Sunteți pe pagina 1din 11

CURS 1

PERIOADELE COPILARIEI

Perioadele copilariei
I .Perioada prenatala (intrauterina)
1.ou (zigot) : 0-14 zile
2.etapa embrionara (15 zile -12 saptamani)
3. etapa fetala (13 sapt. –pana la nastere)

II.Perioda postnatala

1. Copilaria propriu-zisa sau (prima copilarie )-de la nastere –pana la 3 ani


a) nou-nascutul (perioada neo-natala) =0-28 zile)
b) sugarul = 1-12 luni
c) copilul mic (anteprescolar) = 1-3 ani

2.A doua copilarie-perioada prescolara( 3- pana la 6 ani )


3. A treia copilarie –perioada scolara ( 6-7 ani →11-13 ani) cu 2 subetape :
• perioada de scolar mic: 6-7 ani →10 -11 ani
• perioada de scolar mare: 10 ani→ inceperea pubertatii

4.Pubertatea –durata variabila in raport cu sexul copilului si conditiile


socio- economice
F=11-14 ani
B=13-16 ani
5.Adolescenta →
Limita superioara → la 18-21 ani la fete
→ la 21-24 ani la baieti

La sfarsitul adolescentei cresterea este terminata, individul este considerat adult.

1.Perioada neo-natala –de la nastere → 28(30 )zile

Caracteristici:

-crestere rapida staturo-ponderala si a PC


-nevoi nutritionale mari
-posibilitati de digestie limitate datorita absentei amilazei pancreatice si a activitatii scazute a
lipazei , alimentatia fiind exclusiv lactata.

1
-slaba dezvoltare a scoartei cerebrale-activitate subcorticala, reflexa, fara activitate voluntara
-deficienta functiei de bariera a pielii si mucoaselor
-imunitate dobandita –Ac transplacentari si prin laptele matern
-tendinta infectiilor de a dezvolta aspecte septicemice

Clasificarea nou nascutului

3 criterii :

1. Varsta gestationala (VG)


2. Greutatea la nastere(Gn)
3. Dupa raportarea greutatii la varsta gestationala

1.Dupa varsta gestationala(VG)


N.N. la termen–VG=37-42 saptamani
N.N.prematur -VG < 37 saptamani (limita inferioara 22 saptamani ) si 500 g
N.N. postmatur -VG >42 saptamani

2.Dupa greutatea la nastere(Gn)


N.N. macrosom - Gn>4000 g
N.N. cu greutate normala –Gn=2800-4000g
N.N.subponderal : Gn = 2500-2799 g
Cu greutate mica -Gn<2500g
N.N. cu Gn foarte mica -Gn<1500g
Cu greutate extrem de mica –Gn<1000g

3.Dupa raportarea greutatii la varsta gestationala


Cu G normala pentru VG
Cu G mica pentru VG-dismaturi
Cu G mare pentru VG-macrosomi

Nou nascutul la termen


VG=37-42 saptamani
G=2800-4000g
T=48-50cm

2
Particularitati morfologice ale nou-nascutului la termen
1.Raportul craniu/talie=1/4(la adult=1/8)
2.Fontanelele: zona neosificata la nastere situata la jonctiunea dintre oasele late ale craniului.
Ele sunt:
- F.A.(bregmatica) localizata intre oasele parietale si frontale, are forma romboidala ;se
inchide la 12-18 luni;
-F.P.(lambdoida) localizata intre oasele parietale si occipitale; se inchide la 2-3 luni sau
mai devreme;
-Laterale, localizate parietal-temporal-frontal; se inchid in jurul varstei de 1-2 luni.
3. Tegumentele subtiri si lipsite de pigment;
a) Eritrodermie fiziologica-coloratia caracteristica (rosie) a tegumentelor subtiri ce permit
vizualizarea vaselor de sange;
b)Vernix caseosa: substanta grasa, alb-verzuie secretata de glandele sebacee si de epiteliul
amniotic; este distribuita pe tot corpul ,mai ales la plici , are rol de protectie termica, mecanica,
chimica; nu trebuie indepartata in primele ore postnatal;
c) Lanugo-pilozitate cu aspect fin, pe tot corpul, in special regiunea toracica superioara,
regiunea frontala;
d) Milium facial - glande sebacee hiperplazice→mici puncte alb galbui, mai frecvente la
nivelul aripilor nazale, frunte;
4.Unghiile acopera patul ungheal.
5.Ombilicul : caderea bontului ombilical mumificat se face in ziua 5-10; pana la cadere este
indicata numai baie partiala, pentru a preveni infectiile..
6. Organele genitale externe:
-masculine: scrot pigmentat si plicaturat, testicule coborate in scrot.
-feminine: labiile mari acopera labiile mici si clitorisul.

Particularitati functionale ale nou nascutului la termen

Aparatul respirator

Pt=31-32 cm;

-Toracele are forma de trunchi de con la nastere, apoi devine cilindric si mai apoi se turteste
usor antero-posterior.

-Respiratia este de tip abdominal si are o frecventa de 35-70 resp./min. ( in primele 1-3 zile)
apoi 45-55 respiratii/min.

Din cauza imaturitatii centrilor respiratori , se intalneste respiratie inegala, superficiala,


aritmica sau respiratie periodica.

3
Aparatul cardio-vascular

Frecventa cardiaca:

-la nastere=120-160 batai ./min


-in urmatoarele zile < 100 batai min.(bradicardie relativa).
T.A. =70-80/50 mmHg

Sangele

-poliglobulie - Hb=17 g%;aceasta scade ca urmare a hemolizei care se produce


dupa nastere(14g%)
-H= 6-8 mil./mm3
-L=14 000-16 000/mm3
-reticulocitoza=3-5% la nastere, scade la 7 zile la 1%;
-deficit al factorilor de coagulare
Aparatul digestiv

-Meconiul (primul scaun)se elimina in primele 6-24 ore (maximum 48 ore); este brun –
verzui, steril, contine saruri biliare, pigmenti, lipide , celule din epiteliul digestiv.Eliminarea
intarziata sau lipsa eliminarii in primele 48 ore semnifica prezenta unui sdr. subocluziv sau
imperforatie anala.

-scaunul de tranzitie-3-5 zile


-scaun normal la san-are o culoare galben-aurie, miros acrisor, mai frecvente (3-5/zi)
-scaun de alimentatie artificiala –este mai voluminos, bine legat, de culoare galben-maro, cu
miros putrid, in numar de 1-2/zi.
Aparatul renal

-functia renala imatura


-albuminurie fiziologica ;
-prima mictiune in primele 6-24 ore(maximum 48 ore); numarul de mictiuni 10-20/zi;
-diureza: de la 50-100 ml/zi, creste in 7 zile la 300 ml/zi.
Sistemul nervos
-hipertonia generalizata
-lipsa motilitatii voluntare;
- prezenta reflexelor arhaice
Imunitate - dobandita de la mama, anticorpi transplacentari si din laptele de mama la cei
alimentati natural.

Termoreglarea : tendinta la poikilotermie, datorita dezechilibrului intre cele doua


componente ale termoreglarii:producerea de caldura si pierderea de caldura.
Temperatura medie de confort este de 23 °C.

4
INCIDENTE FIZIOLOGICE LA NOU-NASCUT

1. Icterul fiziologic
-apare in 24-48 ore de la nastere la 50-80% dintre n.n. la termen si 90% n.n.prematur,
fiind determinat in principal de o discrepanta intre hemoliza intensa ce are loc prenatal si
posibilitatile limitate de transport si metabolizare la nivel hepatic.

Cauze:
-hemoliza intensa (durata scurta de viata a H)→hiperbilirubinemie indirecta
-hipoproteinemie tranzitorie→transport deficitar la ficat
-capacitate scazuta de glucuronoconjugare hepatica(deficit enzimatic hepatic
tranzitoriu);
-intensificarea circuitului hepato-entero-hepatic

Clinic: stare generala buna, creste in greutate, afebril, urinile si scaunul normal colorate.
Elemente necaracteristice icterului fiziologic, care necesita investigatii suplimentare:
a)debut <24 ore post natal;
b)bilirubina totala(BRT)> 20 mg. la n.n. la la termen si > 15 mg. la prematuri;
c) predominenta BRD(blirubina directa);
d) persistenta icterului>7-14 zile la n.n.la termen si > 21 zile la premature;
e) modificarea aspectului scaunului si urinei;
f) stare generala afectata

2.Scaderea fiziologica in greutate

Are loc in primele 3 zile datorita aportului scazut, eliminarii de urina si meconiu, pierderilor de
caldura, stresului intra si postnatal imediat.
Este considerata fiziologica atunci cand nu depaseste greutatea de la nastere.In zilele 4-5 curba
ponderala este de obicei stationara, in ziua a 6-a devine ascendenta; in mod normal in a 7-a zi
trebuie sa recupereze scaderea fiziologica in greutate.

3.Eritemul alergic al nou nascutului

Debuteaza in a 3-a zi de viata la 50% dintre n.n.


Apare sub forma unei eruptii maculo-papulo-eritematoase , uneori insotit de coriza oculo-
nazala.
Se explica prin prezenta de alergeni eliberati in cursul expulziei din vasele placentare rupte si
uneori si a contactului postnatal cu alergeni de pe scutece.

5
4.Descuamatia fiziologica

Apare in ziua 4-5 pana in ziua 6-8; are un aspect furfuraceu sau in lambouri.

5.Criza genitala -poate aparea in ziua 4-5 pana la maximum 3 saptamani , prin trecerea in
circulatie a hormonilor placentari(estrogen si androgeni).
Clinic: tumefactie mamara, vulvovaginita, uneori o mica sangerare, tumefactia labiilor mari ,
hidrocel.

6.Febra tranzitorie a nou nascutului


Poate aparea in ziua a 3-a, cu o brusca ascensiune febrila de pana la 39°C insotita de semne de
deshidratare.
Febra dispare prin hidratarea corecta a n.n., deoarece cauza principala este deshidratarea.

ALIMENTATIA NOU NASCUTULUI SI SUGARULUI

Alimentatia naturala-alimentatie exclusiv la san, fara adaos de ceai, sucuri, apa si fara
utilizarea tetinei si biberonului.

1.Alimentul ideal pentru n.n. la termen este laptele de mama;


2.In cazul hipo sau agalactiei materne se recomanda formule adaptate de lapte si nu lapte de
vaca.
3.Nou nascutul este pus la san imediat post- natal , fara beneficii nutritive imediate , dar se
stimuleaza reflexul de supt si se consolideaza relatia afectiva intre mama si fat;
4.Laptele secretat in primele 3 zile se numeste colostru;
5.Stimularea zonei mamelonare reprezinta un mijloc de mentinere a secretiei de prolactina;
6.Suptul stimuleaza secretia de oxitocina cu efect pe canalele galactofore si revenirea rapida a
dimensiunilor uterului.

Avantajele alimentatiei naturale

Pentru copil :
1.Cresterea si dezvoltarea fizica a copilului sunt optime in cazul alimentatiei la san , laptele
matern avand toate principiile nutritive necesare, in proportii si cantitati ideale si cu o
biodisponibilitate maxima :
Lipidele laptelui matern reprezinta sursa energetica majora a acestuia pana la 50-55% din
total;cca 50% dintre acizii grasi din lipidele materne sunt acizi grasi nesaturati ( acidul linoleic si
alfa linoleic au roluri biologice fundamentale);acesti acizi grasi esentiali sunt precursorii unor

6
substante cu rol de mediatori chimici asemanatori hormonilor si reglatori majori ai multor functii
tisulare si celulare.
-Acizii grasi polinesaturati din laptele matern au rol in ameliorarea functiei neurologice si
vizuale;
-lipidele reprezinta 40% din sporul ponderal al sugarului 0-4 luni.
Proteinele din laptele matern sunt si ele in cantitate ideala pentru crestere si dezvoltare ( 50%
dintre aminoacizii din laptele uman sunt aminoacizi esentiali , aflati in proportii optime pentru
crestere si dezvoltare.
Prezenta lactoferinei, a taurinei, a glutaminei, a cazeinei tip beta, a raportului lactoser/cazeina de
60/40 in laptele matur ( chiar 90/10 in colostru) ii confera LM calitati unice si inegalabile.
Glucidele –sunt reprezentate preponderent de lactoza( furnizeaza aproape 40 % din totalul
energetic al acestuia); lactoza si oligozaharidele permit dezvoltarea florei colice tipice a
sugarului alimentat natural.
2.Dezvoltarea neuro-psihica a copilului este net superioara.
3.Legatura afectiva cu mama creata in timpul alaptarii este durabila.
4.Morbiditate mai scazuta:
-riscuri mai mici de malnutritie, boli diareice acute, parazitoze intestinale, afectiuni
dentare.
-incidenta cu > 50% mai redusa a proceselor maligne la varsta de 0-16 ani;
-patologie respiratorie mai rara si mai putin severa;
-riscul de diabet zaharat si de moarte subita la sugar de 2-3 ori mai mic;
-infectii urinare de cinci ori mai rare in primele 6 luni de viata;
In prezent se vorbeste si de rolul protector fata de HTA si ateromatoza.

Pentru mama :
- accelereaza procesul de recuperare a mamei dupa nastere
-previne anemia post -partum
- scade riscul cancerului de ovar si de san
- protejeaza impotriva unei sarcini nedorite prin intarzierea aparitiei menstruatiei
-reduce riscul de anemie postpartum
-accelereaza procesul de pierdere in greutate
-ofera protectie impotriva osteoporozei.
Avantaje economice ale alimentatiei la san
1. Avantaje pentru familie
2. Avantaje pentru societate

Contraindicatii ale alimentatiei la san: rare


Mama:

-boli acute-alimentatia la san se reia daca boala are evolutie de scurta durata;
-boli cronice: neoplazii, psihopatii, TBC

7
-infectii sau abcese ale sanului;
-mameloane ombilicate
-factori sociali
Copii:
-malformatii : palatoschizis sau cheiloschizis;
-b. metabolice: galactozemie congenitala; intoleranta la lactoza, fenilcetonurie.

Factorii care influenteaza benefic cantitatea de lapte matern sunt:


-punerea precoce a copilului la san
-suptul frecvent(,,la cerere’’) ,in mod normal cam 10-15 supturi /zi;
-tehnica a alaptarii corecta;
- starea psihica a mamei( calm, armonie, satisfactie, incredere);
-excluderea suzetei, tetinei, ceaiului, sucuriin primele 4-6 luni de viata
Semne care pot atesta o insuficienta cantitate de lapte matern:
1.curba ponderala nesatisfacatoare, dar in urmatoarele conditii: fie sugar aflat inca sub greutatea
de la nastere la varsta de > 2 saptamani; fie spor ponderal<500 g/luna in primele 6 luni ;< de
250g la 2 cantariri spatiate de minimum 2 saptamani.
2.< 5 mictiuni/zi, cu urini foarte concentrate si puternic mirositoare.

Alimentatia artificiala -alimentatia exclusiv cu alt tip de lapte


-se recomanda formulele de lapte adaptat-se incepe cu formule de start(de la nastere pana la 4-6
luni) , dupa care se trece la formule de continuare(dupa varsta de 4-6 luni

Formule de start:

8
Formule de continuare:

Formule speciale(,,lapturi-medicament’’):
-formule de lapte hipoalergenice: Humana HA; HiPP HA
-formule de lapte delactozate: Aptamil Lactose Free;Milupa HN delactozat
Formule pentru prematuri- Humana 0, Preaptamil, Premati, Alprem, etc).

Laptele de vaca, nu este recomandat pana la varsta de 1 an(Comitetul de Nutritie al Academiei


Americane de Pediatrie)

Compozitie lapte de mama versus lapte de vaca

Lapte de mama Lapte de vaca


proteine 9-10 g/l 34g/l

glucide 70 g/l 48g/l

lipide 35g/l

saruri minerale 2g/l 7 g/l

Vitamina D 25UI/l 14 UI/l

Dezavantajele alimentatiei cu lapte de vaca

-alergie la laptele de vaca ( cantitate mare de betalactoglobulina ) , absenta in laptele uman

9
-incarcatura osmotica mare ( cantitate mare de proteine si saruri minerale )→suprasolicitare
renala ;
-cantitate mica de hidrocarbonate-necesita adaos de zahar →dezvoltarea gustului pentru dulce,
carii dentare, obezitate.
- raport lactoser/ cazeina=20/80 →sub actiunea Ph –ului gastric, cazeina precipita in flocoane
mari , greu digerabile, ceea ce impune un orar rigid al meselor,de minimum 3 ore intre mese;
-imunoglobulinele se gasesc in cantitate mica;
-cantitate mare de acizi grasi saturati(AGS/AGNS=65/35) iritanti pentru mucoasa digestiva si
chelatori de calciu;
-acid linoleic de 5 ori <laptele de mama (rol in maturarea SNC);
Pentru toate aceste dezavantaje s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice sau
industriale
Procedeele casnice vizeaza:
-scaderea concentratiei de proteine prin adaos de m.o. 2-3% :dilutie 2/3- n.n ;dilutie ¾ -1-4
luni;integral, dupa 4 luni si 6000g.
-cresterea continutului glucidic prin adaos de zahar 5%
Asocierea celor doi hidrati de carbon ofera in plus si alte avantaje:raport optim calorii/proteine,
digestia cazeinei, reducerea alcalinitatii mediului intestinal care favorizeaza multiplicarea florei
microbiene patogene-E.coli.

Alimentatia mixta:alimentatie la san completata cu lapte formula

-2 metode:
1.metoda alternativa: o masa de san, una de lapte formula
2.metoda complementara: se pune copilul intai la san apoi se completeaza cu lapte
formula(administrat cu lingurita).

Alimerntatia diversificata(complementara): introducerea in alimentatie a alimentelor


semisolide si solide.

Principiile diversificarii

1.Momentul diversificarii difera de modul de alimentatie si de greutatea sugarului:


- sugarul alimentat exclusiv la san si cu greutate normala se diversifica dupa varsta de 6
luni;
- sugarul cu greutate mica si cel alimentat artificial se diversifica la varsta de 4 luni si
jumatate-5 luni;
2.Introducere progresiva
3.Sugarul trebuie sa fie sanatos in momentul introducerii unui aliment nou;

10
4.La refuzul noului aliment , se opreste administrarea lui si se incearca ulterior;
5.Alimentele de diversificare se administreaza cu lingurita.
6.Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil;
7.Alimentele pentru sugari nu se sareaza si se vor pasa pana la aparitia dintilor;
8.De evitat: dulciuri concentrate la sugar si copil < 3 ani, bauturi racoritoare, rantasuri souri
grase, condimentate, alimente care pot fi aspirate( seminte, boabe de porumb, pufuleti), alimente
alergizante: ciocolata, cacao, miere( alergii, risc de contaminare cu Clostridium botulinicum);
9.Se va incuraja auto-alimentarea de la varsta de 7-8 luni.

11

S-ar putea să vă placă și