DEFINIREA PUERICULTURII SI PEDIATRIEI

Puericultura si pediatria sunt domenii de activitate si totodata stiinte care au un obiect comun de preocupare si
studiu: copilul de la nastere la adolescenta (pana la varsta de 16-18ani).

PUERICULTURA(lat.puer═ copil;cultura═ crestere)

 se ocupa de copilul sanatos;

 este alcatuita din ansamblul de mijloace prin care se asigura dezvoltarea somato-psihica normala si ocrotirea
sanatatii prin masuri profilactice.

Puericultura antenatala - se ocupa de dezvoltarea intrauterina normala a produsului de conceptie pana la nastere.

PEDIATRIA(gr.pais,paidos═copil ; iatreia═tratament).

 se ocupa cu descrierea, diagnosticul si tratamentul bolilor copilului de la nastere la 16-18ani.

Evoluția generală a dezvoltării copilului cunoaște 4 perioade, și anume:

1. Perioada intrauterină cu 3 etape:

- ou (zigot) 0-14 zile;

- embrionară: 14 zile -12 săptămâni;

- fetală: 13 săptămâni – până la naștere.

2. Prima copilărie: de la naștere la 3 ani, cu următoarele etape:

- etapa neonatală: 0-28 zile;

- etapa de sugar: 29 zile-12 luni;

- antepreșcolar: 1-3 ani.

3. A doua copilărie :-perioada preșcolară: 3-6-7 ani.

4. A treia copilărie:

- etapa de școlar mic: -6-11 ani – fete; 6-13 ani – băieții.

- etapa de școlar mare:- 11-14 ani – fete; 13-15 ani – băieții.

- adolescența : după 14 ani (fete) și 15 ani (băieți) , până la terminarea creșterii

MORBIDITATEA INFANTILA

Reprezinta totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei anumite perioade. Ea difera dupa grupele de varsta, astfel :

Mortalitatea infantila = nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total nascuti vii in aceeasi perioada.

Cauzele mortalitatii infantile sunt, in principal, bolile acute grave ale aparatului respirator, digestiv, malformatiile
congenitale incompatibile cu viata.

 Mortalitatea infantila in Romania a fost de 14‰ in 1980, si de 7,6‰ in 2018, fiind de 2 ori mai mare decat
media UE care este de 3,6 ‰.

PUERICULTURA ANTENATALA

Fecundarea ovulului de catre spermatozoid =>Produs de conceptie( ou, zigot)=( diviziuni celulare successive)=>
Embrion(factori teratogeni- determina malformatii congenitale la nou-nascut)=>Fat(dupa 3 luni de viata intrauterina)

Nou-nascut

Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9 luni, pot apare suferinta la nastere, nastere prematura,
moartea fatului.
FACTORI TERATOGENI

 -tulburari utero-placentare si hormonale materne;

 - infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita, rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH.

 - infectii bacteriene : sifilis, TBC.

 -infectii parazitare : toxoplasmoza.

 - factori endocrini : diabetul zaharat

 - factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli autoimune.

 - factori mecanici

 - factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron, progesteron.

 -factori chimici

 - radiatii X, U.V.

Factori care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterine

 Varsta mamei

 Starea de boala a mamei ( boli acute sau cronice decompensate )

 Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-rea de greutati )

 Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-tatia, dezechilibrul in principii nutritive );

 Iradierea

 Unele medicamente : tetraciclina, chinina

 Conditiile de igiena ale sarcinii

 Factori psihici, stresul familial sau social

 Factori de mediu

 Ereditatea

 Incompatibilitatea feto-materna de Rh.

Durata totală a sarcinii: 280 zile +/- 10 zile sau 40 de săptămâni

Eliminarea produsului de concepție :

• înainte de 6 luni = avort

• 28-37 săptămâni = naștere prematură

• 37-40 săptămâni = naștere la termen

 • după 280 zile = postmatur.

PUERICULTURA NEONATALA

Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani de viata.

In aceasta perioada au loc transformari adaptative :

 trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37°,la temperatura mediului ambiant, mai
scazuta si cu variatiuni;

 instalarea respiratiei pulmonare;

 modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la cord caracteristice circulatiei fetale si

cresterea debitului circulatiei pulmonare;

 instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a aparatului digestiv;

 aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )

 incetarea functiei cordonului ombilical.

CARACTERE ANTROPOMETRICE

-La naștere, nou-născutul normal are o greutate de 3000-4000g. Între 3000-2500 g. se vorbește de nou-născut
subponderal.
Peste 4000g. este macrosom sau gigant.
-Lungimea este între 48-52 cm.
-Perimetrul cranian are în medie 35 cm., iar perimetrul toracic este de 33-34 cm.
-Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8)

-Lungimea membrelor superioare și inferioare este de 18-19 cm. Sunt prezente 3-4 puncte de osificare ( femurul distal,
tibial promixal, cuboidian și al capului humeral).

Caractere morfologice :

 Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare icterul fiziologic neo-natal.
(eritrodermie neo-natala).

 Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere.

 Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei.

 Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri. Dispare dupa prima saptamana de
viata.

 Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-lombare. Este prezenta la
populatiile hiperpigmentate, in special.

 Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical imediat dupa nastere. Ulterior se va
forma cicatricea ombilicala.

 Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula lui Bichat).

 La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti): oasele calotei sunt moi si elastice la presiune.

-prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele calotei, pe liniile suturilor) sunt
expresie a mineralizarii incomplete a tesutului osos.

Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este larg deschisa si masoara 4x4 cm.Poate
persista pana la maxim 18 luni

Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 25-33%dintre nou-nascuti si masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2 luni.

 La baieti testiculii sunt coborati in scrot.

 La fetite labiile mari acopera pe cele mici.

Caracterele fiziologice

 Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca. 40/min. Tipatul este
viguros.

 Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.

 In prima ora dupa nastere copilul urineaza.

 In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o masa verzuie-negricioasa, lucioasa,
semiconsistenta.

 Musculatura membrelor este hipertona.

 Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24.

 Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa nastere, cand si pulsatiile lui se opresc. Toate
functiile indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele nou-nascutului care
intra in activitate.

“Crizele fiziologice” ale nou-nascutului :

1. Involutia cordonului ombilical – consta din uscarea treptata a bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si cade
singur dupa 7-10 zile de la nastere. Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70°.

2. Icterul fiziologic al nou-nascutului – apare la 2 – 3 zile dupa nastere prin virarea culorii tegumentelor spre icter
(coloratia galbena ). Urina si scaunele nu sunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala se
mentine buna. Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitate hepatica functionala tranzitorie;
este cu BI crescuta. Nu necesita tratament.

3. Scadera fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii si a eliminarii de meconiu din primele
ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max. 10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca,
ajungand la greutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere.

4. Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si al baieti-tumefierea testiculelor. La
ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.

5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului – descuamatie fina, furfuracee ce are loc in prima saptamana dupa
nastere.
6. Febra tranzitorie a nou-nascutului – datorita aportului scazut de lichide din primele zile de viata. Este o ascensiune
termica de 1-3 zile, moderata, nedepasind 38°. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.

Examenul clinic al nou-nascutului

Se vor nota in foaia de observatie:

 scorul Apgar in primele minute dupa nastere;

 starea generala ulterioara a nou-nascutului;

 aspectul cordonului ombilical;

 tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza, echimoze, edeme, pete);

 craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile ( bosa sero-sangvina,cefalhematomul);

 restul sistemului osos cu eventuale malformatii ( polidactilie , sindactilie, picior stramb congenital).

 toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;

 exam. cordului;

 exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;

 eliminarea meconiului;

 exam. organelor genitale externe;

 exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe arhaice prezente in mod normal numai in primele luni de
viata;

 exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei bucale;

 exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta congenitala.

PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE NOU-NASCUTULUI

 Aparat respirator: nou născutul are ritm respirator neregulat, tahipnee (60 resp/min.), respirații superficiale,
prezintă tulburări de ventilație și insuficiență respiratorie.

La nou-nascutui sanatos se ausculta respiratie puerila (inspirul este mai prelungit decat expirul), transmisa simetric in
ambele hemitorace. Respiratia este de tip abdomino-diafragmatic.

Ralurile umede mari se ausculta in primele minute la majoritatea nou nascutilor, fiind explicate de prezenta in plamani a
lichidului pulmonar intrauterin rezidual; acestea diminueaza si dispar la simpla aspiratie faringiana.

 Aparat cardio-vascular: AV=130-150 b/min. TA=70-80 mmHg.

Inima nou-nascutului este globuloasa, situata transversal,impinsa de diafragmul ridicat si reprezinta 0,8% din masa
corpurala. Socul apexian se percepe in spatiul IV intercostal stang inafara liniei mamelonare.

 Aparat digestiv: meconiul

Neeliminarea meconiului semnifica atrezie intestinala,si impune interventia chirurgicala de urgenta .

 Din a-3-a/ a-4-a zi de viata nou nascutul prezinta scaune de tranzitie,de culoare galben-verzui cu reactie usor acida,
in numar de 4-6/zi.Caracterul mai apos al acestor scaune este pus in legatura cu inceputul activitatii florei bacteriene din
colon.

 Aparat urinar: prima micțiune-în primele 24 ore după naștere.Nou- nascutul care nu urineaza in primele 24 ore este
suspect de malformatie congenitala a cailor urinare.

Rinichiul neonatal prezinta imaturitatea functiilor tubulare privind secretia si resorbtia

bicarbonatilor,sodiului,aminoacizilor si a glucozei.

 Termoreglarea: se face cu dificultate.

 Sistem hematologic: poliglobulie,leucocitoză.

EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-NASCUTULUI

Cuprinde :

1. Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este influentata de varsta gestatiei si de
factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In perioada de veghe, n.n tipa viguros.

2. Examinarea motilitatii: la n.n la termen- tonusul muscular al grupelor flexoare este crescut la toategrupele.
3. Examinarea reflexelor primare, tranzitorii
Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc intotdeauna in acelasi fel.Ele informeaza despre functia
generala a SN.

A. REFLEXE DE POZITIE SI MISCARE

1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de examinat.se executa o miscare brusca scutecului pe care
sta asezat n.n. apare reflexul in 2 timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor si degetelor; apoi adductia
bratelor,flexia antebratelor.(reflex de imbratisare), la sfarsit copilul emite un tipat viguros.

Este prezent la n.n la termen.Persista pana la 3luni. Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN. Absenta lui la
nastere- suferinta cerebrala.
2 .REFLEXUL DE APUCARE PALMARA: se plaseaza un obiect in palma n.n. Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu putere
obiectul oferit. Poate ramane suspendat cateva minute. Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau
centrala.Presistenta peste 4luni-hemiplegie infantila.

3.REFLEXUL DE APUCARE PLANTARA:excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitia mersului.

4.REFLEXUL TONIC AL CEFEI:arata ca modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii ale
tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la 2luni si dispare la 5-6 luni.

Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii sunt fixati pe planul mesei de examinat. Examinatorul induce pasiv
miscare de rotatie a capului n.n intr-o parte. Ca urmare se produce extensia bratului si membrului inferior de partea spre
care e intoarsa fata copilului; flexia bratului si a membrului inferior de parte opusa.

5.REFLEXUL DE PASIRE: n.n se sustine de axile.Va schita miscari alternante de mers cand plantele ating planul mesei de
examinat.Aceste miscari sunt reflexe.

6.REFLEXUL DE SPRIJIN: n.n se sustine de axile; fata dorsala a piciorului vine in contact cu marginea mesei de examinat.
Copilul ridica piciorul, pune in contact fata plantara a piciorului cu planul mesei si are loc extensia membrului inferior.

Este prezent in primele 2luni de viata. Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.

7.REFLEXUL LANDAU: copilul e asezat in decubit ventral, pe mana examinatorului: capul, trunchiul si picioarele sunt in
extensie. Daca se flecteaza capul copilului acesta va flecta membrele inferioare.

B. REFLEXE AUDITIVE:

1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.

2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot.

C. REFLEXE OPTICE:

Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn determina aruncarea catre inapoi a capului, cu opistotonus.

D. REFLEXE ALIMENTARE:

1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in apropierea gurii e urmata de declansarea miscarilor de supt.

Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctie corticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu suferinta
de truchi cerebral.

2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn : acesta va intoarce capul in directia stimulului si va deschide gura.

Este prezent de la nastere si pana la 7 luni.

EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE

Evaluarea starii n.n la nastere:

1. Scorul APGAR

2. Greutatea la nastere

3. Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)

 4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in categoria de “n.n cu risc”.

SCORUL APGAR
prima evaluare medicala a n.n are loc in primele 60 de minute(primul scor apgar se efectueaza in primul minut dupa
expulzie chiar in sala de nasteri) si cuprinde urmatorii parametrii:

-respiratia spontana
-frecventa cardiaca
-culoarea tegumentelor
-excitabilitatea reflexa
-tonusul muscular

in functie de simptomatologia pe care o prezinta, n.n primeste o nota(scor).

SISTEMUL SCORULUI APGAR

 Ritm cardiac: -absent = 0

-sub 100 b/min.= 1

-peste 100 b/min. = 2

 Efort respirator: -absent = 0

-slab (neregulat) = 1

-respira spontan, tipa viguros = 2

 Tonus muscular: -hipotonie = 0

-usoara flexie a extremitatilor = 1

-miscari active ale membrelor = 2

 Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0

-grimasa = 1

-tuse, tipat = 2.

 Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0

-corp rozat, extremitati cianotice = 1

-roz-generalizat = 2.

Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila a starii nn in sala de
nastere.Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca este necesar ( pana
depaseste nota 6 )

In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se impart in 4 grupe:

1,Scor Apgar 8-10:

 -respira spontan
 -ritm cradiac peste 100 b/min.
 -tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
 Acest scor il au 90% din nn la nastere.
2.Scor Apgar 5-7:

 -apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre tactile( frictiuni usoare pe plante sau regiunea
interscapulara)
 -ritm cardiac peste 100b/min.
- culoarea tegumentelor ramane cianotica.
4. Scor Apgar 3-4:

 -nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile

 -ritmul cardiac este sub 100 b/min.
5. Scor Apgar 0-2: -nn care

 nu respira
 -nu are batai cardiace audibile
 -este hipoton
 -este cianotic
 -nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene.
Peste 50% din prematurii cu varsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamani au scor Apgar 0-3, dar raspund foarte
bine la resuscitare.

Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15 min.dupa nastere indica un viitor neurologic sumbru.

Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica risc de mortalitate crescuta,iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de paralizie
cerebrala.

Nou nascutul cu risc

Semnele nou-născutului compromis:

 Cianoză

 Tonus muscular scăzut

 Depresie a efortului respirator

 Bradicardie

 Tensiune arterială scăzută

 Tahipnee

 Cauze de aparitie a nn cu riscCauze materne:

- varsta mamei: peste 40 ani , sub 16 ani.

- factori personali: -nivel socio-economic scazut
-fumat

-consum de alcool
 -consum de droguri

-subalimentatie

-traumatisme fizice.

-activitate profesionala a mamei (stress, activitate fizica prelungita si grea).

- -boli ale mamei: -diabet zaharat, boli renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,medicatie cronica(anticonvulsivanta),
anamneza obstetricala patologica, infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de
sarcina,alte nasteri premature, ruptura prematura de membrane amniotice.
 Cauze fetale:

o -gestatii multiple

o -sdr. de insuficienta placentara

o -macrosomie

o -pozitii fetale anormale

o -boli congenitale de cord

o -aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la nastere

o -acidoza

o -polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare, atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica,

omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).

o -oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta placentara,agenezie renala,hipoplazie pulmonara).

In funcție de vârsta gestațională și greutatea la naștere, n.n. cu risc se clasifică astfel:

PREMATUR: este n.n. viu cu GN sub 2500 g și vârsta gestațională sub 37 săptămâni.

DISMATUR: n.n. viu cu GN sub 2500 g., dar născut la termen.

POSTMATUR: n.n. la o vârstă a sarcinii peste 40 săptămâni.

MACROSOM: n.n. cu GN peste 4000 g.

PREMATURITATEA

 Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.

 Clasificare:

 gradul I - GN 2500-2000 g
 gradul II – GN 2000-1500 g
 gradul III – GN 1500-1000 g
 gardul IV – GN sub 1000 g.
 Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.

 Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.

-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.

-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic decat cel toracic.

-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a corpului.

CARACTERE MORFOLOGICE
MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE PREMATURULUI:

1. RESPIRATORII:

-hipoventilație pulmonară din cauza capacității vitale scăzute, a musculaturii respiratorii slabe și ineficiente, a
imaturității centrului respirator;

- tendința la colabare alveolară datorită deficitului de surfactant;

- lipsa reflexului de tuse, ducând la aspirații de alimente și secretii și, astfel, la bronhopneumonie de aspirație

- crize de apnee și cianoză datorită imaturității centrului respirator.

2. Circulatorii:

- tendința la insuficiență circulatorie periferică (colaps)

- tendința la insuficiență cardiacă

- fragilitate capilară crescută cu risc de hemoragii.

3. Digestive:

- capacitate gastrică redusă (normal 7 ml în prima zi, crescând apoi de 10 ori până în a 10 –a zi), impunând mese mici
cantitativ și la intervale mai dese;

- reflex de supt redus sau absent ( în funcție de gradul prematurității);

- reflex de deglutiție slab sau absent, impunând alimentația prin gavaj;

- deficit de lipaza gastrică și pancreatică, facând dificilă digestia lipidelor.

4. Hepatice:

- deficit constant și prelungit de glucuronil-transferaza hepatică, ceea ce face ca icterul fiziologic la prematuri să fie
mai intens și mai prelungit;

- deficit în excreția sărurilor biliare, ceea ce duce la diminuarea saponificării și emulsionării grăsimilor alimentare,
contribuind la digestia dificilă a lor.

5.Renale:

- capacitatea de concentrare a rinichilor este scazută, ducând la retenție cloruro-sodică și la apariția de edeme.

6. Hematologice:

- anemie instalată la câteva săptămâni după naștere, datorită depozitelor de fier scăzute la naștere;

- deficit de factori de coagulare sintetizați în ficat cu ajutorul vitaminei K (deficitară la prematur): fact. II, VII,X.

7. De termoreglare:

- mare instabilitate termică (poikiloterm);

- centrul termic imatur;

- termogeneza este slabă datorită regimului sărac în calorii în primele zile de viață și slabei activități musculare;

- protecția contra frigului este redusă datorită țesutului adipos subcutanat slab dezvoltat, care, în mod normal,
funcționează ca un manșon;

- suprafața cutanată de iradiere este relativ mare.

8. Metabolice:

-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin scăderea presiunii coloid-osmotice;

- hipoglicemie;

- hipocalcemie - poate determina tetania neonatală

9. Imunitare:

- bariere tegumentare și mucoase subțiri și permeabile

- prezența plăgii ombilicale, cu poartă de intrare pentru germeni;

- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major în funcțiile de apărare;

- activitate fagocitară slabă a leucocitelor;

- deficit al factorilor imunității mediate umoral: anticorpi, complement seric, properdina;

- tendința la diseminare a focarelor infecțioase;

- lipsa febrei în majoritatea infecțiilor.

10.Ale sistemului nervos:

- reactivitate foarte scazută;

- țipăt slab, urmat uneori de criza de apnee și cianoză

- hipotonie musculară marcată

- reflexe slabe, abia schițate sau absente.

DISMATURUL

Definitie: Este copilul nascut la termen, dar care are greutatea la nastere egala sau mai mica de 2500 grame. (SGL=
small for gestational age).

Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN mica.

Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante ale dismaturitatii.

Dintre factorii fetali:

 boli genetice

 anomalii cromozomiale
  malformatii (SN, schelet)

 infectii intrauterine (rubeola, boala incluziilor citomegalice).

Dismaturul se deosebeste de prematur prin:

 -durata normala a sarcinii la dismatur

 - lungime peste 47cm. la nastere la dismatur.

 -nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului.

POSTMATURUL

Este nn care a depasit 287 zile de varsta gestationala.

Are aspect caracteristic:

 pielea de pe palme incretita (“miini de spalatoreasa”)

 vernix caseosa redus

 lanugo absent

 prezenta descuamatiei fiziologice

Daca depasirea varstei sarcinii este peste 300 de zile atunci prognosticul devine sever.

Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 saptamani de gestatie sa se efectueze operatia cezariana.

MACROSOMUL

DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000 grame.Greutatea mare la nastere constituie factor de risc atat pentru mama cat si
pentru fat.

Cauzele macrosomiei:

 primitive: transpozitia de vase mari

 secundare: - anom.metab.glucozei (diabet insulino-dependent la mama,diabet gestational)

- mame obeze

- volum mare al placentei in caz de anasarca.

Risc fetal si complicatii:

 risc crescut de traumatism obstetrical (hemoragie intracraniana, hematom cranian,fractura de clavicula,

paralizie de plex brahial) → creste riscul de mortalitate perinatala si neonatala

 asfixie severa

 hipoglicemie postnatal (acesti copii nu rezista regimului hipocaloric tranzitoriu care urmeaza pensarii
cordonului ombilical).
 RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN SALA DE NASTERE

Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal medico-sanitar antrenat special in acest
scop.

Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn poate avea nevoie de resuscitare la nastere.De aceea, pentru orice
nastere, trebuie sa fie pregatite atat echipamentul cat si personalul medical capabil sa intervina eficient. Orice nastere
este o expectativa armata.

Se parcurg 3 etape (in maxim 30 secunde),intotdeauna succesiv in aceasta ordine:

A. Permeabilizarea cailor aeriene superioare;

B. Initierea respiratiei;

C. Mentinerea circulatiei.

Nu in toate cazurile este necesara parcurgerea celor 3 etape, dar succesiunea lor este obligatorie.

A. PERMEABILIZAREA CAILOR RESPIRATORII:

 pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat sub o sursa de caldura radianta si se va sterge de lichid
amniotic cu un scutec cald, steril, pentru prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire, scutecul se va schimba
cu unul uscat si cald. Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima respiratie. Nou-nascutul se
va pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara extensie.

 dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin aspiratia CRS.

 introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).

B. INITIEREA RESPIRATIEI:

 Stimulare tactila- cu gesturi blande:

-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;

-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana examinatorului.

 Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii:

-balon cu masca;

-balon si sonda endotraheala.

Sursa de oxigen 100% este obligatorie.Ventilarea nn se va face cu o frecventa de 40 respiratii/minut.

C. MENTINEREA CIRCULATIEI:

 Masaj cardiac extern

 Medicamente.

Aplicarea intarziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea eficienta, hipoxia prelungita fiind la
originea leziunilor cerebrale.
Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva:

 In orice apnee care nu raspunde la stimulare tactila;

 La frecventa cardiaca sub 100/min.

 Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cand:

 Nn respira spontan

 Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.

 Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se mentine in jurul valorii de 80/min,se trece si la C.(mentinerea
circulatiei).

Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna unui nn care este deja ventilat (de circa 15-30secunde) si nu raspunde
adecvat la aceasta manevra.

RITMUL:120 compresii/min.

Daca nn nu raspunde adecvat la ventilatie+masaj cardiac extern, se vor administra medicamente.

Scopul administrarii de medicamente:

 Stimulare cardiaca

 Ameliorarea perfuziei tisulare

 Restabilirea echilibrului acido-bazic.

Cai de administrare:

 Vene periferice

 Vena ombilicala (cea mai folosita cale de administrare a medicamentelor).

 Instilare endotraheala.

Indicatiile medicatiei pentru resuscitare neonatala:

- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda ventilatiei cu oxigen 100% si a masajului cardiac extern efectuat timp de 1
minut.

- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.

Medicamente utilizate:

Adrenalina(epinefrina)

Bicarbonat de sodiu – la nn cu acidoza metabolica demonstrata ( pH sub 7,3)

Volum expanderi–in caz de semne de hipovolemie (paloare, puls slab batut + frecventa cardiaca inadecvata),raspuns
nesatisfacator la manevrele de resuscitare: - sange integral OI,Rh;

-albumina umana;
 -ser fiziologic ;

-sol. Ringer-lactat.

Efectul clinic anticipat→cresterea frecventei cardiace la minin 100/min, la 30 secunde dupa intreruperea administrarii.

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

 Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si dezvoltare.

 Copilul nu este un adult in miniatura.Spre deosebire de adult,copilul reprezinta un grup biologic complex si in
rapida transformare: nn, sugar, prescolar, scolar, puber, adolescent.

 Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale, imunologice,patologice.La sfarsitul adolescentei cresterea

este incheiata. Individul este considerat adult.

 Studiul cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie.

 Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma: organism sanatos + minte cercetatoare + personalitate
stabila.

CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide (accelerari de ritm):

• intrauterin

• postnatal, astfel: - la inceput, o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata;

-urmeaza un ritm mai lent dar continuu, de-a lungul intregii copilarii.

• o faza finala de accelerare- la pubertate.Urmeaza apoi o incetinire progresiva pana la oprirea cresterii.

La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii. Exista 4 tipuri de crestere a organelor si sistemelor.

• Cele care urmeaza tipul cresterii staturale: muschi,cord,ficat,rinichi.

• Creierul are propria curba de crestere si dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de viata cand atinge aproape
dimensiunile adulte, NU insa si maturitatea.

• Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada prepubertara, scade apoi progresiv.

• Aparatul reproducator –atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii.

CRESTEREA este:

 Cantitativa – prin hiperplazia (multiplicarea) celulara;

- prin hipertrofia celulara( este legata de sinteze proteice)=cresterea de volum celular.

 Calitativa – diferentiere celulara(specializare celulara pentru o anumita functie).

LEGILE CRESTERII

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

FACTORI GENETICI:

 Fiecare din cele 100.000 de gene (mostenite de la cei 2 parinti) influenteaza o anumita parte a embrionului si
fatului. Nu toate genele sunt active de la nastere. Patologia acestor gene determina o serie de afectiuni: aneu-
ploidii,deletii, translocatii, inversiuni.

 Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul menstruatiei
si momentul instalarii ei.

 Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare.

 Factorii genetici au rol in deter-minarea inteligentei.

FACTORII DE MEDIU:

 PRENATAL: pot modifica planul genetic al viitorului organism. Ei actioneaza din momentul fertilizarii:

1.NUTRITIA: - deficite vitaminice

- carente alimentare

Influenteaza negativ cresterea si dezvol-tarea.

2. FACTORII MECANICI: anom. de implantare, oligohidramnios,bride amniotice.

3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina, citostatice,antitiroidiene.

4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern, sdr. adrenigenital.

5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.

6. FACTORI INFECTIOSI: lues conge-nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).

7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-tibilitate de grup sangvin si Rh.

8. ALTI FACTORI: variatii regionale si sezoniere, rangul nasterii, rasa.

 POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi care actioneaza si intrauterin:

EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII

Se face prin compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi varsta, sex si din aceeasi
zona geografica. Masuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic si numite “percentile” sau “deviatii
standard”. Curbele au aspect gaussian (“de clopot”). Media va grupa cel mai mare numar de copii, iar extremele
reprezinta limitele normalului

Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt: maturitatea scheletica si dentara,
talia,greutatea,perimetrul cefalic, starea de nutritie,fontanelele..

VARSTA OSOASA: este cel mai fidel indicator al cresterii. Evaluarea ei foloseste radiografii ale mainii: se determina nr. si
dimensiunile centrilor epifizari la varste cronologice date.

Important! Osificarea boltii craniene!

La nastere raman neosificate fontanelele:

FA (fontanela mare):

- intre osul frontal si oasele parietale

 - prezenta la toti nn.
- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
- in cond.normale se inchide pana la varsta de 18 luni.
- forma de romb.

FP (fontanela mica):

- intre oasele parietale si occipital

- prezenta la nastere la 1/3 din nn.
- forma triunghiulara
- dimensiuni: 7/8 mm.
- se inchide inaintea varstei de 4 luni.
DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii dinti erup, de regula, la 6-8 luni de viata
(incisivii mediani inferiori).

- Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei mandibulari ii preced pe cei maxilari).

- La 1 an – cca. 8 dinti.
- La 12-18 luni – apare primul premolar
- La 18-24 luni - caninii.
- La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei primare ( “de lapte”).
DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul “de 6 ani’, fundatie a intregii dentitii. Cel de-al 2-lea molar apare la aprox.12
ani. Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii “de lapte”. Molarul al 3-lea (“de minte”) apare dupa pubertate, la
orice varsta, uneori niciodata.

- ERUPTIA DENTARA – este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie, prurit local,indispozitie.

- Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.
LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.

- Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm) apoi adauga – 4 cm. in prima luna

cate 3 cm. in lunile II-III.

2 cm. in luna a IV-a.

apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an copilul masoara 70-75cm.

- In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)

- Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2 ani.
Formule pt. estimarea lungimii la diferite varste:

Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):

L= 80+5XV(varsta in ani).

Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa varsta de 13 ani la fete si 15 ani la baieti si inceteaza la 17-19 la
fete, iar la baieti poate continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.

Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3 la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.

GREUTATEA:

- reflecta cresterea tuturor dimensiunilor;

- este un indicator valoros al cresterii.
 GN-2,5-3,5 kg.

Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere – 5-10% din GN.

Cresterea in greutate:

- 750 g./luna in primele 4 luni

- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
- In al 2-lea an – spor mediu lunar de 200-250 g.
- Dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.
- Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime.
- Formule de evaluare a cresterii in greutate: form. Herman( pt. copilul peste 1 an): G=9+2XV (varsta in
ani).

Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3 ani, cresterea encefalului.

- PC la nastere = 34-37 cm
- Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10 cm in urmatorii 17 ani.
Perimetrul toracic(PT)

- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la nastere.( 31-34 cm.)

- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
- apoi creste mai rapid decat PC.

Perimetrul abdominal(PA)

- 38 cm la nastere
- 44 cm la 1 an
- 46 cm la 2 ani.
Suprafata corporala(SC)- este importanta pt. posologia medicamentelor.

Alte date somato(antropo)metrice:

- plica cutanata
- circumferinta gambei si ma bratului
- grosimea tricepsului brahial
- diam. pelvin.
- diam. biacromial.

PUBERTATEA: - este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale secundare si a maturizarii biologice a organelor sexuale.
Sfarsitul ei marcheaza debutul in adolescenta (aici cresterea in lungime inceteaza).

- incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la baieti.

- debutul e influentat de factori genetici( modelul parintilor), de fact. climatici( latitudine), de nutritie.
Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la baieti.
Apoi apar succesiv:

- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea pubiana, apoi axilara,apar menstrele,se modifica morfologic coapsele
si trunchiul.
- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana, axilara, faciala; se dezvolta testicolele; se pigmenteaza scrotul, se
schimba vocea, se dezvolta musculatura.
Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de axul hipotalamo-hipofizo-gonadal
care va determina acea “sexualizare psihica”, proces care va determina intregul comportament sexual al individului.

Cresterea si dezvoltarea in adolescenta: implica o serie de modificari fizice, sexuale, la care se adauga adaptari
cognitive,emotionale, socioculturale.(cresterea treptata a independentei,noi motivatii si comportamente, apar simtul
datoriei si al responsabilitatii).

DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

Cuprinde: -comportamentul motor

-comportamentul cognitiv

-comportamentul verbal

-comportamentul social-afectiv.

PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR

 LA 1 LUNA: usoara hipertonie a muschilor flexori; reflexul de apucare prezent; reactioneaza global la
stimuli; urmareste cu privirea jucaria in miscare.
 LA 2 LUNI: reactioneaza la sunete; zambeste persoanelor familiare; gangureste; urmareste cu privirea.
 LA 3 LUNI: isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama;se joaca cu miinile; emite sunete voioase.
 LA 4 LUNI: sade sprijinit perioade scurte;intoarce capul spre persoana care vorbeste; rade in hohote daca e
stimulat.
 LA 5 LUNI: deosebeste persoanele straine de cele cunoscute.
 LA 6 LUNI: se intoarce de pe spate pe abdomen; trece jucaria dintr-o mana in alta; sta mult timp in sezut
usor sprijinit.
 LA 7 LUNI: sta in sezut nesprijinit; se uita dupa jucaria care i-a scapat; emite silabe sporadice; cauta
contactul familial.
 LA 8 LUNI: isi recunoaste numele; exprima bucurie; plange cand e certat.
 LA 9 LUNI: sustinut de axile face miscari de mers; se ridica singur in picioare; apuca obiectele cu 2 degete.
 LA 10 LUNI: umbla in 4 labe; intelege interdictia.
 LA 11 LUNI: merge tinandu-se de mobila;intelege ordine simple(per. comunicarii preverbale);primul
cuvant.
 LA 12 LUNI: merge tinut de o mana; arata parti de corp;are vocabularul format din 2 cuvinte cu sens.

DUPA VARSTA DE 1 AN:

 LA 15 LUNI: merge bine; se asaza si se ridica singur de pe podea;are vocabular activ format din 4-6 cuv.;
solicita atentia.
 LA 18 LUNI: incepe sa alerge; urca si coboara trepte sustinut; aduce, la cerere, un obiect familiar; spune 8-
10 cuvinte; cere olita la timp.
 LA 21 LUNI: merge inapoi; form. propozitii din 2 cuvinte.
 LA 24 LUNI: urca si coboara singur scari; propozitii din 2-3 cuv.; executa treburi casnice mici.
 LA 27 LUNI: pune intrebari; stie si-si pronunta prenumele; isi vorbeste singur cand se joaca.
 LA 30 LUNI: prinde si arunca mingea; cunoaste sensul pluralului.
 LA 36 LUNI: foloseste alternativ picioarele la urcat; pedaleaza; pune intrebari; se apropie de alti copii.
 LA 4 ANI: numara corect 4-5 obiecte; executa miscari cu dificultate crescan- da(sarit, catarat); se adapteaza
la programul zilnic fixat de adulti.
 CATRE 6 ANI: functiile motorii sunt stapanite fara dificultate; apare gandirea logica.

 IN PER.SCOLARA: odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara
acesteia, la scoala sau la joaca; apar situatii conflictuale intre parinti si copii.
 LA PUBERTATE SI ADOLESCENTA: insidios, apar modificari comportamentale, ce vor defini
comportamentul tanarului; efect.actiuni independente, creste spiritul de initiativa, se dezvolta capacitatea de
sinteza si abstractizare;apare interesul pt.sexul opus. Este per. de efort educational maxim, cu imprimarea
unei discipline in munca si gandire.

NUTRITIE SI ALIMENTATIE PEDIATRICA

NUTRITIA = totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dez-asimilare a alimentelor in organism prin care se
asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunzatoare varstei, o activitate fizica si intelectuala adecvata, promovand
o buna stare de sanatate.

Valoarea energetica a alimentelor se exprima in kilojouli(kj) sau kilocalorii(kcal).

O kilocal.reprez.cant de caldura necesara pt.a creste temp. unui litru de apa de la 14,5°C la 15,5°C 1 kcal = 4,184 kj.

NECESITATILE ENERGETICE (CALORICE)

Surse de energie principale pentru organism sunt: glucidele si lipidele.

- 1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.

- 1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
- 1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil treb. sa acopere cheltuielile zilnice necesare pt.: metabolisnul de intretinere+ procesele
de termoreglare+activitatile fizice +nevoile de crestere.

METABOLISMUL DE INTRETINERE= METABOLISMUL BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALE

- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni – 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni – 100 kcal/kg/zi
- copil mic – 90 kcal/kg/zi
- prescolar – 80 kcal/kg/zi
- scolar – 50-60 kcal/kg/zi
- 1-3 ani – 1300 kcal/zi
- 4-6 ani – 1700 kcal/zi
- 7-9 ani – 2200 kcal/zi
- 10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi; fete 2300 kcal/zi
- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi; fete 2600 kcal/zi
- 16-19 ani – baieti 3600 kcal/zi; fete 2800 kcal/zi.
 Accelerarea cresterii in per. prepubertara necesita un aport caloric suplimentar.

La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi cresterea ponderala se opreste.

Ratia alimentara hipercalorica la sugar det. stimularea sistemului enzimatic al lipido-genezei, ceea ce va duce la
hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada de sugar. Aceasta va determina obezitate precoce, cu prognostic
nefavorabil.

Ratia alimentara hipocalorica va deprima sistemul nervos simpatic, copilul va economisi energia pt. nevoile de
intretinere si termoge-neza. Aceasta va fi urmata de diminuarea pana la oprire a cresterii ponderale si staturale cu
aparitia malnutritiei.

NECESARUL DE APA

Cantitatea de apa din organism este invers proportionala cu varsta:

- la embrion -apa reprez. 90% din greutatea corporala

- la copil – 70-75%
- la adult – 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat la adult. Ca urmare, si necesarul de apa/ unitate de greutate este mult
mai mare ca la adult( de cca. 3 ori mai mare).

Nevoile de lichide depind de varsta si de continutul caloric al alimentelor.

La sugar, consumul de lichide se realizeaza prin:

- pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului;

- incapacitatea de concentrare a urinei cu pierderi urinare care depasesc 40-50% din vol. de lichide ingerat;
- temp. ambianta crescuta/fototerapie;
- cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de aport).

ROLUL APEI IN ORGANISM

NECESARUL DE PROTEINE

Sursa de proteine in primele luni de viata este exclusiv lactata.

Alimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v. cantitativ si calitativ.

- Laptele de vaca are un aport proteic crescut dar utilizare digestiva scazuta.
- In alimentatia diversificata se recomanda ca 50% din proteine din alimente sa fie de origine animala(
lapte, carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:

- La sugarul alim. exclusiv la san(in primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.

- Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.

ROLUL PROTEINELOR IN ORGANISM

 constituenti ai tuturor celulelor;

 asigura reinnoirea tuturor celulelor si tesuturilor;
 intra in compozitia hormonilor si enzimelor;
 asigura forta fizica si intelectuala;
 intra in compozitia anticorpilor, asigurand apararea orgs. impotriva infectiilor;
 mentine presiunea coloid-osmotica si echilbrul acido-bazic;
 rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca, Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti (bilirubina).
 pot deveni sursa energetica (neeconomica insa)
NECESARUL DE LIPIDE

Surse de lipide pentru organism: alim. de orig. animala si vegetala.

Lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati metabolizati ai grasimilor (AG
saturati, AG nesaturati, glicerol, corpi cetonici).

AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati de catre orgs., sursa lor
fiind exogena.

Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5 g/kg/zi.

Lipidele acopera 35% din ratia calorica.

Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar pt. ca este necesar pt. dezvoltarea SN.

Trigliceridele pot fi:

- cu lant scurt (au putere calorica scazuta – 5,3 kcal/g)

- cu lant mediu (cu putere calorica medie - 8,3 kcal/g)
- cu lant lung (cu putere cal. mare – 9 kcal/g).
 TG cu lant scurt si mediu se absorb usor digestiv. De aceea intra in compozitia unor preparate dietetice pentru
sugari.

ROLUL LIPIDELOR IN ORGANISM:

- principala sursa de energie pt. orgs.

- participa la formarea unor celule si tesuturi (membrane celulare, tes. nervos);
- intra in structura unor hormoni, prostaglandine, leucotriene,anticorpi;
- rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor;
- transporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor;
- favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
- rol antitoxic.

- Excesul de AG nesaturati – carenta de vitamina E si hemoliza.

- Excesul de AG esentiali – formare de calculi biliari.
NECESARUL DE GLUCIDE

Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul caloric total.

Glucidele sunt reprezentate de:

- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)

- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-toza,lactoza, zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte.

 Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina. Ele intra in alimentatia
sugarului de la varsta de 4-5 luni.

Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca: ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara, diabet,
obezitate,cardiopatie ischemica,apendicita, diverticulita.

ROLUL GLUCIDELOR IN ORGANISM

- principala sursa de energie;

- rol plastic: intra in structura glicoprot., glicolip.,participa la procesul de mielinizare si dezvoltare
a creierului;
- sursa de caldura pt. organism;
- sustinerea activitatii musculare.
Excesul de glucide determina:

- obezitate
- diabet zaharat
- carii dentare.

NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE

Este mai mare in perioadele de crestere ale organismului,efort fizic, stari febrile.

SODIU:

- -principal cation extracelular

- -nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
- -surse:lapte de vaca,lapte matern,legume, fructe, carne ,peste.
- -rol:in mentinerea echilibrului acido-bazic,a pres. coloid- osmotice.
CLOR:

- -este anion extracelular;

- -necesar: 0,3-0,5 g/zi.
POTASIU:

- principalul cation intracelular;

- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a pres. coloid- osmotice.
- intervine in contractia musculara
CALCIU- principal constituent al osului;

Rol:

- reglarea excitabilitatii neuromusclare;

- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
Surse: - lapte si derivate de lapte;oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe

Nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar

Deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteoporoza, mineralizare deficitara a dintilor.

CUPRU:

- rol in sinteza Hb;

- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.
FLUOR:

- intra in structura dentara si osoasa.

- deficitul de fluor – carii dentare;
- surse: alim. vegetale,apa de baut.
ZINC:

- constituent al unor metaloenzime si al unor depozite hepatice;

- se gaseste in cantit. mare in colostru;
- are efect protector impotriva acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intarcati.
IOD: - rol :

- in sinteza h. tiroidieni; in metab. energetic.

- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu iod;
- absenta in alim.- gusa endemica.
NECESAR DE VITAMINE

VITAMINA A (retinol):

-rol: - la niv. celulei retiniene;

- in troficitatea mucoaselor si tesuturilor;

- in proc. de crestere ale oaselor si dintilor.

- surse: lapte,untura de peste,ficat, galbenus de ou,morcov,spanac, varza,ardei.

VITAMINA D:

- rol: in metab. fosfo-calcic, ca factor antirahitic.

- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat, ulei de peste.

- endogene: sinteza in piele sub actiunea razelor UV.

- nevoi: 400-800 UI/zi.

VITAMINA E (tocoferolii):

- rol:-antioxidant,in metab. si functia org. de reproducere, ale glendelor endocrine, muschi, SN, in procesele de
crestere.

-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.

VITAMINA K (K1-7):

- rol: - in proc. de coag. a sangelui;

- in biosinteza colesterolului.

- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..

VITAMINA C (acid ascorbic):

- rol: - in formarea colagenului, substantei intercelulare.

- favoriz. absorbtia fierului.

- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se distruge prin preparare termica a alim.
-Deficit – scorbut.

-Excesul – oxalurie.

ALIMENTATIA COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI

In primele 4 luni de viata→alimentatia este exclusiv lactata.

Dupa modul de alimentare a sugarului se descriu 4 tipuri de alimentatie:

ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu lapte exclusiv matern in primele 4-6 luni de viata.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii, de obicei un lapte adaptat, avand ca
sursa laptele de vaca.

ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de viata cu lapte de mama+ un preparat de lapte adaptat, atunci cand
secretia lactata a mamei este insuficienta.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata de la o alim. exclusiv lactata la o alim. variata. Sugarul primeste si alim.
nelactate, de consistenta semisolida, ca o etapa de trecere spre o alim. completa.
ALIMENTATIA NATURALA

Calitatile superioare ale laptelui de mama:

- Furnizeaza o ratie alimentara echilibrata. Cuprinde toate principiile nutritive necesare dezvoltarii
somatice si cerebrale a copilului.
- Asigura protectia antiinfectioasa si antialergica.
- Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.
- Creaza o legatura afectiva fundamentala(mama-copil).
- Are implicatii economice foarte importante.
- Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.
Compozitia laptelui de mama:

Laptele de mama se prezinta in 3 variante: colostru,lapte de tranzitie si lapte matur.

COLOSTRUL:

- este un lichid galbui;

- este secretat din ultimul trim. de sarcina si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10-100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi progresiv. Compozitia se
modifica treptat spre laptele de tranzitie si apoi matur.
Caracteristici(colostrul):

- are densitate crescuta;

- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi si vitamine hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si imunoglobuline in cantitate mai mare decat laptele matur, ce asigura
aparare antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichiul imatur.

LAPTE DE TRANZITIE:

- dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua 10-30-a de viata;

- creste concentratia de lactoza, fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si saruri minerale.
LAPTE MATUR:

- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa nastere;

- compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre cei
doi sani ai mamei. Laptele de mama este mai apos la inceputul suptului(atenueaza senzatia de
sete a sugarului) si mai bogat in grasimi la sfarsitul suptului (da senzatia de satietate sugarului).
Laptele matern contine:

- 87-95% apa
- 5-13% substanta uscata (proteine, glucide,lipide,saruri minerale).
- Laptele uman este un lapte de tip albuminos.
PROTEINELE din laptele de mama:

- nu sunt influentate de variatiile aportului alimentar al mamei.

- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcatuite din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
 Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei.

Cazeina:

- este o fosfoproteina
- este usor de digerat (este dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp. in dezvoltarea creierului si metabolismul colesterolului).
Proteinele lactoserului:

1.Alfalactalbumina- intervine in digestia lactozei;

2. Lactoferina: - este o glicoproteina

-are rol – bacteriostatic

- in absorbtia Fe►protectia sugarului alimentat la san impo-triva anemiei feriprive in primele 6 luni de viata.

3. Albuminele serice: conc. este max. in colostru.

4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor, IgM,IgG,IgE.

IgA secretor - este diferit de IgA seric

- se gaseste in cant. foarte mare in colostru;

- are rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat la nivelul mucoasei digestive cat si respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele matern este favoriz. aparitia infectiilor respiratorii si a diareilor cronice.

5. Enzimele din laptele matern:

- rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa;

- sunt: - lizozimul – rol bactericid

- alfa amilaza

- lactoperoxidaza – rol bactericid asupra E.coli si Salmonelei.

 Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:

- in cant. de 70 g/l – 60 g/l lactoza

- 10 g/l oligozaharide

Lactoza este un dizaharid (glucoza+galactoza). Reprezinta principalul constituent osmotic al laptelui.

Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere pt. Lactobacilul bifidus.

 Lipidele din laptele de mama:

- in cant. de 38-40 g/l

- sunt alcatuite din TG (98%), colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.
 Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este acidul linoleic. Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele
de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului.

 Sarurile minerale din laptele matern:

- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na – este in cantitate mai mica in laptele matern. Ca urmare scade riscul de HTA.
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in laptele de vaca, dar sunt in raport optim absorbtiei Ca.
(Ca/P este2/1 in l.m. si 1,2/1 in l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v., dar cu absorbtie foarte buna.

Vitaminele din laptele de mama:

FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN:

Factori celulari( macrofage, PMNn,limf.),Imunoglobuline,lactoferina, lizozim, lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4, factor

antistafilococic( inhiba cresterea Staf. auriu); subst. cu rol antiviral; factori bifidus( favoriz. coloniz. intestin. gros al
sugarului alimentat la san cu lactobacilul bifidus).

Tehnica alimentatiei naturale

Pregatirea pentru alimentatia naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologica a viitoarei mame.

In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este sanatos,atunci
acesta va fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp
durata alaptarii.

 In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimula secretia lactata), cu pauza
de 6 ore in cursul noptii.

 NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil).

  In a 2-a zi nn va suge 10 min.

 In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.

 La inceput sugarul suge des,dupa metoda“la cerere”.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza
mesele singur.

 Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.

 Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi.

 In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.

 Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;

 - 2-3 luni – 150-170 ml/masa;

 Peste 4 luni – 160-180 ml/masa.

Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele. De aceea, pentru aprecierea secretiei lactate a
mamei se face media cantitatii de lapte primite/24 ore.

PENTRU ALAPTARE:

- Sugarul infasat in scutece curate;

- Mama – spala mainile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.
- In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un scaunel.
- Pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa cuprinda
fesele sugarului.
- Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi contaminate cu germeni.
 -Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt - mama va introduce
mamelonul in gura copilului.
- Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pentru a nu se obstrua narinele sugarului.
 Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.
 Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favoriza evacuarea stomacului si
reaparitia senzatiei de foame.
 La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula
secretia lactata.
Durata alimentatiei natural

Alimentatia naturala este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-9 luni. Ablactarea
se poate face brusc sau treptat.
CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

CONTRAINDICATIILE ALAPTARII DIN PARTEA COPILULUI

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:

- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos:

- -precipita in flocoane mari;

- -necesita un timp mai mare pt. digestie.
PROTEINELE din LV:

- 34 g/l;
- - L.V. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. -excesul de proteine este transformat la niv.
ficatului determinand hipertrofie hepatica.
- se solicita rinichiul pentru excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala.
- cazeina reprezinta 80% din prot. l.v.
Proteinele lactoserului:

- importanta este βlactoglobulina – ea este puternic antigenica. Este incriminata in alergia la proteinele
laptelui de vaca.
- Lactoferina este in cantitate redusa in l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului.
- Proteinele ce nu se absorb din l.v. determina dezvoltarea la nivelul colonului a unei flore de putrefactie
bogata in E.coli.

GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. →l.v. se va zahara 5% inainte de a fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%).

SARURILE MINERALE

- in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.

- raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.

L.v. se va administra sugarilor dupa fierbere-are un continut microbian crescut.

Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecomandabil sugarilor pana la 6 luni.

Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de lapte
adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).

FORMULE DE LAPTE

Se administreaza in urmatoarele situatii:

- hipogalactia materna;
- mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungita;
- sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia complexa a producatorului),formulele de lapte nu vor
fi niciodata identice ca rezultate cu cele ale l.m.

Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari.

Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu necesita
nici un fel de adaos.

Valoarea calorica e apropiata de a l.m.

Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia renala
redusa a sugarului mic.

Glicidele sunt reprez. de lactoza.

Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu).

Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.

TIPURI DE FORMULE DIETETICE

 FORMULE DE START(de inceput):

- pt. sugari 0-4 luni

- pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1.

- partial adaptate: difera de prep. adaptate prin compozitia in glucide→se adauga polizaharide la lactoza(amidon
sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.
 o FORMULE DE CONTINUARE:

- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;

- se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2,
Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE (adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni):

- formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25,

- preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale:

- noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;

- fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.
 Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala, in
ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine).

 Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii
laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei.

 Biberonul se tine oblic astfel incat tetina sa fie plina cu lapte.

La sugarul alimentat cu lapte de vaca:

- la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:

- in prima luna dilutia este de ½ (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral ( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).

LAPTE DE MAMA/LAPTE DE VACA

 ALIMENTATIA MIXTA

Este acceptata in urmatoarele situatii:

- nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata.

- apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.
Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:

- Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administrate la intervale mari de timp).

- Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt.
mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt).
- Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san.
In caz de hipogalactie reala se trece la alimentatia mixta.

Alimentatia mixta poate fi:

- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:

- - copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.

- este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf.

Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani).

Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA

Diversificarea pentru sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni.

Pentru sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.

Reguli pentru diversificarea alimentatiei:

- diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;

- se introduce alimentul nou progresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;
- alimentul nou se adm. cu lingurita;
- nu se adm. simultan 2 alimente noi;
- daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se
suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui
cu prudenta
- nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene
la sugar.
ALIMENTE PT. DIVERSIFICARE:

 Fructe (citrice, mere, morcov)

- bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric;

- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.
- doza se creste treptat de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
 - dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza
de vaci.
- Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe.
- NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante.
- masa de fructe se adm. imediat ce este preparata.
- nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.

Legumele:

- se introduc in alimentatie de la 4 luni;

- morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal;
- piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni).

Fainoasele: - au valoare energetica mare.

!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand produce
un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!

 Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.

- carnea de pui sau vita – se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 3-4 ori pe
saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mixata).
- dupa 6 luni – ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni – perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.
- dupa 10 luni – peste alb: salau, pastrav,stiuca.
- dupa 1 an – chiftelute de carne preparate in ulei.
- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an – albusul de ou (este alrgizant).
- dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza de vaci.
- dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in trepte.

PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:

INCIDENTE DATORATE MAMEI:

1.ENGORJAREA SANILOR : apare in primele zile dupa nastere cand se produce “furia laptelui”.

Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca mamelonul in gura; se
form. un cerc vicios.

Se recomanda

- golirea manuala a sanilor;

- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.
 2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu.

Se recomanda trat. cu antibiotice.

3. Mamelonul ombilicat sau scurt:

- poate determina abandonarea alaptarii;

- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii.

4. Hipogalactia – se verifica daca e reala prin “proba suptului”. Se va accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o
curba ponderala nesatisfacatoare.

INCIDENTE DIN PARTEA SUGARULUI

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI MIXTA:

1. Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf.

2. Subalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a prepararii inadecvate a
laptelui praf.

3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare.

4. Colicile abdominale: se datoreaza prezentei βlactoglobulinei in laptele de vaca.

5. Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca.

6. Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.

 7. Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.

8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.

ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI

 Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare activitatii fizice.

 Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.

 Ratia de proteine: 2g/kg/zi.

 Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine

vegetale.

 Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina.

 Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse zaharoase.

 Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.

 Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.

 Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.

ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR

 Se vor asigura zilnic prin alimentatie:

 - 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-60%glucide);

 - lichide 80 ml/kg/zi;

 - proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si 1/3 prot. de orig. vegetala.

 Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte
sau ochiuri.

 Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale.

 Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume.

 Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.

ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR

 - 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30% lipide, 55% glucide.

 - lichide 60 ml/kg/zi

 - 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.

 Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile.

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI

Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa.

In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;

- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.

Necesar de lichide:

- 50-60ml/kg/zi pt.fete;

- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.

Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica;

- unt,uleiuri vegetale.

Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica.

- sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.

- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi).

Glucide: paine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica).

Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul meselor.

Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice.

Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.

Rahitism

Definitie: Rahitismul carential este o boala metabolica generala care apare in prima copilarie ca o consecinta a
tulburarilor metabolismului fosfo-calcic datorita cantitatii insuficiente de vitamina D. Hipovitaminoza D duce in final la
tulburarile mineralizarii normale a osului.

Cauzele principașe ale deficitului de vit D

 Aport insuficient;
 Absorbtie deficitara;
 Deficit de activare;
 Lipsa de raspuns din partea sistemului osos.

VITAMINA D este alcatuita din 10 compusi din care 2 sunt mai importanti:

 Vitamina D2 (ergosterolul) – se gaseste in cantitati mici in alimentele de origine vegetala.

 Vitamina D3 (colecalciferolul) – se sintetizeaza la nivelul pielii dintr-un precursor – 7dehidrocolesterol -
sub actiunea radiatiilor UV. Transformarea din piele a vitaminei D depinde de varsta, de pigmentarea
constitutionala, de suprafata de tegument expusa, anotimp, latitudine.
 7dehidrocolesterolul este furnizat de alimentele de origine animala: ficat de peste, galbenus de ou,
ficatul unor specii de pesti.
Laptele de vaca este o sursa foarte saraca de vitamina D: 10-40 UI/l.

- Ca si P sunt in cantitate mare dar in raport inadecvat pentru absorbtie. De aceea preparatele de lapte
adaptate pentru sugari sunt imbogatite cu vitamina D.

Laptele de mama – are actiune antirahitica evidenta: are cantitate scazuta de vitamina D liposolubila (15,7 UI/l), dar are
cantitate mare de vitamina D1 hidrosolubila (850 UI/l), adica in total 865 UI de vitamina D/l de lapte.

- Ca si P sunt in cantitate mica in laptele de mama, dar in raport optim absorbtiei intestinale. → Incidenta
rahitismului este mica la sugarii alimentati natural.

Metabolismul vit D

 Absorbtia vitaminei D din alimentele ingerate are loc la nivelul intestinului subtire, in prezenta acizilor
biliari – de aici e transportat de o alfa2 globulina specifica la ficat - unde are loc un proces de hidroxilare,
care produce un metabolit activ: 25 hidroxicolecalciferol .
 La nivelul rinichiului are loc o a doua hidroxilare rezultand 2 substante cu actiune antirahitica superioara:
1,25 hidroxicole-calciferolul si 24,25 hidroxicolecalciferol.

Dozarea vit D

- Se face in UI sau mg.

40 UI=10 µg ; 40.000 UI=1 mg.
- Nevoia zilnica de vit. D este de 400-800 UI, in medie 500 UI.
- Aceste nevoi zilnice nu depind de varsta ci variaza in functie de:
 ritmul de crestere;
 regimul de insorire.
Etiologia rahitismului

Factorul determinant: aportul insuficient (endogen si exogen) de vitamina D la sugari:

- surse alimentare sarace in vit. D;

- expuneri la soare insuficiente (in anotimpul rece).

Factori favorizanti:

- Varsta: - rahitismul este o boala a perioadei de crestere;

- incidenta maxima intre 3-6 luni, existand si forme tardive intalnite pana la varsta de 2 ani.
- Prematuritatea: copiii prematuri au un ritm de crestere accelerat si au depozite reduse de Ca si P in
momentul nasterii.
- Regimul de insorire: anotimpul rece si zona temperata nu permit o transformare eficienta a provitaminei D
din piele intr-un metabolit activ cu actiune antirahitica.
- Sindroamele de malabsorbtie: nu se absorb eficient lipidele ceea ce va interfera absorbtia vit. D si a Ca.
- IRC: nu se formeaza metaboliti activi la nivelul rinichiului.
- Corticoterapia indelungata: este alterata structura osului si absorbtia intestinala a Ca.
- Copiii cu atrezie biliara extrahepa-tica: absenta sarurilor biliare impiedica absorbtia intestinala a vitaminei
D.

Mecanismul de actiune al vit D

Vitamina D intervine asupra metabolismului fosfo-calcic, avand 3 organe tinta: intestinul, rinichiul si osul.

 La nivelul intestinului:
- creste absorbtia Ca (aceasta absorb-tie nu depinde de parathormon);
- creste permeabilitatea lumenului intestinal pentru Ca.

 La nivelul rinichiului:

- creste reabsorbtia tubulara de fosfati, deci a P (are actiune antagonica cu parathormonul);

- creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor.

 La nivelul osului:

- creste mineralizarea tesutului osteoid;

- creste depunerea de Ca si P;
- actiunea vit. D la nivelul osului este antagonica cu a parathormonului.

Fiziopatologia rahitismului

 Carenta endogena sau exogena de vit. D determina scaderea absorbtiei de Ca la nivelul intestinului
determinand hipocalcemie.
 Calcemia este o constanta homeostatica (strict reglata) mentinuta prin masuri de corectare si mecanism de
feed-back. Acum intervine hormonul paratiroidian determinand hiperparatiroidismul reactional.
 Secretia de parathormon:

- depinde de nivelul Ca seric;

- se comporta ca un calciostat care mentine homeostazia calcica.

o Parathormonul actioneaza pe aceleasi 3 organe tinta ca si vit. D, cu care are actiuni sinergice sau antagonice:

- La nivel intestinal: scade absorbtia de Ca (actiune sinergica cu a vit. D).

- La nivel renal:
 scade reabsorbtia de P (actiune antagonica)→ scade fosfaturia determinand
hipofosfatemie.
 scade reabsorbtia de Ca, reducand calciuria la zero.
- La nivel osos: actiunea parathormonului este antagonica cu a vitaminei D.

- Pentru mentinerea homeostaziei Ca, parathormonul scoate Ca din os → demineralizare osoasa.

- La nivelul celulelor osului: stimuleaza activitatea osteoclastelor (scoate Ca din os) si a osteoblastelor (creste nivelul seric
al fosfatazelor).

Carenta de vitamina D si hiperparatiroidismul reactional determina formarea osului rahitic cu urmatoarele caracteristici:

- insuficienta mineralizare a matricei osoase;

- se formeaza exagerat tesut osteoid care nu se mai mineralizeaza, in absenta vit. D;
- tesutul osteoid exuberant si matricea osoasa insuficient mineralizata nu au suficienta duritate si
oasele se indoaie sub greutatea corpului.

Tablou clinic

 SIMPTOME GENERALE: irascibilitate, transpiratii, insomnie, infectii pulmonare, crize de tetanie.

 SEMNE OSOASE: constau in deformari osoase nedureroase si simetrice (cu exceptia deformarilor craniene).

Predomina in regiunile de crestere rapida (metafizele oaselor lungi)

Localizarea predomina la :

- Cutia craniana – sugarul sub 3 luni

- Torace – sugarul 3-6 luni
- Oase lungi – sugarul 6-12 luni
- Coloana vertebrala si bazin – copilul mare
- Leziuni la nivelul cutiei craniene: craniotabes (inmuierea oaselor craniului mai ales parietooccipital);
FA larg deschisa, bose frontale si parietale, frunte olimpiana, plagiocefalie (turtirea regiunii
occipitale si parietale), intarziere in eruptia dentara, dinti patati, deformari ale maxilarelor cu
prognatism.
- Leziuni toracice: matanii condrocostale (extremitatile coastelor la nivelul jonctiunii condrocostale
sunt proeminente); torace deformat cu baza evazata, stern infundat, sant Harrison (infundarea liniei
de insertie a diafragmului pe coastele deformate); deformari ale claviculelor si fracturi spontane ale
coastelor.
- Leziuni ale membrelor: deformari ale metafizelor - bratari rahitice (ingrosarea extremitatii distale a
radiusului);deformari ale diafizelor - curbari ale membrelor inferioare (coxo-vara, genum-varum,
genum-valgum); fracturi spontane indolore.
- Leziuni ale coloanei vertebrale: cifoza dorsala si lombara, scolioze, lordoze, coxa vara.

 SEMNE MUSCULO-LIGAMENTARE: hiperlaxitate ligamenatra, hipotonie musculara, abdomen flasc, meteorizat, ”de
batracian”.

 SIMPTOME NEURO-MUSCULARE: hiperexcitabilitate neuro-musculara, laringospasm, convulsii.

 SIMPTOME ASOCIATE: tendinta la infectii respiratorii, paloare, hepatosplenomegalie, transpiratii predominant

cefalice.

Paraclinic

 Calcemia (VN= 9-11 mg%)

- este normala datorita interventiei hormonului paratiroidian.

- poate se scada in depletie calcica severa a osului.

 Fosfatemia (VN= 4,5-6,5 mg%) este scazuta datorita interventiei hormonului paratiroidian la nivelul tubilor renali.

 Fosfatazele alcaline serice (VN= 5-15 U Bodanschi, 200 UI/dl)

- sunt enzime secretate de osteoblasti;

- sunt foarte crescute.

 Parathormonul (VN= 4-8 mg/ml)

- se determina prin metode radioimune;

- valori foarte crescute.
 Biochimia urinei: hiperfosfaturie, hiperaminoacidurie, absenta Ca urinar.

Manifestari radiologice osoase:

- Calcificarea tesutului cartilaginos este insuficienta;

- Aspect franjurat la limita diafizo - epifizara;
- Cartilajul de la nivelul cartilajelor de crestere este latit, deformat “in cupa”;
- Diafiza oaselor lungi si coastele sunt radiotransparente (slab mineralizate) +/- fracturi.
- Calusul (osul de neoformatie) se formeaza lent.

Tratament

 Profilaxia rahitismului: este obligatorie!

Antenatal:

Se administreaza femeii gravide Ca si vit. D in ultimul trimestru de sarcina.

Expunerea gravidei la aer si soare, precum si alimentatia ei echilibrata in vit. D si Ca (1.200 mg/zi).

Se administreaza vit. D 500 UI/zi p.o. vara sau 1.000 UI/zi in situatii speciale.

Postnatal:

- expunerea la soare a copilului in anotimpul insorit;

- alimentatia naturala 5-6 luni;
- administrare de vit. D 500 UI/zi vara sau 1.000-1.500 UI/zi in situatii speciale.

2 scheme de tratament profilactic cu vit. D:

1. Administrarea zilnica de doze orale, fractionate, de vit. D, de la varsta de 7 zile pana la 2 ani.

- 1 picatura din preparat are 500 UI;

- se administreaza 1-2 pic/zi (400-800 UI/zi).
- mama care alapteaza: 400-500 UI/zi p.o.
- de la 18 luni pana la 12-15 ani, in perioadele reci (lunile care au litera R in numele lor): 400-500 UI/zi sau
4.000-5.000 UI/saptamana
- Caracteristici: este cea mai fiziologica metoda: nu supune organismul la metabolizare “in salturi” si evita
supradozajul.

2. Administrarea periodica de doze depozit (stoss), im. Prima doza se administreaza in maternitate – 200.000 UI vit. D3.
Apoi la interval de 6-8 saptamani se va administra o doza totala de 1.200.000 UI in primul an de viata. Se adauga Ca doar
la prematuri si la sugarii care primesc sub 400 ml lapte/zi.

- Doza de Ca: 50 mg/kg/zi.

- Aceasta schema se administreaza pana la 18 luni.

Scheme de tratament in functie de forma clinica

- Forme usoare si medii: vit. D 2.000-4.000 UI/zi p.o., 6-8 saptamani; apoi doze profilactice (1.000
UI/zi) 6 luni.
 - Calciu (lactic sau gluconic) 500 mg/zi pana la 5 ani p.o.; 1.000 mg/zi p.o. la copiii mari.
- Forme grave cu hipocalcemie manifesta (convulsii) si copii cu malabsorbtie: 3 doze stoss a cate
100.000 UI vit. D2 sau D3 i.m. la interval de 3 zile, apoi o doza de 200.000 UI dupa 30 zile p.o. sau
i.m.; apoi se revine la dozele profilactice.
- Ca 50-80 mg/kg/zi, 3-4 saptamani in formele comune, respectiv 6-8 saptamani in formele
hipocalcemice.
- In hipocalcemii severe, diagnosticate adesea dupa convulsii, Ca se administreaza initial in perfuzie,
apoi p.o. (20 mg Ca elemental, respectiv 2ml Ca gluconic 10% per kg-corp/zi, timp de 6-8
saptamani.

 Tratamentul curativ: la sugarii cu semne clinice, radiologice si biologice de rahitism; 3 scheme:

 La interval de 3 zile se administreaza 3 doze de 100.000 UI vit. D2 sau D3 im. Dupa 1 luna, 200.000 UI vit.
D3 im. Apoi doze profilactice.
 2.000-3.000 UI/zi vit. D oral, timp de 6-8 saptamani, apoi tratament profilactic.
 600.000 UI o data, apoi dupa o luna, doza profilactica.

 Doza totala de vit. D ce asigura vindecarea rahitismului este 1.600.000 - 2.000.000 UI/an + Ca.

 !!! Se urmareste vindecarea rahitismului “in trepte”:

 Dupa 7-10 zile se normalizeaza Ca si P seric.

 Fosfatazele alcaline sunt crescute cat timp persista modificarile radiologice.
 Vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamani de la inceputul tratamentutui si apare ca o linie de
calcificare distala, numita “linie de doliu”.
 Daca dupa 4 saptamani nu apar aceste semne clinice si radiologice de vindecare se ia in consideratie un
rahitism vitamino-rezistent conditionat genetic.

Vindecarea poate fi:

- fara sechele
- cu defect in remanierea osoasa (largire metafizara, incluzie de tesut condroid in apropierea liniei de osificare
ce migreaza spre diafiza, incurbare diafizara cu concavitate interna sau externa, largirea si proeminenta
condilului tibial intern bilateral, macrocranie persistenta, deformari osoase mari ducand pana la nanism
rahitic).

In cazul vindecarii cu defect se incearca, dupa varsta de 1 an, cura heliomarina si, dupa varsta de 3-5 ani, corectia
ortopedica. PROGNOSTICUL: este bun.

TETANIA

Tetania se defineste ca o stare de hiperexcitabilitate patologica a sistemului nervos central si/sau a sistemului nervos
periferic, ca urmare a concentratiilor ionice anormale in lichidul extracelular, concentratii ce influenteaza functia
neuronilor si a nervilor periferici.

FIZIOPATOLOGIE

 Excitabilitatea neuronala este dependenta de concentratiile ionice in lichidul interstitial perineuronal.

 Na, K, OH → cresc excitabilitatea neuronala
 Ca, Mg, H → scad excitabilitatea neuronala
 Hiperexcitabilitatea neuronala (tetania) va fi realizata in urmatoarele conditii:
- scaderea concentratiei de Ca ionizat in LEC
- scaderea concentratiei de H in LEC
- scaderea cincentratiei de Mg in LEC
- cresterea concentratiei de K in LEC

 Hipoexcitabilitatea neuronala si neuromusculara se produce in urmatoarele conditii:

- scaderea concentratiei de K in LEC

- cresterea concentratiei de H in LEC
 Indiferent care ar fi cauza primara a tetaniei, manifestarile clinice sunt relativ uniforme si sunt expresia
hiperexcitabilitatii neuronale la nivelul SNC, neuronilor, nervilor motori periferici (spasmul corpopedal) si
hiperexcitabilitatii nervilor senzitivi (paresteziile)
 In ceea ce priveste tetania hipocalcemica, la concentratii fiziologice ale ionilor de K si K, manifestarile de
hiperexcitabilitate neuromusculara pot apare la concentratii ale Ca ionic <3 mg%(Ca total <7 mg%) in LEC
si sunt intotdeauna manifeste la valori <2,5 mg% (Ca total <5 mg%).

CLASIFICARE ETIOPATOGENICA

 TETANIILE ALCALOTICE (rare la copii)

- In stari de hiperventilatie

- In cazul corectiei acidozei cu NaHCO3 (ex.: IRC)

TETANIILE HIPOCALCEMICE

A. DE ORIGINE PARATIROIDIANA (Ca ↓, PO4 ↑, FA N/↓, hipocalciurie, hipofosfaturie)

 Hipoparatiroidismul tranzitoriu al nn. (PTH ↓)

a) In primele 36 de ore (“precoce”)

Factori precipitanti:

- greutate scazuta la nastere (prematuritate, malnutritie intrauterina)

- nn din mame diabetice

- complicatii ale nasterii (nastere prelungita, hipoxia la nastere)

- hiperparatiroidism matern

b) Dupa 72 de ore (“tardiv”)

- dieta cu aport bogat de fosfor

 Hipoparatiroidismul congenital (primar) (PTH ↓)

a) Sindromul di George (asociat cu aplazia timususlui)

b) Asociat cu hipoadrenalism, tiroidita, anemie pernicioasa

 c) Aplazia izolata a paratiroidelor

- Forme cu transmitere recesiva legate de X

- Forme cu transmitere autosomal dominanta

 Hipoparatiroidismul castigat (secundar) (PTH ↓)

- Posttiroidectomie

- In unele anomalii cromozomiale

- Neoplasme matastatice

 Rezistenta organelor tinta la parathormon (PTH N/↑)

a) Pseudohipoparatiroiidismul

b) Pseudo-pseudohipoparatiroidismul

B. PRIN DEFICIT AL VITAMINEI D SAU PRIN ANOMALII ALE METABOLISMULUI VITAMINEI D (Ca↓, PO4 ↓, FA↑, PTH
N/↑, scaderea concentratiei plasmatice 25 OHCC si/sau 1,25 (OH)2 CC)

a) Rahitisme carentiale (prin deficit nutritional al vitaminei D)

b) Rahitisme prin tulburari de absorbtie ale vitaminei D (steatoree)

c) Rahitisme prin anomalii de metabolizare ale vitaminei D

- Anomalia 1α hidroxilazei (rahitism pseudocarential Prader tip I)

- Anomalii ale 25 hidroxilazei hepatice (boli hepatice cronice)

- Metabolizare crescuta a vitaminei D (anticonvulsivante)

d) Rahitisme prin lipsa de raspuns a organelor tinta la metabolitul activ al vitaminei D: 1,25 (OH)2 CC (rahitism
pseudocarential Prader, tip II)

C. STARILE HIPOMEGNEZIEMICE (Ca↓, PO4 N, FA N, Mg↓, PTH ↓/N)

- Hipocalcemia din starile hipomagneziemice se datoreste eliberarii reduse a PTH endogen, alterarii raspunsului
organelor tinta la PTH, posibil si alterarii absorbtiei gastrointestinale a calciului)

a) Hipomagnezemia tranzitorie neonatala

b) Carenta nutritionala de magneziu (malnutritie, alcoolism cronic)

c) Anomalii primare ale absorbtiei intestinale a magneziului (formele “idiopatice” cronice)

TETANIA PSIHOGENA

Tetania normocalcemica a copilului mare

TETANII DE CAUZE DIVERSE

 a) Hipernatremie cu deficit de K (hiperaldosteronism primar, sindrom Conn)

b) Sindromul postacidotic

c) Insuficienta renala cronica

d) Administrarea de cantitati mari de sange citrat

MANIFESTARI CLINICE

TETANIA MANIFESTA

Manifestari motorii

 La nivelul SNP: spasmul carpopedal, contractura se poate extinde la muschii fetei sau la muschii pravertebrali,
laringospasmul, bronhopsasm, varsaturi, crize dureroase epigastrice

 La nevelul SNC: convulsiile (la sugarul mic pot fi singura manifestare)

 Manifestari senzitive: parestezii

TETANIA RAHITOGENA

 Este cea mai frecventa forma de tetanie hipocalcemica la sugar si copilul mic

 Este intalnita atat in rahitismele carentiale (prin deficit nutritional al vitaminei D), cat si in cele realizate prin
tulburari de absorbtie , de metabolizare ale vitaminei D (rahitism pseudocarential Prader tip I, anomaliile 25
hidroxilazei hepatice din bolile hepatice cronice, inactivarea crescuta a vitaminei D in cursul tratamentului
anticonvulsivant cronic), ca si in rahitismele datorate lipsei de raspuns a organelor tinta la metabolitul activ al
vitaminei D: 1,25 (OH)2CC (rahitism pseudocarential Prader tip II)

Tetania rahitogena apare in 2 circumstante:

• In perioada hipocalcemica initiala, datorata unei lipse de raspuns - temporare – a paratiroidelor la stimulul
hipolacemic (tetania “inaugurala”)

• In formele severe catracterizate biochimic printr-un mare deficit de calciu al scheletului. Uneori criza de tetanie
e precipitata de administrarea vitaminei D.

Clinic se menifesta la sugar predominant prin convulsii, iar la copilul mic se inregistreaza si aspectul tipic de
spasm carpopedal.

Diagnosticul de tetanie rahitogena se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

 Anamnestic: istoric de carenta de vitamina D exogena, istoric familial de rahitism vitamino-D-dependent sau
vitamino-D-rezistent

 Clinic: - semne de rahitism florid

- semne de hiperexcitabilitate neuromusculara

 Paraclinic

- Examenul electric neuromuscular

 - ECG (criteriile de hipocalcemie)

- Biochimic: Ca total si ionic ↓, P ↓/N, FA ↑

- Radiografia de oase lungi

- Dozarea nivelelor sanguine ale metabolitilor vitaminei D

- Dozarea nivelelor sanguine ale parathormonului

EXPLORARI PARACLINICE

 Pentru confirmarea tetaniei este util examenul electromiografic (EMG) care obiectiveaza hiperexcitabilitatea
neuromusculara.

 Tetaniile hipocalcemice sunt diagnosticate rapid prin examenul electrocardiografic (ECG)

Semnele ECG de hipocalcemie sunt:

- Prelungirea intervalului QT

- aR-aT/R-R peste 0,50

- Unda T inalta, ascutita, simetrica

Prezenta a cel putin 2 din cele 3 criterii ECG este indicativa pentru o tetanie hipocalcemica

 Examenele biochimice sanguine indicate pentru diferentierea etiologica:

- Dozarea calciului seric total, calciului ionic, fosfatemiei si fosfatazelor alcaline serice

- Dozarea magneziemiei

- Ionograma sanguina

- Determinarea PTH si a raspunsului organelor tinta la PTH

 Examene biochimice urinare (calciuria, fosfaturia)

 Examenul radiologic al scheletului

 Determinarea nivelelor serice ale 25 OH CC si 1,25 (OH)2CC

TRATAMENT

 Masuri nepecifice de tratament: prevenirea leziunilor mecanice, asigurarea libertatii cailor aeriene, asigurarea
unei bune oxigenari

 Suspiciune de tetanie rahitogena impune inregistrarea ECG de urgenta pentru confirmarea hipocalcemiei

 Crizele convulsive sunt de obicei de scurta durata si rareori este nevoie de tratament anticonvulsivant pentru
oprirea accesului (Diazepam i.v.)
  In caz de tetanie rahitogena confirmata, tratamentul de urgenta al crizei convulsive consta in administrarea i.v.
de calciu, gluconat de calciu sol. 10%, 2ml/kg/doza, in administrare i.v. lenta, sub monitorizarea clinica a alurii
ventriculare (se intrerupe administrarea in caz de bradicardie marcata)

 Administrarea in perfuze continua pana la disparitia semnelor clinice si ECG de hipocalcemie, este apoi urmata
timp de 3-6 saptamani de doze farmacologice de calciu p.o. (pana la normalizarea biochimica si radiologica)

 Odata cu initierea calciterapiei in doze farmacologice, se initiaza si terapia cu vitamina D

 In caz de deficit asociat de Mg, este indicata administrarea de MgSO4 sol. 20% 0,5ml/kg i.m.

PROGNOSTIC SI EVOLUTIE

 Prognosticul si evolutia sunt favorabile. Nu se inregistreaza in general sechele neurologice, cu exceptia acelor
cazuri care au prezentat crize repetate sau stare de rau convulsiv.