Scorul Apgar

 Alcatuit de Dr. Virginia Apgar (1909-1974), în anul 1953 ca o modalitate de evaluare a stării nou-
născutului

 Este folosit în toate sălile de naştere din lume, fiind uşor de cuantificat.

Clasificare în funcţie de scorul APGAR

• Scorul Apgar 8-10 : nou-născutul respiră normal, singur, are ritm cardiac mai mare de 100/min,
tegumentele au culoarea roz (generalizată).

În această situaţie se găsesc 90% dintre nou-născuţii la naştere.

• Scorul Apgar 5-7 : nou-născutul are o apnee primară, nu respiră iniţial spontan, iar respiraţia se
reia doar după manevrele tactile (fricţiuni uşoare între regiunea dintre omoplaţi).

• Ritmul cardiac este mai mare de 100 bătăi pe minut, dar culoarea tegumentelor rămane
cianotică. Este necesară administrarea de oxigen pe mască.

Clasificare în funcţie de scorul APGAR

 • Scorul Apgar 3-4 - copilul nu respiră spontan, în ciuda stimulării tactile, iar ritmul cardiac este
mai mic de 100/min.

• Scorul Apgar 0-2 – nou-născutul nu respiră, nu are bătăi cardiace, este hipoton, cianotic şi nu
reacţionează reflex la dezobstrucţia căilor aeriene.

 Peste 50% dintre prematurii cu vârsta gestaţională de 25-26 săptămâni au scorul Apgar 0-3, fără
să aibă acidoză severă şi răspund foarte bine la resuscitare.

 Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scăzută la 5-10-15 minute după naştere, se corelează cu
un viitor neurologic sumbru.

. Primele măsuri post-natale

• După încetarea pulsaţiilor, cordonul ombilical se ligaturează şi se secţionează steril.

• Nou-născutul se examineaza rapid în sala de naştere, se cântăreşte, se determină lungimea şi

perimetrele.

 Îmbaierea nou-născutului imediat după naștere se face numai daca tegumentele acestuia sunt
impregnate cu sânge sau meconiu.

 Profilaxia oftalmiei gonococice se face prin instilarea în fiecare sac conjunctival a unei picaturi de
nitrat de argint 1%o

Date antropometrice la naştere

 Greutate: 2800 – 4000g (percentila 10-90% pentru vârsta gestaţională)

 Talie: 48-54 cm (medie 50 cm)

 Suprafaţa corporală: 0,22 mp (T2 x 0.92=mp)

 Perimetru cranian:

34-35 cm, pe percentila 50%.

 Perimetru toracic: este la naştere cu 1-4 cm mai mic decât perimetrul cranian, pe care îl va
egala la vârsta de un an.

Îngrijirea în secţia de nou-născuţi

 În sectia de neonatologie se admit nou-născuţii cu G=2500-4000 g, vârsta gestaţională 37-41

săptămâni, fără semne clinice de boală, proveniţi din sarcini şi naşteri cu evoluţie fiziologică.

 În sectoare separate vor fi internaţi cei născuţi prin operaţie cezariană, născuţi la domiciliu, cu
potenţial septic (membrane rupte de peste 24 ore) sau cei născuţi prematur.

Îngrijirea în secţia de nou-născuţi

 La intrarea în secţia de nou-născuţi: se noteză greutatea, lungimea, perimetrul cranian,

perimetrul toracic, temperatura.
  Se urmăreşte eliminarea primului scaun (meconiu) în primele 36 ore de la naştere şi a primei
micţiuni (primele 48 ore).

 Meconiul – se elimină în primele 6- 24 ore, max 48 ore, este brun-verzui, steril, conţine săruri
biliare, pigmenţi, lipide, celule din epiteliul digestiv.

 Eliminarea întarziată sau lipsa eliminării în primele 48 de ore poate semnifica un sindrom
subocluziv/fibroză chistică.

. Îngrijirea bontului ombilical

 Îngrijirea bontului ombilical se face cu alcool 70% sau betadină. Acesta se va mumifica şi se va
detaşa în 7-10 zile.

 Persistenţa unei secreţii reziduale se numeşte granulom ombilical. Se tratează prin atingerea
zonei cu un creion cu nitrat de argint timp de 1 minut la 2 zile interval.

 Ombilicul – Cordonul ombilical este format dintr-o vena si doua artere cuprinse într-un tesut
conjunctivo - mucos (gelatina lui Wharton).

 După secționarea cordonului, arterele ombilicale se retractă, iar vena ramane înca deschisă.

 Căderea bontului ombilical mumificat se face prin apariția șanțului de eliminare în zilele 5-10.

 Până la cadere este indicată numai baia parțială (plaga ombilicală poate reprezenta poartă de
intrare pentru microbi)

Particularităţi morfologice ale nou-născutului la termen

• Raportul craniu/talie difera de adult fiind de ¼ fata de 1/8 (adult)

 Fontanelele reprezintă zone neosificate la naştere, situate la joncţiunea între oasele late ale
craniului.

 Fontanela anterioară, bregmatică, de formă romboidă, localizată între parietale şi frontal,

deschisă la naştere la 100%, se închide la 12-18 luni.

Dimensiuni 4/3-4 cm.

 Fontanela posterioară, lambdoidă, localizată între parietale şi occipital, deschisă la naştere la

25%, se închide la 1-2 luni. Măsoară 1 cm.

 Fontanelele laterale – rar prezente la naştere.

Aspectul tegumentelor

 Eritrodermia fiziologică – coloraţie caracteristică (roşie) a tegumentelor, subţiri, ce permit

vizualizarea vaselor de sânge.
  Vernix caseosa – substanţă grasă, alb-gălbuie, secretată de glandele sebacee şi de epiteliul
amniotic. Este distribuită pe tot corpul, mai ales la plici, are rol de protecţie termică, chimică,
mecanică. Nu trebuie îndepartată complet în primele ore postnatal.

 Acrocianoza: discretă coloraţie cianotică a extremităţilor, reversibilă la manevre de stimulare a

circulaţiei (masaj usor); este mai accentuată în primele 2-3 zile, dispare progresiv după 1-2
săptămâni.

Coloraţia tegumentelor

Aspectul tegumentelor

Milium facial: mici puncte alb-gălbui, mai frecvente la nivelul aripilor nazale, frunte; reprezintă glande
sebacee hiperplazice

Lanugo – pilozitate cu aspect fin (fire subțiri, fără radacină, care se detașează ușor), pe tot corpul, în
special pe toracele posterior și regiunea frontală.

Dispare progresiv în 1-4 săptămâni.

• Santurile palmo plantare- sunt numeroase si repartizate pe toata suprafata

• Unghiile au marginea libera la varful degetelor

• Organele genitale externe:

-masculine – scrot pigmentat şi plicaturat; testiculele coborate în scrot

-feminine – labiile mari acoperă labiile mici si clitorisul.

Aspecte particulare ale nou-născutului

• Eritema toxicum: placard eritematos, acoperit de pustule sau papule, de culoare alb-sidefie sau
roşie, de mici dimensiuni. Apare în perioada neonatală imediată, dispare spontan în maximum 2
săptămâni. Nu produce disconfort nou-născutului

Aspecte particulare ale nou-născutului

• Ihtioza reprezintă o boala de piele caracterizată prin uscarea şi descuamarea tegumentelor sub

formă de lamele sau de solzi de peşte.

• Debutul poate fi sesizat de la naştere şi se datorează îngroşării excesive a stratului extern al pielii
(stratul cornos, care conţine keratină).

Aspecte particulare ale nou-născutului

• Pata mongoloidă: zonă de hiperpigmentare a tegumentelor regiunii sacro-lombare şi fesiere

(coloraţie cenuşiu-violacee), de dimensiuni variabile, fără semnificaţie patologică.

• Se întâlneşte la 10-15% la rasa albă, 80% la persoanele cu tegumente hiperpigmentate.

Aspecte particulare ale nou-născutului

 • Petele cafe au lait sunt un important indicator al neurofibromatozei şi al altor afecţiuni cutanate
congenitale.

• Au aspect de pete sau macule plate, uniform hiperpigmentate, de culoare maronie deschisă.

• Pot fi localizate oriunde pe suprafaţa pielii.

Incidentele fiziologice ale n-n

• Scaderea fiziologica in greuatate- apare in primele 3 zile datorita aportului scazut, eliminarii de
urina si meconiu, pierderilor de caldura, stress-ului intra si postnatal imediat.

- Nu depaseste 10% din greutatea de la nastere

• Icterul fiziologic-apare la 50-80 % din n-n. Coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor este
determinată de creşterea concentraţiei bilirubinei serice indirecte şi constituie în cele mai multe
cazuri un fenomen tranzitoriu.

Criza genitala

• -apare in a 4 , a 5-a zi pana la max 3 saptamani, prin trecerea in circulatie a hormonilor

placentari( estrogeni, androgeni).

• -tumefactia mamara ( la ambele sexe), vulvo vaginita, uneori o mica sangerare (mica
menstruatie), tumefactia labiilor mari, hidrocel.

• Descuamatia fiziologica: ziua 4-5 pana in ziua 6-8, are un aspect furfuraceu sau in lambouri

• Febra tranzitorie a n-n- apare in ziua a 3 a insotita de semne de deshidratare acuta. Dispare in
conditiile hidratarii corecte.

• Eritemul alergic al nou nascutului-sub forma unei eruptii maculo-papulo eritematoase, datorita
prezentei de alergeni placentari ( eliberati in cursul expulziei) dar si a contactului postnatal cu
alti alergeni (scutece).

. Vaccinări

• Vaccinarea antihepatita B se face în primele 24 ore. Se injectează 0,5 ml (10 mcg)

intramuscular, în regiunea antero-laterală a coapsei.

• Vaccinarea BCG se face intradermic, pe faţa postero-externă a 1/3 medii a braţului stâng, cu o
cantitate de 0,1 ml suspensie până se formează o papulă de 6-7 mm.

• Este contraindicată la G< 2500 g, boli febrile, afecţiuni dermatologice

• Eficienţa vaccinării BCG se apreciază prin măsurarea cicatricei BCG la 6 luni (diametrul> 3 mm).

• Fişa medicală se completează în maternitate cu toate datele privind naşterea, evoluţia în

maternitate, alimentaţia, vaccinarea şi se trimite medicului de familie.
Din octombrie până în aprilie expunerea la aer se va face iniţial la fereastra deschisă pentru câteva
minute, apoi copilul este dus afară treptat, timp de 5 minute, 15 minute, 30 minute până la 1-2 ore.

Daca este ger va fi dus afară un timp mai scurt.

 În general sugarii mici nu trebuie scoşi afară când este ger (temperaturi negative), vânt puternic,
ploaie torenţială, ceaţă densă, caniculă.

Profilaxia rahitismului

 De la vârsta de 14 zile se începe profilaxia rahitismului cu vitamina D sub formă de picături

(Vigantol, vitamina D3 natural), 2 picături zilnic pana la 18 luni

Terminologie în funcţie de vârsta gestaţională