrelor inferioare
-Crampe musculare
-Pruurit si modificari ale tegumentelor.

STIL DE VIATA SANATOS

• aportul caloric corespunzator unei zile trebuie impartit in 5-6 mese, cu evitarea “gustarilor”
interprandiale;
• valoarea energetica a diferitelor alimente trebuie cunoscuta, prin folosirea tabelelor si deprinderea de
a studia etichetele de pe produsele comercializate;
• este necesar a se acorda atentie modului de preparare a mancarii, evitand adaugarea ingredientelor
bogate in calorii (ex. grasimi, uleiuri) si inlocuind prajirea prin fierbere sau coacere;
• este indicat sa se consume zilnic legume si fructe, precum si produse pe baza de cereale integrale;
• dintre produsele lactate sunt recomandate cele cu continut redus de grasimi, iar carnea e bine sa fie
de pasare (fara piele), de peste sau de vita;
• se recomanda limitarea aportului de alimente hipercalorice, cum sunt dulciurile concentrate (sucuri,
bomboane);
• vor fi evitate consumul de alimente bogate in grasimi saturate sau colesterol, cum sunt produsele
lactate integrale, carnea grasa, uleiurile vegetale hidrogenate, galbenusul de ou, organele (ficat, creier);
• aportul de sare va fi redus la maxim cinci grame pe zi;
• aportul hidric trebuie sa fie corespunzator (aproximativ doi litri pe zi);
• dimensiunea portiilor va fi redusa;
• aportul de alcool se limiteaza la maxim un pahar pe zi pentru femei si la maxim doua pahare pe zi
pentru barbati;
• trebuie mentinut un nivel al activitatii fizice corespunzator caloriilor ingerate, minim 30 minute
activitate fizica moderata zilnic.

23
Efectele miraculoase ale MIERII combinate cu SCORŢIŞOARĂ!!

Mierea de albine are efecte miraculoase asupra sanatatii. Cercetatorii canadieni insa au descoperit ca,
in combinatie cu scortisoara, mierea poate trata o serie larga de afectiuni.

Calitatile exceptionale
ale mierii, ca medicament, dar si ca aliment, sunt cunoscute inca din Antichitate, cand era numita si

24
"hrana vie". Mierea se asimileaza usor, putand fi consumata si de diabetici, daca nu se depaseste o
cantitate rezonabila. Se asimileaza usor si cele 435 de substante active pe care le contine ajuta la
reglarea functiilor organismului.
Scortisoara, in afara de faptul ca este unul din cele mai bine vandute condimente din lume, are
proprietati terapeutice, ea fiind folosita de 4000 de ani pentru tratarea diverselor boli - remediu
impotriva frigului; a extremitatilor reci, a crampelor musculare, a durerilor cauzate de raceala sau
gripa, a durerilor de articulatii, a indigestiei, a inapetentei.

TRATAMENTE

Raceala si gripa - simptomele acestor boli pot fi tratate cu un amestec de o lingura de miere calda cu
un sfert de lingurita de scortisoara pisata. Tratamentul se face timp de trei zile si ajuta la ameliorarea
tusei. Mierea cu scortisoara, consumate zilnic, intaresc sistemul imunitar, prevenind raceala si gripa.
Tulburari cardiovasculare - amestecul de miere si scortisoara reduce colesterolul, in acest mod
prevenind riscul producerii unui atac de cord. In plus, inlatura tahicardia cauzata de diverse afectiuni
sau stari psihice. De asemenea, amestecul reduce riscul producerii de hemoragii pentru ca intareste
organele, muschii si tesuturile.
Indigestie - daca stii ca mergi la o petrecere si vei manca mult si indigest, ia inainte de a pleca de
acasa doua linguri de miere pe care ai presarat praf de scortisoara. Digestia va fi usoara, iar aciditatea
de dupa va fi sigur inlaturata.
Colesterolul ridicat - o infuzie de ceai verde (doua cani) in care ai pus doua linguri de miere si trei
lingurite de scortisoara reduce nivelul colesterolului din sange intr-un timp foarte scurt. O alta reteta,
pentru aceeasi afectiune, este o lingura si jumatate de miere, "pudrata" cu scortisoara, administrata de
trei ori pe zi, inainte de cele trei mese principale. De asemenea, poate fi consumata miere simpla, cu
acelasi efect terapeutic.

Artrita - fa o pasta din o parte miere, doua parti apa calduta si o lingurita de scortisoara cu care ungi si
masezi partile dureroase. Durerea dispare in cel mult 30 de minute. Intern, o ceasca de apa fierbinte cu
doua linguri de miere si o lingurita de scortisoara poate vindeca si o artrita cronica. O mixtura din o
ligura de miere si o jumatate de lingurita de scortisoara pudra, luata inainte de micul dejun, poate reda
libertatea de miscare chiar si persoanelor care se deplaseaza foarte greu.
Caderea parului - din cauza stresului, dar si a unor afectiuni ale pielii sau glandei tiroide, tot mai
multe persoane se plang de caderea parului. Pentru acestia, dar chiar si pentru cei cu inceput de
calvitie, o cataplasma preparata din jumatate de ceasca de ulei de masline, o lingura de miere si o
lingurita de scortisoara este benefica si are rezultate vizibile. Se mentine pe cap un sfert de ora, dupa
care se spala parul.
Dureri de dinti - aproape ca nu exista om care sa nu fi avut insomnii din cauza durerilor de dinti asa
ca, in loc sa iei, in toiul noptii, medicamente care numai bine nu fac stomacului tau si asa gol, aplica
pe partea dureroasa o cataplasma preparata dintr-o lingurita de scortisoara si cinci de miere.
Sterilitate - in Antichitate, mierea era folosita ca tratament impotriva impotentei la barbati. Si acum,
in cazul unei astfel de afectiuni, un tratament cu doua linguri de miere inainte de culcare poate rezolva
problema. Tratamentul este util si femelilor infertile - un varf de cutit de scortisoara si o lingurita de
miere tinute sub limba pot avea efectele scontate.
Ulcer si gastrita - un amestec de pudra de scortisoara si miere vindeca definitiv aceste afectiuni. In
plus, impiedica balonarea, durerile abdominale si previne constipatia. Acnee - o pasta din trei linguri
de miere si o lingurita de scortisoara, aplicata, timp de doua saptamani, pe cosuri inainte de culcare, va
duce la disparitia pentru totdeauna a acneei.
Obezitate - o lingurita de miere si o jumatate de lingurita de scortisoara pudra dizolvate intr-o cescuta
de apa fierbinte luata dimineata, pe stomacul gol, si din nou seara, inainte de culcare, duce la scaderea
in greutate chiar si a persoanelor obeze, chiar si in cazul unor diete mai bogate in calorii, daca se ia
regulat pana la atingerea unei greutati optime.

25
 Cancer - medicii niponi au obtinut rezultate remarcabile prin administrarea, pe langa tratamentul
oncologic, a unei mixturi dintr-o lingura de miere si o lingurita de scortisoara, timp de o luna de trei
ori pe zi.
Boli de piele - eczemele, herpesul si alte boli de piele se pot vindeca daca se aplica pe zona afectata un
amestec de miere si scortisoara pudra in parti egale.
Respiratie urat mirositoare (halena) - iti mentii pe tot parcursul zilei o respiratie proaspata daca in
fiecare dimineata faci gargara cu o ligurita de miere presarata cu scortisoara pudra dizolvata intr-un
pahar cu apa fierbinte.
Longevitate - un ceai pe zi cu miere si scortisoara incetineste procesul de imbatranire. La trei cesti de
apa fierbinte se pun patru linguri de miere si o lingura de scortisoara. Se bea un afert de cana de 3-4 ori
pe zi si pielea se va mentine elastica si catifelata, iar tonusul va fi unul ridicat.

Beneficiile usturoiului pentru sanatate!

Reputaţia usturoiului de a fi bun la toate nu este de ieri de azi. Încă de pe vremea Egiptului antic
era folosit atât pentru gătit, cât şi pentru tratarea problemelor de inimă, a presiunii sângelui
crescută, a coloesterolui mărit, a răcealii, gripei şi a altor infecţii.
De peste 20 de ani, usturoiul o fost subiectul a numeroase studii ştiinţifice, conţinând una dintre cele
mai versatile substanţe naturale folosite pentru a ne menţine sănătoşi - alicina.
Aceasta are proprietăţi antibiotice care se activează atunci când usturoiul este tăiat sau sfărâmat şi este
responsabilă de mirosul înţepător şi gust. De îndată ce este absorbită în intestin, ea este eliminată prin
intermediul plămânilor şi pielii, de aceea cei care îl consumă se confruntă cu o respiraţie şi transpiraţie
care îi poate ţine pe cei din jur la distanţă.
Usturoiul - 10 beneficii pentru sănătate:

1.  Usturoiul proaspăt poate ajuta în lupta contra bacteriilor, fungilor şi infecţiilor cu viermi şi
poate ucide bacterii precum E. coli sau Salmonella.
 
2.  Contribuie la eliminarea toxinelor din ficat, protejându-l în acelaşi timp.
 
3.  Poate trata herpesul şi ciupercile de la nivelul picioarelor, dar şi negii. 
 
4.  De asemenea, are un puternic efect antiinflamator, ajutând organismul să lupte contra
alergiilor.
 

26
5.  Sucul de usturoi calmează mâncărimile şi erupţiile apărute în urma ciupiturilor de insecte.
 
6.  Folosit zilnic, întăreşte sistemul imunitar reducând numărul şi frecvenţa răcelilor, ajută la
tratarea iritaţiei gâtului şi scade riscul de a avea cancer.
 
7.  Creşte nivelul de insulină şi reglează nivelul zahărului în sânge (este ideal pentru
diabetici).
 
8.  Conţine vitaminele C şi B6,  dar şi seleniu şi fier.
 
9.  Are un bun efect împotriva căderii părului. Masează delicat scalpul cu un căţel de usturoi
sau în amestec cu puţin ulei de măsline.
 

10.  Aplicat pe coşuri, elimină bacteriile şi ajută la vindecarea acestora.

Busuiocul, un remediu miraculos

 
Cuvantul busuioc provine din limba greaca (basileus) si inseamna „rege”. Planta fara contraindicatii,
busuiocul (Ocimum basilicum) reprezinta un remediu natural pentru tratarea si vindecarea unei game
largi de afectiuni. 
La ce se foloseste?
Pe langa multiplele intrebuintari gastronomice, busuiocul are, dupa cum spuneam si mai sus,
nenumarate proprietati terapeutice. Spre exemplu, in cazul persoanelor care sufera de crampe, infectii
urinare, dureri de cap sau gripa, se recomanda infuzia preparata din frunze de busuioc. Totodata,
consumul zilnic al acestei infuzii creste semnificativ viteza de metabolizare a unor toxine provenite
din alimentatie, acestea putand fi mult diminuate.
O serie de cercetari efectuate asupra acestei plante au aratat ca ea contine peste 14 principii active,
care pot fi folosite drept alternative terapeutice pentru cel putin 40 de tipuri de afectiuni, incepand cu
problemele de sensibilitate a tenului si pana la cele complexe, de disfunctii neuro-hormonale.
Totodata, este esential de stiut ca ceaiul de busuioc, consumat zilnic, poate diminua toxicitatea a peste
90% din excipientele folosite in fabricarea pastilelor medicamentoase. 
Substantele antioxidante care se gasesc in aceasta planta previn formarea placilor de aterom pe artere
si mentin elasticitatea vaselor sanguine. O serie de studii de medicina experimentala au demonstrat ca
administrarea zilnica de busuioc poate preveni infarctul. Aceasta planta nu doar protejeaza arterele
impotriva depunerilor de colesterol, ci ajuta si la tinerea sub control a tensiunii arteriale si are o
complexa actiune la nivelul sistemului nervos central, protejand intregul sistem cardiovascular de
efectele negative ale stresului.

27
Pe langa toate acestea, busuiocul protejeaza aparatul respirator de procesele inflamatorii ce conduc la
aparitia astmului si impiedica recidiva infectiilor bronho-pulmonare.
Busuiocul este o sursa importanta de fier, calciu, Vitamina A, Vitamina B6, magneziu, precum si
potasiu, ajutand la intarirea sistemului imunitar. Pentru uz intern, se administreaza sub forma de sirop,
esenta, decoct si infuzie, iar pentru uz extern, se pregatesc cataplasme.
Consumul de busuioc ajuta la o mai buna oxigenare a celulelor, lucru ce permite organismului sa se
adapteze la conditiile de stres. Totodata, infuzia de busuioc este un remediu care imbunatateste rapid
circulatia cerebrala, favorizeaza mentinerea treaza a atentiei pe perioade indelungate de timp si alunga
oboseala.
Aceasta planta este recomandata si in ameliorarea durerii si rigiditatii articulare, datorita flavonoidelor
si compusilor volatili, care au efecte antiinflamatoare puternice.
Busuiocul mai contine si tanin, aceasta substanta conferindu-i proprietati antiseptice si
antispasmodice, ajutand in afectiuni digestive si nervoase. Aplicarea unor comprese cu frunze sau cu
tinctura de busuioc pe rani si eczeme, ajuta foarte mult la vindecarea acestora.
Planta are si un efect relaxant,  imbunatateste starea de spirit si are un efect usor euforic, avand rolul
de a calma sistemul nervos, principalul responsabil pentru reactiile noastre.
Uleiul volatil de busuioc, pus in lampa de aromoterapie, trateaza cu succes tulburarile neurovegetative.
Eterurile eliminate prin acest procedeu sunt foarte recomandate si in cazuri de migrene repetate si
viroze respiratorii.
Doua principii active din busuioc, orientina si vicenina (ambele flavonoide hidrosolubile), protejeaza
celulele organismului in fata actiunii mutagene a radiatiilor ultraviolete, a radiatiilor beta si gamma.
Ca atare, pe timpul verii, cand suntem mai vulnerabili la radiatiile solare, dar si atunci cand suntem
expusi la radiatii din alte surse, administrarea zilnica a busuiocului este foarte utila pentru prevenirea
mutatiilor celulelor, a proceselor de malignizare.

28