Unde Găsim Ghiocei Bogați Și Lalele Pestrițe

Dacă de lalele pestrițe auzisem de ceva vreme, de ghioceii bogați am aflat recent. Îmi

amintesc că eram în grădina botanică din Cluj (tot pe la un sfârșit de martie), când mi-a

atras atenția un pâlc de flori albe asemănătoare lăcrămioarelor dar cu florile mult mai

mari.

Ghioceii bogați din grădina botanică din Cluj

Atunci nu am știut ce sunt. Am căutat pe Internet și am văzut că se numesc luște (sau

lușcă la singular), dar denumirea nu-mi spunea nimic.

Abia ulterior, după ce am văzut o postare pe Facebook cu ghioceii bogați din Platoul

Vârtoapelor, aproape de Orăștie, am făcut legătura cu florile pe care le văzusem eu. Și da,

ghioceii bogați se mai numesc și luște sau Leucojum vernum, pe numele lor latinesc.

Pădurea aceea plină de ghiocei bogați era atât de frumoasă, încât tare mult îmi doream să

ajung și eu să o văd. Dar din păcate Platoul Vârtoapelor este foarte departe de București.

Îmi tot făceam planuri peste planuri cum să facem să ajungem acolo într-un weekend de

martie, când vine Silviu cu o nouă informație: există ghiocei bogați și mai aproape de noi.

Văzuse un video la Ioan Stoenică despre Poiana cu ghiocei bogați din Parcul Național

Buila-Vânturarița. Și, dintr-odată, planul meu de a vedea ghioceii bogați devenea mult

mai realizabil.

Mai erau însă niște flori de primăvară pe care voiam de mult să le văd: lalelele pestrițe.
Admiram aproape în fiecare an imaginile cu lalelele pestrițe din Bistrița postate pe

Facebook de cei mai norocoși să se afle aproape de aceste locuri. Dar iarăși distanța față

de București ne împiedica să ajungem să le vedem cu ochii noștri.

Dar anul acesta încăpățânarea de a vedea aceste flori a câștigat. Așa că am început

căutările. Și tot căutând și căutând, am dat peste lalelele pestrițe din … Gorj.

Vâlcea, Gorj – tocmai bine de o evadare de weekend din București. Așa că n-am mai stat

pe gânduri și, în weekend, am purces la drum.

Cum ajungi la Poiana cu ghiocei bogați din

Buila-Vânturarița
Noi ne-am instalat cartierul general în Horezu, unde am ajuns vineri seara. Iar sâmbătă

dimineața am plecat în căutarea ghioceilor bogați.

Am mers cu mașina până în satul Pietreni și am lăsat-o într-o alveolă chiar la intersecția

cu drumul care duce spre Bărbătești. În apropiere se află Schitul 44 de izvoare, pe care

noi însă n-am mai avut timp să îl vizităm pentru că am urcat până în creastă și ne-am

întors pe altă parte.

Dacă vă grăbiți, puteți merge cu mașina până la barieră. Adică până la ieșirea din sat. De

acolo începe drumul forestier pe Valea Costești.

Traseul de ecoturism
Drumul pe care l-am urmat noi până în Poiana cu ghiocei bogați face parte dintr-un traseu

ecoturistic care pleacă din satul Bistrița, trece prin Cheile Bistriței, Valea Prislop, Cheile

Costești (pe sus) și ajunge în satul Pietreni. Are în total 9,5 kilometri și multe obiective ce

merită vizitate.

Dacă alegeți acest traseu, puteți să vizitați Mănăstirea Bistrița dar și bisericuța din Peștera

Liliecilor (A nu se confunda cu Peștera Liliecilor din satul Peștera, Brașov).

Mănăstirea Bistrița

Biserica Sfinții Arhangheli – Peștera

Liliecilor
 Biserica Sfinții Arhangheli – Peștera

Liliecilor

Ca să ajungeți aici trebuie să urcați pe o potecă destul de îngustă, suspendată deasupra

cheilor. De asemenea, intrarea în peșteră este destul de joasă, așa că pregătiți-vă pentru

mersul piticului :).

Intrare în Peștera Liliecilor
 Cheile Bistriței

Și Cheile Bistriței sunt foarte frumoase, fiind unele dintre cele mai înguste din țară.

Spre deosebire de Cheile Bistriței, Cheile Costești nu se pot parcurge decât prin apă. Ele

pot fi admirate însă de sus, de pe forestierul ce urmează Valea Costești.

Tot pe acest traseu puteți vedea Schitul Păpușa și Mănăstirea Arnota. Noi nu am ajuns

încă aici, așa că nu vă pot oferi mai multe detalii despre aceste mănăstiri.

Poiana cu ghiocei bogați

Revenind la Poiana cu ghiocei bogați, noi am făcut aproximativ 1h30 de la plecarea din

satul Pietreni.

Locul este semnalizat cu un panou – punctul 7 din traseul ecoturistic. Lângă panou se află

un mic adăpost de lemn și un pârâiaș: Priboiu Mic.

Ca să ajungeți în poiană, urcați pe firul apei și, în 2-3 minute, veți da de ghioceii bogați.

Se întind pe ambele maluri ale pârâului și te simți de parcă ai ajuns într-o grădină.
Ghioceii bogați înfloresc de regulă în martie, ca și ghioceii normali. Depinde însă foarte

mult de vreme. Noi am fost în ultimul weekend din martie 2021 și ne era teamă că, din

cauza zăpezilor căzute în ultimele zilei, n-o să-i găsim. Dar am avut noroc. O parte dintre

ei erau sub zăpadă.

Dar am găsit și locuri expuse la soare, unde zăpada se topise, iar ghioceii se răsfățau la

căldură.
Aveți însă grijă să nu-i rupeți. În afară de faptul că florile de pădure sunt foarte sensibile

și se ofilesc repede, ruperea lor sistematică duce în timp la dispariție. Și ar fi păcat să nu

ne putem bucura an de an de această grădină naturală.

Cum ajungi în Pădurea cu lalele pestrițe din

Gorj
Încărcați cu energie bună după vizita la ghioceii bogați, în ziua următoare am plecat cu

entuziasm în căutarea lalelelor pestrițe.

Am aflat întâmplător de existența acestei păduri în județul Gorj dar există foarte puține

informații despre cum poți ajunge aici. Mulți se feresc să-ți spună unde este tocmai

pentru că se tem de distrugeri.

Ce sunt lalele pestrițe

Lalelele pestrițe, cunoscute și sub numele de flori de șah sau Fritillaria meleagris pe

numele lor științific, sunt flori foarte rare și sunt protejate prin lege. Există doar 3-4 locuri

în țară unde cresc aceste flori delicate. Cele mai cunoscute dintre ele sunt Pădurea din Șes

de la Orheiul Bistriței și Lunca Pogănișului din Timiș.

Și pentru că sunt flori protejate, amenda pentru ruperea lor merge până la 2000 lei.

Dar dincolo de amendă, aveți în vedere că florile acestea sunt pe cale de dispariție. Dacă

le rupem periodic, o să ajungem să le mai vedem doar în fotografii de colecție. Așa că

rugămintea mea este să aveți grijă de ele. Sunt mult prea frumoase și delicate ca să nu ne

bucurăm de ele mulți ani de-acum încolo.

Lalelelor pestrițe le place umezeala, așa că, dacă mergeți să le vedeți, încălțați-vă adecvat.

Prin pădure este destul de mult noroi.

Ce v-aș mai putea spune despre aceste lalele pestrițe este că înfloresc în perioada martie-

aprilie. În unele locuri am văzut aprilie-mai. Cred că depinde foarte mult de cât este de

cald. Când am fost noi, la sfârșit de martie, multe dintre ele erau înflorite. Am văzut

foarte puțini boboci.

Înfloresc o singură dată pe an și rezistă aproximativ 2 săptămâni. Cele de la noi sunt de

culoare mov (în diverse nuanțe) și au niște carouri mici, de parcă ar fi o tablă de șah. De

aici și denumirea de floare de șah.

Unde se află Pădurea cu lalele pestrițe

Dar hai să vă spun și unde găsim această pădure cu lalele pestrițe. Ei bine, ea se află în

satul Botorogi, în apropiere de Târgu Jiu. Satul face parte din comuna Dănești.

Pădurea se află chiar la ieșirea din sat cum vii dinspre Târgu Jiu. Este ultima stradă pe

dreapta înainte de ieșirea din sat.

Strada duce până la liziera pădurii, unde îți poți lăsa mașina. De aici și până în pădure

mai mergi vreo 5 minute.

Din păcate, am văzut și multe gunoaie aici. Și nu de la turiști, că doar nu venea turistul cu

sacul de Ceresit. Ceea ce mă face din nou să mă întreb de unde atâta nepăsare față de

mediul în care trăim.

Am bătut țara asta în lung și-n lat și am văzut multe zone pline de gunoaie. Și nu înțeleg

de ce este atât de greu să aruncăm gunoaiele în locurile special amenajate. Că doar atunci

când suntem acasă nu aruncăm sticle sau ambalaje în mijlocul covorului. Le punem în

coșul de gunoi, nu? De ce nu putem face asta și când ieșim din casă? Mediul înconjurător

nu este tot o casă? Mai mare, ce-i drept, dar tot un fel de casă.

Lăsând însă la o parte aceste lucruri, pădurea în sine este o feerie. Chiar dacă atunci când

am fost noi copacii nu erau încă înverziți, covorul de lalele pestrițe, păsările care cântau și
broaștele care-și făceau și ele simțită prezența creau o atmosferă atât de relaxantă, încât

nu-ți venea să mai pleci.

Puteți să vă bucurați și voi de atmosfera din pădure, urmărind videoul de mai jos. Videoul

acesta (ca de altfel toate vlogurile de pe canalul Jurnal de Călătorie) este împărțit în

capitole. Așa că, dacă vreți să vedeți doar pădurea cu lalele pestrițe, puteți să dați click în

partea de jos a videoului și să vedeți capitolele.

Culele de la Măldărești
Ne-am încheiat weekend-ul cu o vizită la Culele de la Măldărești, pe lângă care am trecut

de nenumărate ori dar niciodată nu găseam timp să le vizităm.

Dacă despre Cula Duca nu pot să spun că m-a impresionat în mod deosebit, Cula

Greceanu este cu adevărat specială. Când am intrat aici aveam senzația că trebuie să mă
mișc cu mare-mare atenție, ca nu cumva să stric ceva. E o atmosferă cu totul aparte, pe

care probabil o simți doar fiind acolo.

Cula Duca

Cula Greceanu

Intrarea costă 10 lei de persoană și vă încurajez să mergeți să le vedeți.

Lângă cule se află și biserica Sf. Nicolae, din 1790, o altă bijuterie a arhitecturii

românești.
 Biserica Sf. Nicolae din Măldărești

Din păcate n-am putut vizita și interiorul, pentru că nu este deschisă publicului.

Am fi vrut să ajungem și în satul Olari din Horezu, dar noile restricții ne obligau să

ajungem acasă cel târziu la ora 20.00. Așa că l-am lăsat pe data viitoare.

Sper să vă fi plăcut aventura noastră prin aceste zone ale țării și vă aștept și data viitoare,

cu noi destinații. Până atunci, stay tuned!