Nou- nascutul la termen si ngrijirea lui

Nou- nascutul este copilul de la 0 30 de zile , deosebit de

copilul de la alte vrste prin anumite particularitati anatomice ,
functionale si biochimice , precum si printr-o patologie caracteristica .
Perioada neonatala este perioada de adaptare a copilului la
viata extrauterina si se caracterizeaza prin faptul ca pe o parte unele
organe intra n functiune , iar alte organe involueaza
Particularitatile anatomice
Talia nou-nascutului la termen variaza ntre 48 si 52 de cm ,
valorile sub 47 cm indica starea de prematuritate.
Fetele au n general 1 cm mai putin dect baietii .
Greutatea la nastere variaza ntre 3000 si 3250 gr la baieti si
ntre 2800 si 3000 gr la fete.
Noi-nascutii cu o greutate ntre 2500 si 2800 se numesc sub
ponderali , iar cu greutatea sub 2500 se numesc prematuri.
Capul nou-nascutului reprezinta 1/4 din lungimea total,fata
de 1/8 la adult.
n momentul nasterii craniul sufera deformatii determinate de
pozitia fatului , de forma bazinului si de trecerea prin canalul pelvigenital
.
El se modeleaza iar dupa cteva zile ia forma normala.
Perimetrul cranian masoara 34 cm , cu 3 cm mai mult dect
perimetrul toracic si cu 2 cm mai mult dect perimetrul abdominal.
La nou nascut , oasele craniului sunt separate ntre ele de
suturi.
La nivelul unirii acestora exista spatii neosificate numite fontanele
, unde pielea si aponevroza epicraniana acopera direct meningele.
Fontanela anterioara , numita bregmatica are o
forma romboidala si masoara 3-4 cm n sens anteroposterior , si 2-4 cm
n sens transversal.
Ea este situata pe linia mediana , la punctual de unire a
suturii sagitale cu sutura fronto-parietala.
Fontanela posterioara numita lambdoida , are o forma
triunghiulara , fiind deschisa la 20-25% din nou-nascutii la termen.
Ea se nchide n primele 4-6 saptamni de viata si este
situata la punctual de unire a suturii sagitale cu sutura parieoccipitala.
Gtul nou-nascutului este scurt , iar toracele are o forma de
trunchi de con.
Dupa stabilirea circulatiei si a respiratiei , toracele ia o forma
aproximativ cilindrica , cu coastele aproape orizontale.
Membrele superioare si inferioare sunt scurte si egale ntre
ele , lungimea membrelor reprezentnd 33% din talie .
Pielea are o culoare roz rosiatica si este acoperita de o
substanta grasa , numita vermix caseosa , care se reabsoarbe spontan
n 24-48 de ore.
Pe tegumentele nou- nascutului se observa peri subtiri numiti
lanugo , care dispar dupa cteva saptamni.
Dupa cteva zile coloratia erimatoasa a pielii dispare si este
urmata de o descuamatie.
Glandele sebacee sunt foarte dezvoltate la nastere .
Pe fata si mai ales pe nas se observa o eruptie formata din
puncte alb-galbui numite milium .
Unghiile la nou nascutul la termen , depasesc marginea
libera a degetelor.
Unii nou-nascuti pot prezenta chiar din primele zile de viata un
exatem maculopopulos sau rujeoliform , fara febra si cu stare generala
buna , denumit eriterm toxic sau eriterm alergic al nou- nascutului.
Cordonul ombilical este format din vena ombilicala si artere
ombilicale.
Vena ombilicala duce sngele arterial bogat n oxigen si n
substante nutritive de la placenta la fat.
Arterele ombilicale transporta sngele venos al fatului catre
placenta unde acesta se oxigeneaza .
Dupa sectionare , cordonul ombilical trece prin trei faze :
mumificare, formare a santului de eliminare si caderea bontului care se
face ntre a 5 a si a 10 zi.
Plaga ombilicala se epidermizeaza treptat , cicatrizndu-se
complet dupa 3-4 saptamni.
Particularitati functionale
Respiratia pulmonara se instaleaza din primul minut al vietii
extrauterine.
La nceput respiratia este neregulata , superficiala .
Ritmul respirator variaza la nou- nascutul normal la termen
ntre 55-70 respiratii pe minut , iar dupa 3-4 zile ntre 45-55 respiratii
/minut.
Ritmul cardiac are n primele ore o frecventa de 140-150
batai/minut , apoi la o luna scade la 100-120 batai / minut.
Sngele nou- nascutului are anumite particularitati .
La nastere exista o poliglobulie compensatoare datorita
hipoxiei fetale .
Numarul hematiilor la nou- nascut variaza ntre 5.000.000 si
6.000.000 / mm cu o hemoglobina de 19,5gr/100ml.
Numarul hematiilor scade la sfrsitul primei luni la
4.500.000/mm iar hemoglobina la 13-15 gr /100 ml.
Leucocitele sunt de la nastere n numar de 14.000-16.000 /
mm , scad n primele zile , pentru ca sa revina ntre a 10a si a 20 a zi la
11.000-12.000/ mm.
Aparatul digestive intra n functiune odata cu trecerea la viata
extrauterina .
Functiile digestive nu sunt nca perfecte : actul sugerii
eliminarea mecaninlui si invadarea tubului digestive cu flora microbiana ,
caracterizeaza aceasta perioada de viata.
Suptul este un act reflex cu centrul situat n bulb.
El stimuleaza secretia lactata a mamei , iar la copil provoaca
prin reflex conditional secretia gastrica si peristaltismul.
Mecaniul este scaunul pe care l elimina nou- nascutul din prima
pna n a 3 a zi dupa nastere.
El are o culoare verde nchisa , negricioasa cu o consistenta
vscoasa .
Dupa eliminarea mecaninlui scaunele nou- nascutului au o
culoare galben aurie.
Numarul scaunelor este de 3-5 n 24 ore.
La nastere tubul digestiv este steril , iar din a 2a zi de viata
este invadat de microbi.
n scaunele copiilor alimentati la sn predomina bacilul
bifidus care are o puternica actiune de fermentatie , iar n scaunul
copiilor alimentati artificial predomina colibacilul cu o puternica actiune
de putrefactie.
Functia renala se instaleaza din prima zi de nastere , cnd se
produce prima mictiune.
Sistemul nervos la nastere prezinta un grad redus de dezvoltare a
scoartei cerebrale .
Nou- nascutul prezinta o stare de hipertonie musculara
exagerata cu persistenta pozitiei fetale.
Lipsa inhibitiei corticale face posibila existenta anumitor
reflexe arhaice (reflexul Moro, reflexul de agatare , reactia de cadere).
Adaptarea termica . Functia de termoreglare prezinta o
labilitate deosebita , datorita imaturitatii centrilor termoreglatori.
Concomitent cu scaderea fiziologica din ziua a 2a , a 4a
poate sa apara febra tranzitorie a nou- nascutului care nregistreaza
valori ntre 38-40 C si se numeste febra de sete , ea cedeaza la un
aport crescut de lichide.
Incidentele din perioada de nou-nascut
Scaderea fiziologica sau initiala n greutate apare n primele
4 zile , atingnd 6-10 % din greutatea initiala .
Din ziua a 5a copilu ncepe sa creasca n greutate astfel ca
n jurul zilei a 10 a atinge greutatea de la nastere .
Scaderea fiziologica este provocata att de aportul hidric si
alimentar redus, ct si de pierderile de lichide prin urina , scaune si
respiratie .
Criza genitala sau hormonala apare n a 3a si a 4 a zi de la
nastere , prin tumefierea glandelor mamare , care secreta un lichid cu
caracterele colastrului.
Aceasta tumefiere retrocedeaza fara tratament dupa 2-3
saptamni.
Orice manevra de stoarcere duce la inflamatie .
La fetite se poate constata prezenta unor mici hemoragii genitale
sau a unei secretii albe.
La baieti se observa marirea testiculelor si hidrocel.
Criza genitala este provocata de trecerea la fat a hormonilor
placentari , care ating cantitatea maxima la nastere.
Icterul fiziologic al nou- nascutului apare dupa a 3 a zi de viata si
dureaza 5-6 zile .
Se manifesta printr-o coloratie icterica a tegumentelor si
mucoaselor.
Uneori copiii sunt mai somnolenti si sug mai greu.
Ficatul si splina sunt n linii normale , materiile fecale si urina nu
reprezinta modificari.
Icterul fiziologic este determinat de producerea unor cantitati de
blirubina prin degradarea hemoglobinei ce apare ca urmare a procesului
de hemoliza. Icterul fiziologic nu necesita niciun tratament.
1. Primul an de viata: se diferentiaza:
- perioada de nou nascut (0-30 de zile), cnd prioritate au
problemele de alimentatie (naturala, artificiala, mixta), iar mbolnavirile
pot duce la agravarea rapida, necesitnd interventie de urgenta;
- perioada de sugar mare (3 luni-1 an), cnd adoptarea mediului
este mai usoara n conditiile n care diversificarea alimentatiei este
corecta, ngrijirea corespunzatoare si factorii naturali sunt folositi rational
pentru calirea organismului si instalarea unor bune mecanisme de
aparare imunologica, cnd trecerea de la viata intrauterina la cea
extrauterina impune masuri deosebite de ngrijire.
Pentru aprecierea starii de sanatate a noului nascut si sugarului,
se pot folosi urmatoarele criterii:
- durata de gestatie; - modul n care a decurs nasterea; existenta
malformatiilor congenitale;
- dezvoltarea somatica (greutate, lungime, toleranta digestiva,
dezvoltarea psihomatica, rezistenta la infectii).
Nou-nascutul la termen prezinta urmatoarele caracteristici
morfologice: talia medie 50 cm, sub 47 cm fiind
prematur; greutatea 3000-3500 g, caracteristica nou-nascutului la
termen, subponderalii situndu-se ntre 2500-3000 g, iar prematurii sub
2500 g; perimetrul cranian 34-35 cm, iar cel toracic 32 cm; tesutul
adipos subcutanat bine dezvoltat; pielea lucioasa, roz-deschisa, lanugoul
(parul fin care cade repede dupa nastere) se gaseste numai pe umeri si
cel mult pe frunte; unghiile ajung sau depasesc pulpa degetelor;
cartilajele nasului si pavilioanelor urechii sunt palpabile; testiculele
coborte n scrot la baieti, iar la fetite labiile mari acopera pe cele mici;
reflexele de supt si nghitit prezente; vocea viguroasa.
Perioada de nou-nascut este caracterizata de:
- scaderea fiziologica n greutate, ntre prima si a 4-a zi, fiind de
3-10 %, n medie 6 % din greutatea la nastere. Recuperarea ncepe din
ziua a 5-a, atingnd greutatea de la nastere ntre a 12-a - a 14-a zi;
- icterul fiziologic - coloratia icterica a tegumentelor - apare ntre a
2-3-a zi, se accentueaza pna n a 4-a - a 5-a zi si nu este nsotit de
modificarea de culoare a scaunului si urinei, chiar daca copilul este mai
somnolent si suge mai greu. Dispare n a 2-a saptamna;
- criza genitala apare n a 3-a - a 4-a zi sub forma unei tumefieri a
glandelor mamare cu sau fara secretie vaginala laptoasa, secretie mica
sngernda sau mucoasa la fetite si marire de volum a testiculelor la
baieti.
Perioada de sugar, caracterizata n principal pe ritmul intens de
crestere staturo-ponderala (triplarea greutatii la sfrsitul primului an si
cresterea taliei cu 20 cm), precum si a dezvoltarii sale psiho-motorii (prin
maturizarea sistemului nervos si dezvoltarea organelor de simt), facnd
posibile miscarile coordonate, voluntare si definirea personalitatii psiho-
afective a lui.
Cresterea si dezvoltarea armonioasa a sugarului este
conditionata de o serie de factori interni (functia normala a tuturor
organelor si sistemelor) si externi (alimentatia, ngrijiri igienice, conditii de
mediu, calirea organismului).
Criteriile de apreciere a dezvoltarii somatice a copilului sunt:
greutatea, cresterea n lungime si dezvoltarea craniului.
Greutatea. n primele 4 luni copilul creste cu aproximativ 150 g pe
luna, astfel ca la sfrsitul lor si dubleaza greutatea de la nastere; n
urmatoarele 4 luni cresterea medie a greutatii este de 500 g/luna, iar n
ultimul trimestru de aproximativ 250 g pe luna, astfel ca la 1 an si
tripleaza greutatea de la nastere.
Cntarirea periodica a sugarului este esentiala pentru urmarirea
dezvoltarii sale, efectundu-se la domiciliu sau la dispensare, n conditii
adecvate.
Cresterea n lungime - talia -, se masoara lunar de catre o
persoana competenta. Valorile ei urmeaza o scara regulat ascendenta,
nsumnd, n medie, 70 cm la sfrsitul primului an.
Dezvoltarea craniului este urmarita prin masurarea perimetrului si
a fontanelei anterioare. Perimetrul cranian creste mai mult n primele 6
luni, de la 35 cm la 42 cm si mai lent apoi, atingnd la 1 an 46-48 cm.
Fontanela anterioara, situata ntre osul frontal si cele doua parietale, are
un diametru anterioro-posterior de 3-5 cm la nastere, se nchide treptat
ntre 12-18 luni.
Se mai masoara perimetrul toracic si cel abdominal.
Eruptia dentara urmeaza o anumita ordine, n functie de vrsta,
dar abaterile nu oglindesc ntotdeauna o tulburare reala a starii de
sanatate.
Dezvoltarea psihomotorie a sugarului este conditionata, n primul
rnd, de integritatea si maturizarea morfologica si functionala a
sistemului nervos, n decursul primului an de viata, dar si de conditiile de
igiena si ngrijire: alimentatia, calirea, educatia, ca si de frecventa si
gravitatea mbolnavirilor, chiar a celor care nu afecteaza direct sistemul
nervos.
Din punct de vedere motor, n primul an de viata, copilul ajunge
de la pozitia de decubit dorsal, fara control postural, la statiunea bipeda
si mers, parcurgnd mai multe etape. Aceste etape trebuie tinute sub
control prin examen periodic, urmarindu-se: pozitia spontana n pat,
reflexele, posibilitatile de miscare si control postural.
Abaterile de la schema normala trebuie luate n considerare,
coroborate cu celelalte aspecte ale dezvoltarii copilului, pentru a lua cele
mai bune masuri de recuperare, ct mai precoce.
De asemenea, dezvoltarea psihica este etapizata n functie de
vrsta, urmarindu-se reactia la mediu, comportamentul psiho-afectiv,
adaptativ, reactia la separare, dezvoltarea limbajului si raporturile sale
fata de jocuri si jucarii care-i definesc cel mai bine personalitatea.
Astfel, noul-nascut sta n decubit dorsal, are miscari dezordonate,
prezinta reflexele de deglutitie si supt, de orientare spre mirosul de lapte
si reflexe motorii numite arhaice, ce trebuie cautate: mers, tonic cervical,
de apucare, se manifesta psihic numai prin plns n relatii cu senzatiile
neplacute.
La 1 luna persista reflexele noului nascut, asezat cu fata n jos
ridica scurt timp capul, fixeaza si urmareste scurt timp miscarea unui
obiect din cmpul vizual pe o distanta mica, nceteaza plnsul la auzul
vocii mamei. Sugarul de 2 luni are reflexele arhaice mult atenuate, ele
ncep sa se stearga treptat, asezat cu fata n jos, ridica capul sprijinindu-
se n mini si coate, urmareste obiectele n miscare din cmpul vizual,
mult mai bine. ncepe sa zmbeasca mamei si persoanelor apropiate.
La 3 luni, culcat pe spate prezinta miscari necoordonate de
apucare; asezat cu fata n jos, ridica si tine capul bine, urmareste cu
placere imaginile mobile, si recunoaste anturajul apropiat, se bucura la
vederea mamei, apar sunetele guturale, ntmplatoare.
La 4 luni, si ridica umerii si capul din pozitia culcat pe spate,
ntinde mna catre obiectele din cmpul sau vizual, se ntoarce singur de
pe abdomen pe spate, urmareste bine obiectele sau persoanele aflate n
miscare, deosebeste si recunoaste bine persoanele din anturajul
apropiat, rde si gngureste ca raspuns la stimulare; i creste interesul
pentru jucarii, i plac jucariile care suna.
Sugarul de 5 luni - 6 luni nu mai prezinta reflexele arhaice, apuca,
cerceteaza si duce la gura orice obiect, asezat n sezut sta singur cteva
momente, recunoaste vocea mamei, l intereseaza persoanele din jur, ca
si propria persoana (imaginea sa din oglinda), rde n hohote si emite
strigate de bucurie, este activ la joc, este interesat de forma si culoarea
jucariilor.
La 7-8 luni, copilul se ridica singur n pozitie seznda, se traste
pentru a se deplasa, nvata miscarea de adunari (si aduna jucariile n
farfurie), bate cu lingurita n masa, nvata miscarea de aruncare,
respinge persoanele care nu-i plac, raspunde inconstant la numele sau,
l amuza sa-si arunce jucariile din pat, sa faca zgomot, lovindu-le.
La 9 luni, se ridica singur n picioare, sta sprijinit de marginile
patului, dar nu stie sa se reaseze, manifesta initiativa n relatiile cu cei
din jur prin zmbet, oferirea unei jucarii, poate fi nvatat sa nceapa sa-si
controleze sfincterele pentru emisia de urina si scaun, ncepe sa
nteleaga negatia, interdictia, pronunta bine cteva bisilabe, este
interesat de jucariile mai complicate, nvata sa bea din canita.
La 10-11 luni el participa activ la jocuri, se ridica singur si se
reasaza, bea din cana si nvata sa mnuiasca lingura, merge sprijinit,
repeta cuvintele foarte simple ale adultului.
La vrsta de 1 an, copilul merge singur, aflat n picioare se
apleaca pentru a lua o jucarie, imita adultul, are un vocabular de 7-15
cuvinte simple, n functie de educatie si posibilitati individuale.
Daca sugarul este examinat periodic se poate observa la timp
orice abatere, mai mare sau mai mica, de la schema expusa, astfel nct
medicul poate lua masurile cele mai indicate de remedieri, de recuperare
a unei eventuale ntrzieri a dezvoltarii psihomotorii.
ngrijirile acordate copilului n primul an de viata
n maternitate, ngrijirile sunt acordate de persoane avizate, ele
vor fi amintite pe scurt:
- legarea, sectionarea si pansamentul cordonului ombilical;
- profilaxia oftalmiei;
- examenul clinic pentru stabilirea starii de sanatate a copilului la
nastere, evaluarea rapida a scorului Apgar, pentru urgente interventii de
necesitate;
- cntarirea, masurarea noului-nascut;
- toaleta cavitatii bucale, a tegumentelor, a nasului si a ochilor,
atunci cnd au secretii;
- nfasarea si termometrizarea.
La domiciliu, ngrijirile sunt acordate de parinti, sub ndrumarea
personalului de ocrotire.
Primele cunostinte pe care trebuie sa le aiba acestia, sunt legate
de caile de transmisie si modul de mbolnavire n afectiunile pielii, tubului
digestiv si aparatului respirator, precum si de rasunetul lor asupra
dezvoltarii ulterioare a copilului si de modul n care pot fi evitate.
si stiind ca germenii diverselor mbolnaviri se afla n praf,
murdaria secretiei nazale, salivare etc. sau excretiei - scaun, urina -,
mama trebuie sa asigure o curatenie perfecta att copilului, ct si
mediului sau de viata.

Camera copilului
Spatiul ce va fi afectat copilului, trebuie stabilit nca nainte ca
mama sa nasca. Patul si trusoul intim trebuie pregatite de parinti nca
nainte de sosirea de la maternitate a copilului. Ideal este ca, nca de la
nceput copilul sa doarma singur n camera; cum putine familii si pot
ngadui aceasta, trebuie ca n orice caz, n camera comuna copilului si
parintilor, televizorul sa lipseasca, de asemenea nu au ce cauta musafirii
sau copiii mai mari.
Daca conditiile familiei sunt precare si ncaperea respectiva
serveste si de bucatarie, aceasta va fi aerisita ct mai des. Vara, copilul
sa fie tinut afara ct mai mult. Cnd exista totusi posibilitatea, camera
copilului trebuie sa fie cea mai luminoasa, nsorita, usor de aerisit,
orientata spre sud sau rasarit, spre gradina, nu spre strada.
Podeaua curata, usor de spalat; pereti lavabili, usor de ntretinut;
mobilier redus; accesorii simple pentru a nu acumula praf. Un pat, masa
de nfasat cu sertarele pentru lenjerie, masa cu doua scaune, un cntar,
o cadita, un lighean pentru spalatul pe mini a persoanei care ngrijeste
copilul. Jucarii putine, din material ce se poate spala, potrivite cu vrsta
copilului, iar medicamentele sa fie ntr-un dulapior, sub cheie.
Temperatura optima 20 grade. Ferestre deschise ct mai mult, dar cu
plase pentru tntari si muste. n lipsa lor, macar tifon peste patut.
Curatenia se face zilnic, cu ajutorul unor crpe umede.
mbracamintea sugarului trebuie sa corespunda cerintei de a fi
adaptata temperaturii ambiante, sa apere copilul de ncalzire sau racire,
sa protejeze tegumentele si sa regleze eliminarea apei prin transpiratie
fiziologica. Ea si poate ndeplini acest rol numai daca este confectionata
din material potrivit sezonului: bumbac subtire vara, bumbac gros sau
lna iarna, croita pe masura corecta si cusuta astfel nct sa nu-l
stnjeneasca.
Pentru noul-nascut, trusoul minim trebuie pregatit pna prin luna
a 7-a (nasterile premature fiind destul de frecvente). Hainele sa fie ct
mai simple si mai economice, usor de ntretinut, mai putin sau de loc ca
obiecte de podoaba si n mod deosebit sa corespunda scopului de a
proteja copilul. Ele pot fi confectionate chiar de mama, iar acolo unde
conditiile materiale sunt modeste, folosirea materialelor din rufe vechi,
bine spalate, fierte, este chiar indicata pentru capacitatea de absorbtie si
permeabilitatea lor mai buna. Lna nu se foloseste pentru
mbracamintea n contact direct cu pielea.
mbracamintea sugarului se ncheie cu sireturi de pnza sau cu
nasturi, n nici un caz agrafe, sa fie de culoare deschisa, usor de spalat
si calcat. Ea trebuie sa cuprinda: camasute si pieptarase - 6-10; scutece
de marimi si materiale subtiri diferite 70/70 cm si 80/80 cm din finet, de
75/90 cm, n total 24-30, pantalonasi 8-10 buc. (sugarul cu picioarele
lasate libere, avnd scutec sau tampon absorbant sub pantalon, se va
putea misca n voie, dezvoltndu-si musculatura si capacitatea de
coordonare a miscarilor). Materialele plastice izolante pot fi folosite
numai scurt timp, de 2-3 ore, n timpul plimbarii si nu n rest.
Jacheta de lna, trebuie mbracata peste pieptaras, atunci cnd
conditiile o cer. Papucii (botoseii), trebuie tricotati din bumbac, lna sau
croiti din pnza. Scufitele (bonetelele 2-3 buc.) se poarta numai n
anotimpul rece, numai afara si nu n casa si la nevoie, peste ea caciulita
de lna.
Barbita (baveta - 6 buc.), necesara mai ales sugarilor cu
regurgitatii, se confectioneaza din pnza simpla si prinsa cu un siret care
o fixeaza la baza gtului. Batistele, 4-6, din pnza simpla, marime 30/30
pna la 60/70 cm., folosesc la stergerea copilului la gura, protectia
pernutei si a cearsafului fata de regurgitati.
Sacul pentru dormit, necesar n anotimpul rece, este confectionat
din stofa, cu o captuseala de vatelina, mbracat cu finet sau molton,
demontabila prin nasturi sau fermoar si deci, usor de spalat.
Asternutul de pat asigura odihna copilului si trebuie sa
corespunda cerintelor de igiena. El cuprinde: salteaua din tesatura
compacta, umpluta cu materiale ieftine, igienice, usor de spalat si de
ntretinut; cearsafurile din pnza, mbraca salteaua, patura, sunt frecvent
schimbate si spalate, numarul lor fiind macar 3; musamaua, de masura
saltelei, asezata ntre saltea si cearsaf si una mica de 40/40 cm peste
cearsaf, subtire, din material plastic, acoperita cu un scutec de finet.
La sugar si copilul mic, perna nu este necesara. Daca parintii o
doresc totusi, ea sa fie mica si umpluta cu iarba de mare, burete de
plastic etc. Plapumioara, din molton, satin sau stamba, trebuie
capitonata cu un strat subtire de vata sau lna sau paturi subtiri, moi,
pentru sugari.
ngrijirea lenjeriei, adica spalarea si uscarea ei, trebuie sa
respecte normele de igiena: vasul de nmuiere a ei sa fie emailat, de zinc
sau material plastic; vasul de fiert separat, se foloseste sapun special
sau detergent lichid, solid, fulgi de sapun. Clatirea rufelor sugarului se
face cu multa apa, de la calduta la rece, iar uscarea, n masura n care
se poate, la aer si soare, pe srme curate; niciodata nsa n camera
copilului. Ele se verifica apoi, separndu-le pe cele rupte ce se repara,
apoi se calca si se asaza ordonat. Nici o mama nu trebuie sa devina
superficiala n problemele de igiena ale sugarului, att a mediului si
mbracamintei sale, ct si a lui nsusi.
Baia sugarului este forma ideala de ngrijire a tegumentelor. Ea
curata pielea, dar si stimuleaza circulatia si functiile pielii, da aspectul
proaspat si placut al copilului bine ngrijit. Ea se face zilnic, de obicei
seara - baia are si efect calmant -, n camera ncalzita la 20-22 grade,
fara curenti de aer (ferestre nchise) si apa ncalzita la 36,5-37 grade,
trebuie sa acopere umerii copilului asezat n pozitie semiseznda. La
ndemna mama pregateste cearsaful de baie ntins pe masa de nfasat
sau pe patutul copilului o manusa sau o bucata de pnza curata si un
sapun adecvat pentru copil, rufaria curata, de schimb, o cutie cu
comprese de tifon, ulei fiert ntr-o sticluta sau un preparat standardizat,
pudra de talc, un unguent adecvat, infuzie de musetel, pieptenul si peria
de cap, forfecuta de unghii vas pentru rufaria murdara.
Cadita de baie este folosita strict numai pentru aceasta,
ntretinuta perfect curata, oparita regulat.
Pentru a deveni o rutina placuta, att pentru mama, ct si pentru
copil, tehnica mbaiatului trebuie nsusita de mama foarte corect, de la
primul copil, la prima baie. Se dezbraca copilul, rufele murdare se pun n
vasul pregatit, se curata tegumentele sugarului de eventuale materii
fecale. Apoi se ia copilul pe antebratul stng, sprijinindu-i ceafa si
spatele copilului n timp ce palma minii i cuprinde umarul stng cu
degetele n axila, iar policele deasupra umarului. Cu mna dreapta se
sustine regiunea fesiera sau se cuprind picioarele copilului si este
introdus ncet n apa, nti cu membrele inferioare. Apoi acestea se lasa
libere si cu mna dreapta se spala copilul, sustinut, n continuare, pe
antebratul stng. Se ncepe cu capul, care se sapuneste dinspre frunte
spre ceafa, apoi se clateste, fara a intra apa n ochi sau urechi.
Urmeaza gtul, bratele, minile, toracele, abdomenul, membrele
inferioare. Se spala apoi spatele, mentinnd copilul n aceeasi pozitie
sau ntorcndu-l pe antebrat cu fata n jos, dar nu n apa. Dupa clatire,
sugarului mai mare i se poate face un dus caldut.
Baia dureaza 3-5 minute n primele luni si 6-8 minute dupa 8 luni,
dupa care este scos pe cearsaful de baie cu care se nveleste,
stergndu-l usor, prin tamponare, nu prin frecare.
Se trece apoi, la spalarea ochilor, curatarea nasului si toaleta
urechilor, folosind tampoane mici de vata, betisoare speciale, cu multa
atentie si delicatete. Parul se perie zilnic cu perie personala, mica,
moale. Eventualele cruste se nlatura prin ungere seara cu uleiul propriu,
apoi dimineata prin pieptanare si periere.
nfasatul sa nu fie strns. Boneta se foloseste numai pentru 1-2
ore, dupa baie, cnd atmosfera este mai rece. si n primul an de viata,
calirea organismului prin factori naturali este deosebit de importanta. Ea
creste rezistenta si capacitatea de adaptare a corpului la variatiile
factorilor fizici si biologici ai mediului. Ea se aplica tuturor sugarilor:
eutrofici, sanatosi sau cu dezvoltare deficitara si aflati n perioade de
convalescente dupa diverse afectiuni.
Aerul, lumina, soarele, apa sunt factori fizici naturali folositi, dupa
anumite reguli de baza: aplicare treptata ca durata si intensitate, se face
nca din primele zile de viata, este continua, sistematica, folosind factorii
fizici n complex, individualizat pentru fiecare copil n raport cu vrsta,
starea de sanatate, modul cum reactioneaza copilul.
Aerul se foloseste pentru calire, prin: aerisirea corecta a camerei,
vara aproape toata ziua, iarna cteva minute la fiecare 2 ore;
temperatura camerei sa nu scada mai mult de 3 grade si aceasta din
chiar primele zile de viata; scoaterea la aer a copilului, vara de la 2
saptamni de viata iarna de la 4 saptamni, ncepnd cu cteva minute
de plimbare pna la 2-3 ore vara, 30-40 minute iarna, repartizate n 2
reprize si numai vntul cu praf, viscolul, ceata, frigul umed si gerul
excesiv pot fi motive de renuntari.
n timpul plimbarii sa se evite locurile aglomerate, mijloacele de
transport n comun, locurile cu praf si mbracamintea sa fie
corespunzatoare. Baile de aer trebuie aplicate sugarului dupa a 3-a luna
de viata, la nceput n camera cu o temperatura de 20-22 de grade, 1-2
minute, ajungnd pna la 1 - ? ora. Vara baile de aer pot fi facute afara,
la temperatura de 20-23 de grade, la umbra si atmosfera linistita, prin
dezbracare progresiva, urmarind atent reactia copilului.
Radiatiile solare folosite pentru calire stimuleaza circulatia
sangvina, mareste rezistenta la infectii, favorizeaza, prin radiatiile
ultraviolete, formarea n piele a substantelor active si astfel previne sau
trateaza rahitismul. Expunerea se face prudent, progresiv n perioada n
care puterea lor nu este prea intensa, pentru ca reactiile negative sunt
numeroase: eritem, deshidratari, soc caloric, iar contraindicatiile exista;
de aceea, medicul trebuie consultat n depistarea lor.
Se fac serii de 25-30 de sedinte, separate prin pauze de 2-3
saptamni.
Apa este factorul care regleaza vasomotor pielea, prin stimulare
termica. Baia simpla pna la 6 saptamni, apoi racirea ei treptata pna la
33 de grade, la vrsta de 1 an, stropirea cu apa mai rece dect a baii cu
un grad dupa baie, de la vrsta de 6-8 saptamni sau frictiunile
trunchiului si membrelor cu o manusa nmuiata n apa calduta - 33-35 de
grade, constituie formele sub care se poate folosi acest factor fizic n
procesul de calire a organismului sugarului.
Alaturi de regimul corect de viata, ngrijirea igienica, folosirea
factorilor naturali de calire, cultura fizica prin masaj si exercitii fizice
asigura dezvoltarea armonioasa a sugarului. Sugarul sanatos se misca
att de mult, nct este necesar sa fie asistat doar atunci cnd el
ncearca o anumita miscare. El nu trebuie oprit, dar nici fortat. Copilul
sanatos si alege si si regleaza singur timpul si masura unei anumite
miscari.
Dintre exercitiile pe care mama le face sugarului se mentioneaza:
culcarea pe abdomen, pozitia de not, sustinerea miscarilor din picioare,
exercitii de trre, ncrucisarea membrelor superioare, exercitii de
asezare-culcare, exercitii de stat n picioare si de pasire, toate facute cu
prudenta, fara a obosi sugarul si sa fie alese n functie de vrsta si
miscarile spontane ale sugarului.
si am ajuns si la cel mai important aspect al ngrijirii sugarului -
alimentatia - factor care conditioneaza nsasi viata, de calitatea si
cantitatea ei depinznd dezvoltarea morfo-functionala a copilului, starea
generala si capacitatea de reactie a organismului sau.
Alimentatia sugarului prezinta particularitati, nentlnite la alte
vrste, de aceea orice mama trebuie sa ceara sfatul persoanelor
autorizate: cadre de ocrotire, medic pediatru, pentru a evita greseli ce ar
aduce prejudicii grave dezvoltarii si sanatatii sale.
Alimentatia naturala consta din hranirea exclusiva a sugarului cu
lapte de mama n primele 4-5 luni de viata, dupa care diversificarea -
introducerea treptata a altor alimente - este absolut necesara,
mentinndu-se n paralel si laptele matern, progresiv scazut, astfel ca la
aproximativ 9 luni el poate fi ntarcat.
ngrijiri acordate nou-nascutului
ngrijiri imediate
ngrijirile imediate care ncep n momentul nasterii sunt
urmatoarele:
a) Aspirarea secretiilor din nas , gura si faringe se face cu o
sonda moale , dupa aspiratie se observa instalarea primei respiratii.
b) Legarea , sectionarea si pansarea cordonului ombilical
Ligatura cordonului ombilical se face dupa ncetarea pulsatiilor
acestora . Sectionarea cordonului ombilical se face ntre doua pense
hemostatice aplicate la 10 -15 cm de insertia lui abdominala.
Ligatura se face cu un fir rezistent de in sau cnepa , sau cu
cleme speciale. Apoi cu o foarfeca sterila se taie cordonul la 1
cm deasupra ligaturii.
Daca bontul nu sngereaza, cele doua capete de fir ramase
libere se nnoada de doua ori peste suprafata bontului, facndu-se un al
doilea nod de siguranta , iar pe bontul legat se aplica o picatura de
tinctura de iod .
n jurul cordonului se aplica o compresa sterila si se
supravegheaza n primele 24 h dupa nastere , pentru a descoperi o
eventuala hemoragie.
c) Aprecierea starii clinice a noului nascut trebuie facuta
imediat dupa expulsie , chiar n sala de travaliu, la 1 min. , 2 min. si 5
min . de la nastere .
Se evalueaza frecventa si ritmul pulsului , calitatea respiratiei ,
tonusul muscular , reflex de iritabilitate , culoarea tegumentelor si a
mucoaselor.
Fiecare din cele 5 semne este notat cu un punctaj se 0, sau 1 ,
sau 2.
Suma lor reprezinta reprezinta scorul Apgar.
Evaluarea poate arata :
-scor maxim = 10 cnd pentru fiecare semn obiectiv, exista
punctajul maxim (5 semne x 2) care corespunde nou-nascutului n cea
mai buna stare posibila scorul de 3 si sub 3 indica un nou nascut n
stare grava .
Daca la 5 minute dupa nastere scorul Apgar este sub 8 ,
nregistrarea lui se face la 10, 15 si 20 minute .
Dupa scorul Apgar nou-nascutii se clasifica n :
1. nou-nascuti normali cu scor Apgar 8-10;
2. nou-nascuti care respira cu ventilatie ineficace ,
cianotici sau palizi , cu respiratii superficiale , cu scor Apgar 4-7;
3. nou-nascuti apneiici care pot fi : cu suferinta grava , Apgar 0-
3 , cu suferinta moderata , batai cardiace bune 4-7.
Nou-nascutii din grupele 2 si 3 necesita reanimarea n sala de
nastere.
d)Profilaxia oftalmiei
Imediat dupa nastere , se instaleaza n sacul conjunctival 1-2
picaturi de nitrat de argint de 1%.
e)Examinarea sumara se face imediat dupa nastere ,
observndu-se aspectul si comportamentul nou- nascutului , depistndu-
se eventualele malformatii , deoarece unele necesita tratament de
urgenta.
f) stabilirea sexului
g) masurarea taliei , perimetrelor (craniene si toracice) si
cntarirea
h) stabilirea identitatii si legarea de bratari att la mama ct si la
copil cu acelasi numar
i) uscarea tegumentelor prin tamponare cu un scutec cald dupa
care se face nfasarea .
Daca tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat cu
snge sau muconin , se face baie noului nascut . Vernix caseosa nu se
ndeparteaza deoarece este un nvelis protector mpotriva infectiilor si a
pierderii de caldura .
j) nfasarea se face n scutece sterile , calde , dupa care nou-
nascutul se transporta n sectia de nou-nascuti.
ngrijirile n sectia de nou-nascuti
Dupa examenul medical , nou-nascutul este nfasat si
supravegheat n continuare de asistenta pediatra .
Nou-nascutul este culcat n decubit lateral , cu capul aplecat
mai jos , timp de 48 de ore , pentru drenarea cailor respiratorii.
Pozitia de decubit dorsal trebuie evitata , deoarece
favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura n caile respiratorii ,
producnd bronhopneumonia de aspiratie.
n momentul n care apare o pauza respirator mai lunga si
apare cianoza fetei , se anunta medical.
n zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile
vitale , temperatura , coloratia tegumentelor , modul cum primeste
alimentatia , mictiunile si eliminarea mecaniului.
Rezistenta organismului fata de infectii se instaleaza treptat.
Afectiunile usoare ca rinofaringite , foliculite pot pune n
pericol viata nou-nascutului.
Personalul mediu din sectiile de nou-nascuti trebuie sa lucreze n
conditii de asepsie.
n privinta ngrijirilor care se aplica n continuare se acorda o
atentie deosebita pielii , mucoaselor , plagii ombilicale , regimului de
viata (alimentatie , somn) si profilaxiei infectiilor.
A) NGRIJIREA PIELII. Prima baie a nou-nascutului se face
dupa caderea cordonului ombilical . Pna la prima baie se face toaleta
zilnica prin baie partiala .
Spalarea se face cu apa calda si sapun fin .
Se evita regiunea ombilicala si se insista asupra regiunii fesiere ,
genitale, a plicilor inghinale sau fesiere.
Daca pielea prezinta descuamari se recomanda ungerea ei cu
vitamina A.
Baia generala se face zilnic la aceeasi ora , de preferat seara ,
nainte de supt.
Temperatura pentru baie este de 22-24C si se foloseste o cadita
care se dezinfecteaza nainte de baie.
Temperatura apei va fi de 37-38C si se controleaza cu un
termometru de baie sau n lipsa cu cotul .
Se spala nti capul , membrele superioare , trunchiul , membrele
inferioare , fesele si regiunea pelviana.
Apoi se ntoarce copilul cu fata n jos si se spala pe spate..
Dupa ce se limpezeste , se scoate din cadita si se sterge cu un
scutec prin tamponare si se panseaza ombilicul.
Urmeaza mbracarea copilului cu camasuta , se pune
pansamentul si se nfasa . Ochii se sterg cu ser fiziologic si se curata
orificiile nazale si conductul auditiv extern cu tampoane de vata .
Cavitatea bucala nu se spala si nu se sterge.
La copiii agitati , pot aparea eriteme sau eroziuni la nivelul
calcielor, datorita frecarii acestora , pentru care se fac pansamente
locale.
B) ngrijirea mucoaselor : bucala , nazala , conjuctivala .
Nu se folosesc dezinfectante pentru ngrijirea mucoaselor.
Daca copilul prezinta secretie conjunctivala , plaga ombilicala
infectata , muquet, foliculita sau orice alta infectie , se izoleaza , iar
medicul va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice ,
pentru a se identifica germenii cauzali si se prescrie tratamentul
corespunzator.
C) NGRIJIREA PLGII OMBILICALE urmareste sa asigure o
evolutie normala a cicatrizarii si sa evite orice infectie .
Plaga ombilicala poate fi poarta de intrare pentru germenii
patogeni (stafilococ, streptococ, colibacil, bacil tetanic), care pot
determina infectii grave .
Pansamentul ombilical trebuie protejat de umezire , cu ocazia baii
zilnice a copilului .
Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea
acestuia.
n cazul cnd evolutia normala a plagii ombilicale spre cicatrizare
este ntrerupta de aparitia unor secretii mai abundente sau de aparitia
unui granulom , se aplica tratamentul prescris de medic.
D) ALIMENTAIA nou nascutului sanatos la termen se face cu
lapte de mama. Nou nascutul hranit la sn este un copil eutrofic. n
primele 24 de ore de la nastere nu se pune copilul la sn , n acest
interval I se pot da cteva lingurite de ceai sau apa fiarta si racita .
A doua zi copilul este pus la sn din 3 n 3 ore , cte 5 minute la
fiecare sn , pentru a stimula secretia lactata .
n zilele urmatoare se creste durata suptului pna la 15-20 minute
, dndu-se un singur sn la o masa.
Ratia zilnica de lapte a noului nascut n primele 10 zile se
calculeaza dupa formula lui Finkelstein:
L = (n-1) x (70 sau 80)
n acesta formula L = cantitatea de lapte pe 24 ore n ml, n=
vrsta n zile a copilului .
Numarul zilelor se nmulteste cu 70 pentru copilul care a avut 3
000 3 500 gr la nastere si cu 80 daca a avut mai mult .
Ratia pentru un supt este vrsta n zile a copilului x 10.
Este obligatoriu sa se faca controlul cantitatii laptelui supt ,
urmarindu-se cresterea ponderala a copilului.
Pentru proba suptului , copilul este cntarit nfasat , nainte si
dupa fiecare supt .
Pentru a constata cresterea ponderala , copilul este cntarit zilnic
, dimineata desfasat , nainte de primul supt.
n timpul alaptarii , mama trebuie sa respecte riguros masurile de
igiena.
nainte de a pune copilul la sn , face toaleta snului cu apa si
sapun , se spala pe mini cu apa si sapun si se mbraca un halat de
alaptare.
De asemenea este recomandat sa poarte o masca , care sa fie
de unica folosinta .
n primele zile , lauza va da copilului sa suga , stand n pat , fie n
pozitie seznd , tinnd copilul n brate , fie n decubit lateral stng sau
drept.
Copilul este asezat paralel cu mama , cu fata ntoarsa spre sn si
capul sprijinit pe antebratul mamei.
Mama va fi atenta ca n timpul suptului sa nu astupe nasul
copilului .
Dupa supt mama va dezinfecta din nou snul pentru a evita
fermentarea resturilor de lapte .
Odata cu laptele , copilul nghite si aer care favorizeaza
regurgitatiile .
Pentru a mpiedica stationarea aerului n stomac , dupa supt
copilul este ridicat n sus si batut usor pe spate , pna are cateva
eructatii.
Dupa supt copilul este culcat n decubit lateral stng , 15-20
minute , iar apoi ct mai mult pe partea dreapta , se usureaza astfel
usurarea stomacului .
E) SOMNUL NOU-NSCUTULUI
Respectarea orelor de alimentatie si a perioadelor de somn chiar
din primele zile , constituie elemente importante pentru dezvoltarea si
educarea copilului.
Daca copilul nu se trezeste la orele obisnuite de supt , el va fi
trezit , pentru a se putea forma reflexele conditionate de deprinderi utile
.
n primele 3 saptamni nou-nascutul normal suge de 7 ori pe zi la
3 ore si doarme nentrerupt de la ora 23 la ora 6.
n restul timpului nou nascutul doarme aproape tot timpul.
F) PROFILAXIA INFECIILOR
Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate cu totul
deosebita a copilului fata de agresiunile infectioase .
Acestea se datoreaza imaturitatii sistemului nervos central si
imperfectiunii mecanismelor biologice de adaptare la noile conditii ale
vietii extrauterine .
La aceasta se adauga prezenta a numeroase porti de intrare (
ombilicale , oculara , respiratorie , digestiva , pentru diversi germeni
patogeni.
Masurile de profilaxie vizeaza infectiile cutanate , ale cailor
respiratorii si digestive ,trebuie aplicate nainte de nasterea copilului , n
timpul nasterii si dupa nastere .
PROFILAXIA GENERAL- consta din urmatoarele masuri:
- depistarea si tratamentul sustinut al infectiilor gravidei
- profilaxia infectiilor respiratorii prin aspirarea secretiilor din
rinofaringe la nastere
- profilaxia infectiei oculare
- profilaxia infectiilor ombilicale prin ngrijirea cordonului si a
plagii ombilicale
- aplicarea masurilor de asepsie si igiena n sala de nasteri ,
n salonul de nou-nascuti si la domiciliu
- igiena minilor personalului si ale mamei care ngrijesc
copilul
- depistarea purtatorilor la personalul maternitatii , la mama si
membrii familiei , cu aplicarea masurilor de izolare si de tratament
- depistarea infectiilor incipiente la nou-nascut si aplicarea
tratamentului corespunzator
- interzicerea vizitarii nou nascutului la maternitate si la
domiciliu
Sectia de nou- nascuti trebuie sa aiba boxe , cu masa de nfasat
si un numar mic de paturi , cu posibilitati de grupare a nou-nascutilor
sanatosi , a prematurilor , a celor suspecti si celor bolnavi.
Curatenia ncaperilor , aerisirea, dezinfectia si dezinsectia trebuie
aplicate sistematic . Asistenta de pediatrie la preluarea serviciului are
urmatoarele obligati: sa mbrace halat curat , sa-si spele minile , sa-si
curete si sa-si taie unghiile , sa poarte boneta , masca si manusi de
protectie .


PROFILAXIA INFECIEI TUBERCULOASE

Infectarea cu baciliu Koch se poate intrapartum de obicei prin
aspiratie de secretii vaginale infectate n caz de tuberculoza genitala a
mamei , dar infectia tuberculoasa se dobndeste mai ales postpartum.
Profilaxia antituberculoasa se face prin vaccinarea cu vaccin BCG
a tuturor cu greutatea peste 2 500 gr. , dupa a V a zi de viata.
Prematurii si copiii bolnavi sunt vaccinati mai trziu . Pna la
vrsta de 2 luni copiii pot fi vaccinati cu vaccin BCG fara testarea
tuberculinica prealabila . Vaccinul BCG se injecteaza intradermic 0,1 ml
n partea postero-externa a bratului stng n treimea medie .
Dupa injectare se formeaza o popula de 6-7 mm . Inocularea
subcutanata duce la aparitia de abcese la locul inocularii. Popula formata
n timpul vaccinarii , dispare n aproximativ 30 de minute.
n decurs de 1-3 saptamni dupa vaccinare se formeaza la locul
inocularii un nodul mic cu baza usor indurata .
Pielea de acoperire sufera modificari care sunt mai intense n
partea centrala a nodulului unde se formeaza un orificiu prin care se
elimina continutul sau .
Rezulta o crusta ce se elimina n urmatoarele saptamni , iar la
locul vaccinului ramne o zona depigmentata care constituie proba
succesului vaccinarii.
NGRIJIREA NOU-NSCUTULUI LA DOMICILIU


Dupa parasirea sectiei de nou-nascuti se vor acorda acasa n
continuare ngrijirile igienice necesare.
Mama trebuie sa continue respectarea regulilor de ngrijire , de
igiena si de alaptare.
Pentru aceasta mama trebuie ajutata de cadrele sanitare ale
circumscriptiei sanitare teritoriale carora le revine rolul dificil de a
rezolva problemele de sanatate pe care le ridica nou-nascutul si de a fi
sfatuitorii cei mai activi ai familiei .
Aceasta activitate trebuie sa nceapa chiar din prima zi a venirii
acasa a noului nascut .
Asistenta pediatra va instrui mama asupra tehnicii de alimentatie
de ngrijire , facndu-i demonstartii practice .
Asistenta desfasa copilul , controleaza plaga ombilicala ,
examineaza pielea si arata mamei cum se face baia nou-nascutului dupa
caderea cordonului ombilical. i arata cum se combate eritremul fesier si
cum se nfasa copilul .
Pentru prevenirea mbolnavirilor grave ale nou-nascutului mama
este lamurita asupra principalelor cai de transmitere ,a modului cum se
mbolnavesc copiii si a masurilor ce trebuie luate pentru a-si mentine
copilul sanatos .
Se va explica importanta ngrijirii tegumentelor , se va atrage
atentia asupra gravitatii afectiunilor digestive , asupra cauzelor care le
produc si asupra modului cum pot fi prevenite .
O importanta deosebita trebuie acordata asistentei copiilor
nelegitimi, la care mama singura ntmpina dificultati n ngrijirea lor .
Situatia acestor copii este rezolvata n raport cu posibitatile
materiale ale mamei.
PREMATURITATEA

Prematurul este nou-nascutul viu care la nastere are o greutatea
egala sau inferioara celei de 2500 gr. si talia mai mica de 47 cm ,
indiferent de durata gestatiei.
Criteriul ponderal a fost acceptat pentru definitia prematuritatii din
considerente de unitate statistica . un alt criteriu care poate fi luat n
consideratie pentru definirea prematuritatii este cel temporal: este
prematur nou nascutul a carui vrsta gestationara este mai mica de 37
saptamni calculata de la prima zi a ultimei menstruatii.
Criteriul temporal este greu de utilizat si calculul nu poate fi
ntotdeauna exact , nu pot fi obtinute informatii certe despre ultima
menstruatie , sau data primelor miscari.
CLASIFICAREA PREMATURILOR
Dupa greutatea de la nastere se deosebesc 4 grade de
prematuri:
-prematuri de gradul I , cu greutatea la nastere de 2500-2000 gr.
-prematuri de gradul II , cu greutatea la nastere de 2000-1500 gr.
-prematuri de gradul III , cu greutatea la nastere de 1500-1000 gr.
-prematuri de gradul IV , cu greutatea la nastere mai mica de
1000gr.
Dupa starea clinica , prematurii se mpart n 2 categorii:
- prematuri sanatosi , la care nasterea prematura este doar un
accident , fara afectarea structurilor principale si la care adaptarea la
viata extrauterina este influentata doar de imaturitatea lor
morfofunctionala .
- prematuri patologici la care imaturitatea structurala si
functionala coexista cu leziuni nedeterminate de factori nocivi , care au
actionat n viata uterina .
Acestia prematuri sunt puternic handicapati cu patologie de
adaptare la viata extrauterina .

CAUZELE PREMATURITII
Sunt numeroase n general se asociaza si sunt greu de depistat.
Se apreciaza ca nasterea prematura este determinata de incapacitatea
uterului de a retine fatul , care este urmata de decolarea prematura a
placentei si de declansarea unor contractii uterine eficace nainte de
termen.
Cauzele favorizante pot fi:
a) cauze obstetricale: insertii vicioase ale placentei (
placenta praevia) , rupere precoce a membranelor , decolare prematura
a placentei , prezentatii anormale , hidramnios , boli n sfera genitala
care mpiedica distensiunea uterului, tumori , malformatii uterine ,
primitaritate , pluriparitate.
b) Cauze fetale : gemelaritate , incompatibilitate Rh sau de
grup ABO, malformatii congenitale , boli ale cordonului ombilical .
c) mbolnaviri ale mamei : tuberculoza evolutiva , sifilisul ,
malaria , hepatita epidemica , infectiile acute , cardiospatiile , hemopatiile
, toxicoza gravidica .
d) Starea de nutritie a mamei , exista o relatie ntre
prematuritate si alimentatia carentata n proteine , vitamine si saruri
minerale .
e) Conditii economico-sociale : prematuritatea este mai
frecvent nregistrata n urmatoarele cazuri : nasteri nelegitime , copii
nedoriti , mame cu o activitate profesionala grea , stare economica
precara , igiena personala deficitara nivel scazut de cultura , locuinta
insalubra , fumat .
f) Cauze mecanice : traumatisme diverse : loviri , tuse ,
raporturi sexuale , traumatism chirurgical .
g) Factori ereditari , anomalii cromozomiale par sa
influenteze durata sarcinii , care este mai scurta , sunt de asemenea
semnalate predispozitii familiale , frecventa unor grupe sanguine.
NGRIJIREA COPILULUI PREMATUR


CARACTERISTICI MORFOFUNCIONALE

Prematurul se caracterizeaza prin imaturitate functionala si
anatomica a organelor sale.
La examenul clinic se constata urmatoarele :
- disproportia dintre diferitele segmente ale corpului este mult
mai accentuata ; capul reprezinta 1/3 din lungimea totala ; craniul este
voluminos , cu un perimetru ce depaseste pe cel toracic cu peste 3 cm ;
fontanelele si suturile craniene sunt larg deschise ; fata este mica ,
triunghiulara , cu aspect de facies batrn ; gtul este lung si subtire ;
toracele ngust , cilindric cu coastele usor deprimabile n inspir si
contrasteaza cu abdomenul mare ; membrele sunt subtiri si scurte .
- pielea este rosie , subtire , lucioasa , zbrcita , acoperita cu
lanugo abundent
- tesutul adipos subcutanat este foarte redus sau lipseste
- parul de pe pielea capului este mai lung si mai des
- unghiile sunt slab dezvoltate , foarte subtiri si moi
- urechile sunt mari , cu reliefurile pavilioanelor absente si au
cartilajele foarte moi
- musculatura este ineficient dezvoltata , cu o hipotomie
accentuata care explica tendinta catre hernia ombilicala sau inghinala
- cordonul ombilical este implantat mai aproape de simfiza
pubiana ; mumificarea este mai lenta , iar detasarea mai trzie dect la
nou-nascutul normal.
- testiculii nu sunt coborti n scrot , labiile mai nu le acopera
pe cele mici
Din punct de vedere functional , organele , aparatele si sistemele
insuficient dezvoltate prezinta deficiente cu att mai pronuntate cu ct
prematuritatea este mai importanta .
Prematurul doarme aproape tot timpul , plnsul este slab si
monoton, miscarile musculare lente si rare.
Icterul fiziologic este mai frecvent si dispare mai trziu. Scaderea
fiziologica n greutate este mai mica , iar revenirea la greutatea initiala
mai lenta.
NGRIJIRI IMEDIATE

Masurile de ngrijire se aplica din momentul declansarii travaliului
, care trebuie condos cu multa grija .
Nasterea prematurului trebuie sa se faca ntr-o sala ncalzita ,
dotata cu instrumentare pentru dezobstructionarea cailor respiratorii ,
scutece calde , oxigen , incubator pentru prematurii sub greutatea de
1500 gr.
n timpul nasterii se administreaza mamei oxigen si vitamina k
care previn n mare masura leziunile sistemului nervos central .
Imediat dupa nastere , ngrijirile acordate prematurului sunt
urmatoarele :
-evitarea racirii , prematurul este nvelit n scutece calde sterile ;
-legarea si sectionarea cordonului ombilical se face dupa 4-5
minute de la nastere , cnd pulsatiile nceteaza pentru ca o parte din
sngele placentei sa treaca n organismul nou nascutului prematur;
-dezobstructionarea cailor aeriene superioare , se ndeparteaza
cu atentie mucozitatile pentru a preveni aspiratia lor .
-profilaxia oftalmiei gonococice cu solutie de nitrat de argint 1%.
- transportul n sectia de prematuri.
Prematurul este lasat linistit timp de 5-6 ore, culcat pe o parte,
pentru a nu aspira mucozitatile .
Dupa acest interval de timp , el va fi cntarit si i se va face
toaleta cu apa calda.
Administrarea de antibiotice se recomanda numai n cazul ruperii
premature a membranelor , cnd se presupune o infectare a lichidului
amniotic.
NGRIJIRILE ULTERIOARE

ngrijirile ulterioare ale prematurilor se acorda n sectii de
prematuri si la domiciliu.
Asistenta copilului prematur trebuie sa tina seama de urmatoarele
principii:
-actul terapeutic reprezinta o urgenta , ntrzierile n corectarea
tulburarilor care apar n functiile vitale pot determina leziuni ireversibile ,
urmate de deces sau de patologie sechelara.
-gestul terapeutic poate fi nociv , o terapie intensiva aplicata pe
un organism fragil cu potential enzimatic redus , poate determina o
agravare a evolutiei .
-masurile de ngrijire acordate prematurilor trebuie aplicate
diferentiat si trebuie sa vizeze etapele perioadei de adaptare la viata
extrauterina , care au caracteristici si patologie proprie.
n perioada de adaptare , copiii prematuri trec prin trei etape :
a) etapa de adaptare imediata , care cuprinde primele 3 zile
b) etapa de adaptare precoce care dureaza 3-8-10 zile
c) etapa de adaptare tardiva care ncepe dupa 2 saptamni si
dureaza pna la maturizare completa .
n etapa de adaptare imediata , masurile terapeutice trebuie sa fie
axate pe corectarea tulburarilor determinate de deficientele functiei
respiratorii si de termoreglare.
n perioada precoce , exista riscul metabolic si cel hemoragic , iar
n cea tardiva , riscul infectios este pe primul plan si ncepe sa apara si
riscul legat de patologia