Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cadrele medii care asista la nastere se vor spala pe maini cu apa calda si perie,timp de 15-20 de minute si apoi se vor badijona cu tincture de iod.
*Aspirarea secretiilor din nas gat si din gura se face cu o sonda Nelaton moale; se observa instalarea primei respiratii.
Aplicate la 10-15 cm de insertia lui abdominala.Legarea se face cu un fir rezistent de in,canepa sau matase,fiert si tinut in alcool mai multa vreme;legarea se face mai
intai circular,la 2 cm deasupra insertiei abdominale a cordonului,incrucisandu-se firele de doua ori.Apoi,cu un foarfece steril,protejand copilul cu o mana,se taie cordonul
la 1 cm deasupra ligaturii.Daca bontul nu sangereaza cele doua capete de fir ramase se inoada tot de doua ori si peste suprafata bontului,facandu-se un al doilea nod de
siguranta;firele ramase libere se sectioneaza.Se aplica o picatura de tincture de iod pe bontul ombilical.
In ultimul timp, in unele parti , in loc de ligaturare se penseaza ombilicul cu o pensa obisnuita.Unii fac ligature cu bentita de bumbac lata de 0,5 cm; se face un nod si
apoi o funda pentru a strange eventual nodul mai tarziu.In jurul cordonului se aplica o compresa sterile din tifon,crestata pe una din laturi pana la jumatate.Unii
recomanda pudrarea cu praf de praf de sulfamida sau chiar cu dermatal.Se aplica un pansament format din 3-4 comprese sterile,stropite cu alcool de 70%.Se va evita
vata in strat gros ,deoarece impiedica mimificarea cordonului ombilical.In caz de secretii abundente nu se folosesc pulberi,ci numai pansament uscat,deoarece pulberile
lipsesc marginile bontului ombilical si inpiedica scurgerea secretiilor din plaga ombilicala.Peste pansamentul ombilical astfel aplicat se trage o fasa.
Pansamentul ombilical este supraveghiat in primele 24 de ore dupa nastere,pentru a descoperi o eventuala hemoragie.
*Profilaxia oftalmiei.Imediat dupa nastere, inainte de sectionarea cordonului,se sterg ochii cu un tampon de vata sterila muiat in apa fiarta si racita.
Se instileaza apoi in sacul conjunctival, pleoapele fiind larg deschise,cate 1-2 picaturi de nitrat de argint 0,75-1 % sau protagol
*Examinarea sumara se face imediat dupa nastere, observandu-se aspectul si comportamentul nou nascutului.Eventualele malformatii trebuie semnalate medicului
deoarece unele dintre ele necesita un tratament de urgenta.
*Stabilirea sexului.
*Stabilirea identitatii.
*Uscarea tegumentelor prin tamponare intr-un scutec cald, dupa care se face infasarea.Daca tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat,cu sange sau cu
mecaniu,se face baie in conditii de asepsie.Nu se indeparteaza vernix caseosa,deoarece reprezinta un invelis protector impotriva infectiilor si a pierderii de caldura
In patul in prealabil incalzit,este culcat in decubit lateral,cu capul mai in jos,timp de 48 ore,pentru drenarea cailor respiratorii.
Pozitia de decubit dorsal favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura in caile respiratorii,cu riscul branhopneumoniei de aspiratie.
De indata ce intervine o pauza respiratory mai lunga si apare cianoza fetei,asistenta anunta medical si incearca sa restabileasca circulatia:o mica miscare a patului,o
usoara frictiune cutanata,ridicarea trunchiului cu o mana intoarsa sub spatele copilului.
In zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile vitale,modul cum primeste alimentatia,mictiunile si eliminarea de mecaniu.
Rezistenta organismului fata de infectii se instaleaza treptat.Afectiuni usoare pot pune in pericol viata noului nascut.Personalul mediu din sectiile de nou nascuti trebuie
sa lucreze respectand toate regulile de asepsie sis a vegheze ca din anturajul nou nascutului sa se elimine orice sursa de infectie.
In priviinta ingrijirilor care se aplica in continuare,se acorda o atentie deosebita pielii,mucoaselor,plagii ombilicale,regimului de viata si profilaxiei infectiilor.
Ingrijirea pielii
Prima baie a nou nacutului se face la 2-3 zile dupa caderea cordonului ombilical;se va tine seama de faptul ca ombilicul este inca o plaga sin u o cicatrice.Pana la prima
baie se face toaleta zilnica prin baie partiala;spalarea se face cu apa calda si sapun fin folosind o manausa din panza moale.Se evita regiunea ombilicala si se insista
asupra regiunii fesiere,genitale,a plicilor inghinale si fesiere.Dupa uscarea pielii,aceasta se pudreaza sau protejeaza cu un unguent indicat mai ales pentru regiunea
fesiera,deoarece pudra face creste si irita.
Daca pielea prezinta descuamari massive,in primele saptamani se recomanda ungerea cu ulei fin steril.
Baia generala se face zilnic si la aceeasi ora,de preferat seara,inainte de supt.Temperatura camerei pentru baie este de 22 - 24 grade;se foloseste o cada numai in acest
scop.,care se curate sau se opareste sau se dezinfecteaza inainte de .Temperatura apei va fi de 37 - 37 grade,controlata cu termometrul de baie sau in lispa cu cotul.Se
spala mai intai capul,apoi membrele superioare,trunchiul,membrele inferioare,fesele si regiunea perinala,folosind manusa sapunita,apoi se intoarce copilul cu fata in jos
si se spala pe spate..Urmeaza curatirea urmelor de sapun,dupa care copilul este scos din baie si invelit intr-un cearceaf.Se usuca pielea prin tamponare.Se acorda
atentie plicilor tegumentelor de la gat,fese,axiale,iar la fetite regiunii organelor genitale externe,care se curate totdeauna dinainte-inapoi.
Se panseaza ombilicul si se trage fasa.Urmeaza inbracarea corpului cu camasuta si pieptarasul,infasarea si toaleta fetei.Nu se spala sin u se sterge cavitatea
bucala.Unghiile se taie scurt.Daca copilul prezinta eritern fesier se poate face baie de sezut cu o solutie Bromocet sau Romalulan,dupa care se pudreaq cu pudra de
Sulfamida sau de Saprosan si eventual se aplica un unguent.la copii agitati,pot apareaeritem sau eroziuni la nivelul calcaielor datorita frecarii acestora,pentru care se
fac pansamente locale sau se asigura protejarea tegumentelor prin confectionarea unu mic colac de vata sau de tif
on de dimensiunile calcaiului
Nu este necesara folosirea dezinfectantelor pentru ingrijirea mucoaselor.Daca copilul prezinta secretie conjunctivala,plaga ombilicala infectata,muguent,foliculita sau
orice alta infectie,se izoleaza; medical va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice pentru a se identifica germenii cauzali si va prescrie tratamentul
corespunzator.
INGRIJIREA PLAGII OMBILICALE urmareste sa asigure o evolutie normala a cicatrizarii sis a evite orice infectie; plaga ombilicala poate fi poarta de intrare pentru
germeni patogeni ( stafilococ,streptococ,colibacil
Bacil titanic, etc.) care pot determina aparitia unor infectii grave,septicemice.Pansamentul ombilical se controleaza zilnic si la nevoie
pastreaza uscata si fara miros.Nu se exercita nici o tractiune pe bont,nu se atinge cu mana sau instrumente nesterile.Pansamentul ombilical trebuie protejat de umezire
cu ocazia baii zilnice a copilului.
Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia.In cazul cand evolutia normala a plagii ombilicale spre cicatrizare este intrerupta de aparitia unor
secretii mai abundente,care eventual au un character purulent,sau de aparitia unui granulom,se aplica tratamentul prescris de medic.
ALIMENTATIA nou nascutului la termen si sanatos va fi naturala;nici un alt preparat de lapte animal nu poate inlocui perfect laptele matern.Nou-nascutul hranit la san
este un copil eutrofic; morbiditatea acestuia este de 100 de ori mai redusa decat a celui hranit artificial.In primele 24 de ore dupa nastere,nu se pune copilul la san; in
acest interval I se pot da,dupa 12 ore,cateva lingurite de apa fiarta si racita sau ceai ( de musetel chimen anason),nezaharat.A doua zi ,copilul este pus la san de 4
ori,din 4 in 4 ore, cate 5 minute la fiecare san ,pentru a simula secretia lactate.In ziua a 3-a se micsoreaza intervalul intre supturi la 3 ore si jumatate ( I se da sa suga
de 6-7 ori cate 5-10 minute la fiecare san cu o pauza de 5-6 ore pe noapte).In zilele urmatoare ,se creste durata suptului,treptat ,cu cate 2-3 minute,pana cand ajunge la
durata de 15-20 minute,dandu-se un singur san la o masa pentru golirea completa a glandei.
Daca secretia lactate este redusa,se va pune copilul la ambii sani,avandu-se grija ca la fiecare supt sa se inceapa cu alt san.In continuare,in prima luna din viata,se dau
zilnic 6 supturi la intervale de 3 - 3 ore jumatate,cu o pauza de 6 ore peste noapte.Este obligatoriu sa se faca controlul calitatii laptelui supt,urmarindu-se cresterea
ponderala a copilului.Pentru proba suptului,copilul este cantarit infasat,inainte si dupa fiecare supt,pentru a constata cresterea ponderala,copilul este cantarit
zilnic,diminetata,gol inainte de primul supt.
In timpul alaptarii,mama trebuie sa respecte masuri de igiena riguroasa:ea imbraca un halat inainte de a pune copilul la san,se spala pe maini cu apa si sapun,stoarce
cateva picaturi de lapte din san,pentru a curati canalele galactofare,si dezinfecteaza mameleonul cu o solutie de acid boric 3% sau ceai de musetel.Este preferabil,ca in
timpul alaptarii,mama sa poarte si o masca confectionata din 5 - 6 straturi de tifon.In primele zile,lauza va da copilului sa suga stand in pat,fie in pozitie sezand si tinand
copilul in brate,fie stand in decubit lateral drept sau stang,pe partea sanului pe care-l ofera copilului.Copilul este asezat paralrl cu mama,cu fata intoarsa spre san si
capul sprijinit in antebratul acesteia;mama va fi atenta ca sanul san u astupe nasul copilului.
Dupa trecerea primelor zile,mama alapteaza stand in fund pe un scaun cu spatar si sprijinid pe scaunel piciorul din dreptul sanului pe care-l ofera copilului.Dupa
supt,mama va dezinfecta din nou mameloanele,pentru a evita fermentarea resturilor de lapte sau aparitia mugetului la copil.Odata cu laptele,copilul inghite si aer,care
favorizeaza regurgitatiile.Pentru a evita stationarea aerului in stomac,dupa supt,copilul este ridicat in sus si batut usor pe spate pana ce are eructatii.Dupa supt,copilul
este culcat in pat i10 - 20 minute in decubit lateral stang,apoi cat mai mult pe dreapta.Trebuie evitata asezarea copilului pe spate sau in decubit ventral.
Somnul nou-nascutului
Respectarea orelor fixe de alimentare si a perioadelor de somn chiar si in primele zile constrituie elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului.In
primele 3 saptamani,nou nascutul suge normal de 7 ori pe zi,la interval de 3 ore,si doarme neintrerupt de la ora 24 la ora 6.Dupa varsta de 3 - 4 saptamani,cand se
raresc mesele la 6 si intervalul dintre supturi la 3 ore si jumatate,comnul de noapte dureaza de la ora 23 la ora 6 dimineata.
Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a copilului fata de agresiunile infectioase.
Profilaxia generala consta din urmatoarele masuri:depistarea si tratamentului sustinut al infvetiilor gravidei;profilaxia infectiilor respiratorii prin aspiratia secretiilor din
rinofaringe la nastere;aplicarea masurilor de asepsie si igiena in sala de nasteri,in salonul de nou nascuti si la domiciliu;depistarea purtatorilor de germeni la personalul
maternitatii,la mama si membrii familiei,cu aplicarea masurilor de izolare si tratament;depistarea infectiei incipiente la nou- nascut si aplicarea tratamentului
corespunzator;interzicerea rizilarii nou-nascutului la maternitate si la domiciliu.
Sectia de nou-nascuti trebuie sa aibe boxe,cu mese si cu un numar mic de paturi,cu posibilitatea de grupare a nou-nascutilor sanatosi,celor suspecti si celor bolnavi.
sistematic.
Asistenta de pediatrie vegheaza la aplicarea si respectarea acestor reguli.La preluarea serviciului,ea are urmatoarele obligatii: sa imbrace halat curat;sa-si spele mainile
cu peria pana la cot;sa-si curete sis a-si taie unghile;sa-si adune parul si sa-l acopere complet cu boneta;sa poarte masca curata , cu care acopera nasul si gura inainte si
dupa manipularea fiecarui copil.
partum ,de obicei prin aspiratie de secretii infectate intr-o tiberculoza genitala a mamei.
Pprofilaxia infectiei tuberculoase se face prin vaccinarea B.C.G.,aplicata in timpul cat copilul se gaseste in maternitate sau in primele 30 de zile de la nastere.Vaccinarea
se face pe cale percutanata sau perorala.Se vaccineaza percutanat, in preziua plecarii din maternitate sau de casa de nastere toti copii , cu exceptia prematurilor.
Se face in regiunea deltoidiana sau pe fata externa a coapsei ,dup ace pielea a fost in prealabil dezinfectata cu alcool.Vaccinarea B.C.G. pe cale orala se face la nounascut a 6-a zi de viata prin administrarea unei singure doze de vaccine B.C.G.
Copilul a carui nastere este un eveniment deosebit in viata familiei, devine din prima clipa a existentei sale o preocupare centrala a parintilor sin in special a
mamei.Sanatatea noului nascut si chiar a copilului mai mare isi ingrijeste propria sanatate in timpul graviditatii.Trebuie sa se prezinte la dispensarul territorial
de la primele semen de sarcina.Va reveni cel putin o data pe luna la control.Va respecta normele de igiena a sarcinei, se va imbraca adecvat, comod, nu va
lua nici un medicament fara prescriptia medicului,va evita eforturile fizice, se va feri de infectie, va respecta orarul de odihna (va dormi cel putin 8 ore pe
noapte); de asemenea se va ocupa cu atentie de curatenia pielii si a intregului corp pentru a o feri de infectie, va pregati sanii in vederea alaptarii facand
zilnic un masaj al mameloanelor cu o panza aspra si unse apoi cu alcool si glicerina.De o mare importanta este si alimentatia.Gravida va trebui sa se fereasca
de excese deoarece supraalimentarea este tot atat de daunatoare ca si subalimentarea.Se recomanda mese nu prea abundente si dese.In timpul sarcinii nu
va lua in greutate mai mult de 8 kg, maxim12 kg.
Va consuma lapte,unt, branza, iaurt, carne, oua, legume si fructe mai ales crude.Orice fel de bautura alcoolica si fumatul sunt adevarate otravuri pentru copil
atat in perioada sarcinii cat si perioada alaptarii,influentandu-I nefavorabil dezvoltarea fizica si mintala.
Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului,la lectii de "scoala mamei" pe parcursul sarcinii, cat si ulterior cand va primi sfaturi pentru
ingrijirea nou-nascutului.
Nou nascutul va fi primit acasa in conditii de igiena si curatenie.Se va asigura conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea lui normala.
Se va asigura camera proprie, luminoasa, care va fi aerisita zilnic.Regimul termic va fi corespunzator anotimpului, dar nu exagerat de cald.
Hainele si scutecele vor fi spalate si calcite.Cea mai indicate este folosirea scutecelor de unica folosinta.
Se vor respecta normele de igiena printr-o curatenie riguroasa care confera cea mai buna protectie impotriva imbolnavirilor.Se vor respecta normele corecte
de alimentatie si in special igiene nou-nascutului.
Se va efectua baie generala zilnic si baie partiala de cate ori este nevoie.
Nou nascutul va fi ferit de contactul cu personae din afara si chiar din familie.
Sugarul trebuie sa traiasca intr-un mediu corespunzator, avand nevoie sa creasca sis a se dezvolte normal si viguros nu numai fizic ci si psihointelectual; are
nevoie de ingrijire si curatenie, alimentatie corespunzatoare; trebuie calit prin factori naturali, ferit de imbolnaviri si accidente,are nevoie pentru toate
acestea de ocrotirea si dragostea familiei.
1.
Filosofia moderna a procesului de nursing se bazeaza pe ingrijirile individuale ale pacientului, pe baza unui plan systematic pentru a asigura ingrijirea
specifica, menita sa raspunda cerintelor fiecarui pacient.
Inainte de a implementa orice strategie de nursing este necesar sa stabilim ce anume este bine, bun pentru acea persoana si in ce mod se poate raspunde
optim nevoilor sale.
Modelul medical de ingrijire acuta informatii despre semen, simptome si rezultate ale investigatiei referitoare la boala, incearca o diagnosticare instituind
apoi un tratament corespunzator starii respective.Acest model este o abordare din perspective bolii.
Modelul nursing tine seama de conditiile materiale, se concentreaza asupra functionarii sistemului nervos central.
Rolul nursei: ajuta pacientul sa se vindece si sa-si recapete nivelul maxim de independenta.
Medicul diagnosticheaza boala si prescrie tratamentul, in timp ce nursa va urmari in ce masura boala ii afecteaza pacientului capacitatea de a respire, a
manca, a dormi, etc.
Aceasta abordare orientata spre probleme se concentreaza pe dificultatile prin care trece pacientul ca urmare a bolii si examineaza modul in care acestea pot
fi usurate prin actul de nursing.Sunt mai multe metode teoretice de ingrijire de nursing,unul din cele mai complicate se bazeaza pe 12 activitati
curente.Trebuie luate in consideratie, in incercarea de a identifica nevoile pacientului si de a planifica un program de ingrijire prin nursing.
Modelul de nursing de baza se refera la : mentinerea unui mediu de siguranta; comunicarea cu familia; respiratia; mancatul si bautul; eliminarea materiei
reziduale; curatenia si imbracamintea personala; controlul temperaturii corporale; mobilizarea; munca si jocul ; exprimarea sexualitatii (aspectul
corpului);dormitul; moartea.
Folosind o abordare holistica a pacientului,nursa ia in consideratie toti factorii care-l constituie pe pacient intr-o individualitate unica.Ea considera ca
aspectele fizice, emotionale , intelectuale, sociale si spirituale care afecteaza procesul bolii atat in privinta bolilor cat si a rezultatului sunt deosebit de
importante.
Procesul de nursing este un cadru theoretic pentru ingrijirea planului de ingrijire a bolnavului.Ca instrument de baza pentru a gandi un program se va adopta
un plan de ingrijire individualizat pentru fiecare pacient .Aacesta are la baza abordarea din punct de vedere a principiului rezolvarii problemei si va functiona
in 5 etape succesive : culegerea de date,identificarea problemei de ingrijire, planificarea ingrijirilor cu : fixarea scopurilor si obiectivelor + determinarea
interventiilor si ingrijirilor; aplicarea in practica a planului de ingrijire, evaluarea rezultatelor.
Planul nu este o conduita statica, el necesita revizuire, obiectivul nefiind intodeauna rezultat favorabil, fapt ce se face ca evaluarea sa ceara o revenire
asupra interventiei sau obiectivului.Evaluarea este vitala pentru stabilirea eficientei interventiei de nursing.
"A ajuta individual bolnav sau sanatos in indeplinirea acelor activitati ce contribuie la respectarea, pastrarea sau recastigarea sanatatii, activitatii pe care lear fi indeplinit singur daca ar fi avut puterea necesara, vointa sau cunostintele.Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat sa ajute
bolnavul sa-si recapete independenta cat mai rapid posibil."
(VIRGINIA HENDERSON)
Fara sa poata fi considerati adulti in miniature, copii sunt personae cu individualitate umica, entitati biopsihosociale cu nevoi fundamentale si manifestari
specifice.
Ei trebuie ingrijiti cu acelasi professionalism ca si persoanele adulte, poate chiar cu mai multa atentie si afectivitate.
STUDII DE CAZ
CAZUL NR. 1
Culegere de date:
Sexul : feminine
Nationalitatea: romana
Tatal : O.P.
Varsta : 25 ani
Ocupatia : inginer
Cetatenia : romana
Mama : O.M
Varsta : 23 ani
Ocupatia : inginera
Cetatenia : romana
Evolutia sarcinii:
prezentatia craniana;
Nasterea asistata, fat in prezentatia craniana O.I.S.A.,sex F, semen de suferinta fetala-circulara stransa de cordon ombilica.
Apgar: 8
Manifestari de dependenta:
-dificultate in respiratie
-ochi infectati
-tegumente umede
-alimentatie naturala
-echilibrat hidroelectrolitic
Nevoi prioritare:
nevoia de respire
nevoia de manca
nevoia de a fi curat
nevoia de a elimina
Problemele nou-nascutului:
-plaga ombilicala
-febra de deshidratare.
PROBLEMA 1
Obiective
-prevenirii infectiilor
-prevenirii complicatiilor
Interventii:
-nou-nascutul este transportat in sectia de nou-nascut, respectandu-se normele de profilaxie a infectiilor intraspitalicesti;
PROBLEMA 2
Obietive:
Cailor respiratorii
-se urmaresc functiile vitale, coloratia tegumentelor, existenta reflexelor si tonusul muscular;
-usor hipoton,hiporeflexiv
-R=30 respiratii/min.
-P=130/min.
-G= 3200g
-respiratii= 30/min
-G= 3300g
-evolutie buna
-tonus bun
-R= 30 respiratii/min
-G= 3500g
PROBLEMA 3
Obiective:
-se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi ungerea lor;
PROBLEMA 4
Plaga ombilicala
Interventii:autonome si delegate:
-pansarea se face cu materiale sterile in conditii stricte din aseptie.Se aplica o compresa stropita cu alcool 70 grade apoi un strat subtire de vata si se
fixeaza cu ture de fasa circulara.
PROBLEMA 5
Febra de deshidratare.
Obiective:
Interventii:autonome si delegate:
-se asigura o ambianta corespunzatoare din punct de vedere al temepraturii si uniditatii mediului,care sa limiteze pierderile de lichide prin transpiratie
si perspiratie.
-febra usor crescuta 37,2 grade C care se corecteaza prin administrarea de glucoza 5%
-temperatura 37 grade C.
CAZUL NR. 2
Culegere de date:
Sex: feminine
Nationalitatea: romana
Tatal: P.I.
Varsta: 28 ani
Ocupatia: professor
Cetatenia:romana
Mama: P.C.
Varsta: 26 ani
Cetatenia: romana
Evolutia sarcinii:
-prezentatia craniana;
*Nasterea asistata,copilul s-a nascut dupa o gestatie de 9 luni, in prezentatie craniana O.I.S.A.,sex F.
*Se penseaza, sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilical,se administreaza O2, Ca gluconic si hidrocortizon hemisuccinat.
*Apgar = 6
*Se infasa in scutece incalzite si se transporta de urgenta in sectia de terapie intensiva nou-nascuti.
Manifestari de dependenta:
-ochi infectati
-hipertonie
-febra de deshidratare
-alimentatie naturala
Nevoi prioritare:
-nevoia de a respire ;
-nevoia de a manca;
-nevoia de a fi curat;
-nevoia de a elimina.
Problemele nou-nascutului:
Febra de deshidratare
PROBLEMA 1
Obiective
-prevenirii infectiilor;
-prevenirii complicatiilor.
*Nou-nascutul este transportat in sectia terapia intensive nou-nascut pentru urmarirea si ingrijiri speciale, respectandu-se normele de profilaxie a
infectiilor intraspitalicesti.
PROBLEMA 2
Obiective:
*Se urmaresc cu atentie functiile vitale, coloratia tegumentelor, existenta reflexelor si tonusul muscular.
-tonus bun
-R=30 respiratii/min.
-G=3500g,evolutie buna
PROBLEMA 3
Obiective:
*Se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi ungerea lor.
-se face baie generala zilnica la 2-3 zile de la caderea bontului ombilical;
PROBLEMA 4
Obiective:
PROBLEMA 5
Febra de deshidratare
Obiective:
*Se asigura o ambianta corespunzatoare, din punct de vedere al temperaturii si umiditatii mediului.
-temperatura 37 grade C
-nou-nascutul este externat .In urma tratamentului de reanimare este echilibrat cardio-respirator cu evolutie buna si raspuns pozitiv;
CAZUL NR. 3
Culegere de date
Sex : masculine
Nationalitatea: romana
Tatal: S.M.
Varsta: 30 ani
Cetatenia: roman
Mama: S.V.
Varsta: 29 ani
Ocupatia: casnica
Cetatenia: romana
Evolutia sarcinii:
prezentatia craniana;
Nasterea asistata, copilul s-a nascut dupa o gestatie de 9 luni,in prezentatie craniana O.I.S.A.,sex M.
Se cantareste; G=3600g
Apgar=10
Manifestari de dependenta:
-plaga ombilicala;
-febra de deshidratare;
Nevoi prioritare:
-nevoia de respire
-nevoia de a manca
-nevoia de a fi curat
-nevoia de a elimina
Problemele nou-nascutului:
-Plaga ombilicala
PROBLEMA 1
Obiective
-prevenirii infectiilor
-prevenirii complicatiilor
Interventii:
PROBLEMA 2
Obiective:
-nou-nascutul va avea o respiratie normala, cu puls stabil, temperature in limite normale si va avea o alimentatie corespunzatoare
-R=30respiratii/min
-evolutie favorabila
-R=30 respiratii/min.
-G=3600g
PROBLEMA 3
Obiective:
*Se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi ungerea lor si o igiena riguroasa a ochilor cu
comprese sterile inmuiate in ser fiziologic.
*Se face toaleta partiala zilnica si baie generala la 2-3 zile de la caderea bontului ombilical.
PROBLEMA 4
Plaga ombilicala
Obiective:
Interventii:autonome si delegate:
Pansarea se face cu materiale sterile in conditii stricte de aseptie.Se aplica o compresa stropita cu alcool 70 grade apoi un strta subtire de vata si se fixeaza cu
ture de fasa circulara.
CONCLUZII
-dificultate in respiratie
-ochii infectati
-febra de deshidratare
Obiectivele principale ale planului de ingrijire s-au bazat pe prevenirea infectiilor,prevenirea complicatiilor,eliberarea cailor respiratorii si prevenirea infectiilor
intraspitalicesti.
Nou nascutii au prezentat Scorul Apgar 10,8 si respective 6,cu o greutate de 3300g,3700g si respective 3600g.
Noul nascut P.O,cu suferinta la nastere-circulara stransa de cordon ombilical,in urma tratamentului de reanimare-este echilibrat cardio-respirator,cu evolutie buna si
raspuns pozitiv.
ANEXE
Materiale necesare:
-instrumentar si alte materiale:seringi 0.5 - 1 ml ;seringi 5 ml.ace pentru infectii (3-4 mm )intradermice,ace lungi tip intramuscular,pense anatomice mici,casoleta
mica,tampoane de vata,comprese sterile,alcool sanitary sau alcool eter 2/1,camp de material plastic sau tifon.
Etape de executie:
-se pregatesc pe un camp de tifon sau material plastic instrumentarul,materialul biologic,celelalte materiale necesare.
-prepararea solutiei de vaccinat.Se observa fiola de vaccine B.C.G. si se aprecieaza calitatea vaccinului (sa fie pulbere galbuie)
-daca adera la peretele acestuia nu se injecteaza.Se inveleste fiola cu cu foita de material plastic gasita in ambalaj.
-se rupe gatul fiolei,deschizand cu atentie,astfek ca aerul sa inlocuiasca treptat vidul din interiorul acestuia.Patrunderea brusca a aerului in fiola poate imprastia
pulberea de vaccine in exterior.Se aseaza fiola pentru scurt timp pe campul pregatit.
-se verifica valabilitatea lichidului de suspensie(SAUTON) si cu o seringa cu ac lung se aspira 2 ml lichid si se trec in fiola cu vaccin.
-se verifica dataele personale ale subiectilor cu cele din catografie sau fisa nou nascutului.
-se injecteaza strict I.D. 0.1 ml suspensie vaccinate,pana la formarea unei papule de 6-7 mm.
Papula formata in timpul vaccinarii dispare in aproximativ 30 minute,in inele cazuri dupa 24-48 ore,in jurul punctului de inoculare apare un eritem care dureaza 2-3 zile
si care nu are nici un fel de semnificatie.
Intre a 7-a si a 14-a zi dupa vaccinare,se formeaza la locul inocularii un nodul mic care continua sa creasca in dimensiuni timp de 1-2 saptamani.
Baza nodului este usor indurata iar pielea care il acopera devine rosie si lucioasa.In majoritatea cazurilor partea periferica a nodului devine roz pal,partea centrala - rosie
inchisa,apoi violacee iar pielea la acest nivel se subtiaza pana la formarea unui orificiu prin care se elimina continutul nodului si se formeaza o crusta centrala
inconjurata de o zona rosie.Crusta se elimina dupa cateca saptamani iar la locul vaccinarii ramane o cicatrice mai depigmentata.
In timpul prepararii suspensiei de vaccine se va lucra cu grija pentru a nu se pierde nimic din lichidul de suspensie.
Tehnica baii
Baia generala se efectueaza numai dup ace plaga ombilicala s-a cicatrizat complet.Ea se va face zilnic.
Se recomanda baia sa fie executata zilnic la aceeasi ora.Ea poate fii facuta dimineata inainte de cel de-al doilea supt,respective inainte de orele 9 si 10 sau seara inainte
de penultimul supt intre orele 18 - 20
-termometru de baie.
Cadita se va aseza pe un obiect cu mare stabilitate in asa fel incat mama sau persoana care spala copilul sa stea intr-o pozitie comoda.
Se va pune apa rece apoi apa calda.Temperatura apei va fi 37 grade C.Ea se va masura cu termometrul sau se poate aprecia cu cotul persoanei care efectueaza baia.
Pentru baia propriu-zisa se pot folosi 2 tehnici:prima cu sapunirea copilului in afara cazii,iar cealalta cu sapunirea in cada.
Tehnica baii:
Copilul va fi asezat pe masa de infasat dezbracat,invelit intr-un scutec cald.Se ca incepe sapunirea de la urechea dreapta,crestet,urechea stanga,gat,fara sa se atinga
ochii.Sugarul este intors pe partea dreapta si I se vor sapuni spatele,fata laterala a corpului,subsoara,bratul si mana dreapta.
Se va acoperii copilul in partea superioara a corpului cu scutecul si se va inceoe sapunirea in partea inferioara a corpului,membrele inferioare.
Organele genitale la fete se vor sterge dinainte apoi cu comprese sterile inmuiate in apa si musetel.Regiunea fesiera si anala se sterg inainte de baie cu o carpa umeda
care nu se mai foloseste la baie.Dupa sapunire sugarul va fi introdus incet in cada,cu mana stanga va fi cuprins de axial stanga,iar cu degetul mare pe umarul
stang;capul si ceafa sugarului se sprijina pe antebratele mamei.Cu mana dreapta se sustine regiunea fesiera sau se cuprind cu degetul mare si mediusul picioarele
copilului in dreptul glezelor,aratatorul asezandu-se intre cele doua maleole interne.Se va inlatura sapunul de pe intreaga suprafata a corpului,prin miscari delicate.
In cea de-a 2-a tehnica:sugarul va fi dezbracat,sters in regiunea anala si fesiera cu o carpa umeda,apoi va fi introdus in cada.
Sapunirea se va face cu o manusa sau direct cu mana mamei,darn u direct cu sapun.Aceasta se va efectua cu miscari circulare,fine incepand cu capul,din regiunea
frontala spre regiunea occipitala,cu membrele superioare,toracele,abdomenul,membrele inferioare.Aceste regiuni se clatesc cu apa,apoi sugarul este intors cu fata in
jos,cu gatul si barbia sprijinit de anterbratul stang al mamei si sprijinit pe spate,organelle genitale si regiunea fesiera,apoi clatit.
La baieti,se vat rage cu atentie preputul inapoi pentru a se descoperi glandul,care se va spala rapid cu apa,dupa care preputul se readuce imediat in pozitia sa
initiala.Pana la 3-4 luni se va spala la 2-3 zile.Durata baii va fi intre 5-7 minute la sugarul mic si 10-15 minute la cel mare.
Stersul va fi efectuat prin tamponare.Sugarul invelir intr-un prosop mare va fi sters intai pe pielea capului,apoi tamponat cu blandete si atentie la toate pliurile
entanate,stiind ca umezeala favorizeaza aparitia intrigo-ului.
Sugarul poate fi pudrat in strat foarte fin,iar la nivelul pliurilor entanate va fi aplicat in prealabil cu ulei fiert sau unguent de tip cutaden.
Fata va fi stearsa cu o alta manusa speciala sau cu comprese sterile.Nu se va folosi sapun.Ochii se sterg cu comprese sterile,inmuiata in apa calduta.
Se incepe din unghiul extern spre cel intern.Pentru fiecare ochi se foloseste o compresa separate.Nasul va di curatat cu tampoane pregatite in prealabil pentru rasucirea
unor bucati mici de vata sterile.Prin aceasta metoda insa pare ca pot ramane resturi de vata ceea ce recomanda dolosirea unei pere de cauciuc pentru aspirarea
vatei.Urechile vor fi sterse cu tampoane de vata rasucite care patrund in conductul auditiv prin mascari de rotatie.Cu cealalta mana vom trafe unos in sus si inapoi
pavilionul urechii.
Unghiile vor fi taiate daca sunt prea mari,usor rotunjite la maini,drepte la picioare.
Aceasta se face de obicei dupa baie sau cand doarme.Pielea capului va fi ingrijita prin periaj zilnic cu o perie cu peri moi si fini usor de intretinut.Periajul se face cu
miscari blande in directia orientarii parului.Daca se formeaza cruste la nivelul pielii,inmuiata cu vaselina 0.5 - 1 %.
Infasatul
Defectia si mictiunea fiint involuntare la sugar scutecele protejeaza restul lenjeriei patului,pe langa aceasta ele au si rol in mentinerea temperaturii constante a corpului
in primele saptamani de viata.
Pentru infasat com folosi 3 scutece : unul mare,dreptunghiular,unul mic patrat si unul triunghiular.Scutecul patrat se aseaza cu 10 cmmai jos decat cel dreptunghiular,iar
cel triunghiular cu 5 cm mai jos decat cel patrat si cu varful in jos.
Pentru imbracarea camasutei se face o manseta la maneca,se introduce 2 degete cu care se apuca pumnul sugarului care se trage afara apoi camasuta se incheie prin
legarea sireturilor la umar.
Sugarul va fi asezat pe scutece pentru infasat,cu regiunea fesiera in mijlocul scutecului triunghiular si cu marginea scutecului mare la nivelul axilelor.Se trage in sus
coltul din dreapta peste abdomen,spre stanga,apoi cel din stanga spre dreapta.Cele doua parti ale scutecului patrat se trec una peste alta,marginea inferioara a lui
ramananad libera.La scutecul mare se trece partea dreapta spre stanga,se intend genuchii sugarului,se indoaie marginea inferioara a scutecului,cam cu o latime de
palma sub varful picioarelor,se trece partea stanga spre dreapta cat mai spre spate.Scutecul mare poate fi fixat si cu ace de siguranta speciale.Dupa baie se efectueaza
aceeasi tehnica de infasare cu deosebire ca se prefera si infasarea mainilor,intinse dealulgul corpului.
Majoritatea sugarilor, nu sunt incomodati de scutecele ude.Daca sugarul este sufficient de invelit, umiditatea scutecelor nu este o sursa de frig pentru el, dar cand
scutecele ude sunt in contact cu aerul, evaporarea le raceste ,creeaza discomfort acestuia.Dupa emisia scaunului, sugarul va fi schimbat imediat.Pentru aceasta, va fi
intai sters si apoi spalat partial in regiunea anala si fesiera.
Sugarii mici care au tendinta mai mare la regurgitatii, vor fi schimbati inainte de alimentatie ,cei mai mari pot fi schimbati si dupa alimentatie.
Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatory avand in vedere ca modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului si evolutia bolii de
care sufera.
Toate observatiile asupra functiilor vitale se consemneaza in foaia de temperature ce face parte integranta din F.O. a bolnavului, fiind un document medical, stiintific si
medico-juridic.
TEMPERATURA
Masurarea temperaturii este de o deosebita insemnatate si se face de regula de doua ori pe zi : dimineata intre orele 6-8 si seara intre orele 17-19.
La sugari si la copiii mici, termometrul se introduce intrarectal si se citeste dupa 5 minute.Si inainte si dupa folosire, termometrul trebuie sters bine,in primul caz de
solutia antiseptica in care este tinut si in al doilea caz de materiile care au aderat la el,folosindu-se pentru aceasta o bucata de vata sau tifon inmuiat in solutie
antiseptica.Dupa fiecare intrebuintare, termometrul
va fi bine scuturat penrtu ca mercurul sa coboare sub 36 grade C apoi va fi pus in borcanul cu solutie antiseptica ( cloramina 1% sau bromocet).La copiii mari,
temperature se ia axiar timp de 10 minute, respectandu-se aceleasi reguli de igiena.Este preferabil ca termometrul sa fie individual,marcate cu etucheta.
Temperatura normala trebuie sa fie in copilarie sub 37 gradeC ca la adult, cea intrarectala putand ajunge- in special seara - pana la 37,3 grade C, fara semnificatie
patologica.
Pana la 38 grade C se numeste stare subfebrila, de la 38 grade C in sus este febra.Peste 39 grade C se mai spune hiperpirexie.
Tipuri de febra:
-febra terta(malaria)
La copilul mare, ascensiunile febrile bruste si importante pot fi insotite de frison si cefalee, uneori si de varsaturi; la copilul mic, nu exista frison, dar varsaturile sunt mai
frecvente si pot aparea convulsii febrile sau stare de colaps.
Exista febra de natura infectioasa, care este mai frecventa, dar si febra de cauza neinfectioasa, ca spre exemplu: febra de sete (deshidratare) a copilului mic, febra din
bolile canceroase si leucemii, febra din unele boli ale S.N.,febra de resorbtie, febra medicamentoasa, febra din bolile de colagen.
PULSUL
Are o semnificatie de diagnostic si de urmarire a evolutiei unei boli.se face tot graficul de temperature dar cu alta culoare.In mod normal,pulsul la sugar este de 120130/minut, la copilul de 4 ani in jur de 100/minut, la scolarul mijlociu de 70-80/minut.
Accelerarea pulsului se numeste tahicardie si se intalneste in febra, stari emotionale sau de agitatie, insuficienta circulatory periferica, anemii importante, miocardite,
unele tulburari de ritm cardiac.
Rarirea pulsului se nimeste bradicardie si de observa in tumorile cerebrale, tulburari de conducere ale cordului, intoxicatia cu digitala.
Pulsul trebuie luat nu numai la artera radiala ci si la una din arterele membrului inferior, cel mai bine la artera femurala, la care se simte foarte clar.
Pentru artera radiala, se palpeaza cu aratatorul si mediusul (deci nu cu policele) la cca.1/2-1 cm medical si proximal fata de apofiza stiloida radiala; pentru artera
femurala se palpeaza la jumatatea arcadei inghunale.
RESPIRATIA
Numarul de respiratii pe minut este la nou-nascut de cca. 40-45, la sugari de 30-35, la 4 ani de cca. 25, la scolarul mijlociu de 18-20 respiratii.Se noteaza tot pe graficul
de temperatura dar cu alte culori decat febra si pulsul
Accelerarea respiratiei (polipnee) se intalneste in febra, stari emotionale, plans, boli ale pulmonului, insuficienta cardiaca.Rarirea respiratiei se produce in somn, in
tumori cerebrale, menungite, stari de coma.Respiratia rara si profunda, cu pause intre ciclurile respiratorii este respiratia KUSSMAUL, intalnita in coma diabetica, coma
uremica si acidoze in general.
TENSIUNEA ARTERIALA
Copilul trebuie sa fie in repaus, in clinostatism(pozitie culcata).Se monteaza manseta aparatului pe bratul complet dezgolit si care nu trebuie sa fie strans de maneca
rasucita.Manseta sa fie adaptata etans,fara a jena circulatia la brat.Se palpeaza artera radiala in plica cotului, unde este situate medical fata de tendonul
bicepsului.Degetele examinatorului trebuie sa simta bine pulsatiile arterei.Se umfla progresiv manseta cu para de cauciuc si se aplica stetoscopul pe zona unde s-a
palpate artera.Se desumfla treptat manseta prin deschiderea surubului de langa para de cauciuc.Cand se percepe in stetoscop primele batai, chiar slabe, ale arterei
radiale, se citeste valoarea marcata pe cadranul manimetrului in mm sau cmHg.Aceasta est tensiunea arteriala maxima sau sistolica.Continuand desumflarea mansetei,
cand bataile dispar brusc sau scad brusc ca intensitate, valoarea citita pe cadran exprima tensiunea arteriala minima sau diastolica.
Cresterea tensiunii arteriale se consta la copii in:glomerunonefrita difuza acuta si cronica, insuficienta aortica, tumori cerebrale, sindromul nefrotic impur.Cresterea
tensiunii este semnalata prin cefalee cu sau fara varsaturi iar hipotensiunea ortostatica prin ameteli si senzatie de "negru inaintea ochilor" la schimbarea brusca de
pozitie.
Este o operatiune de mare importanta pentru aprecierea dezvoltarii sale si a starii de sanatate.
La sugarii internati in spitale si alte unitati de copii ea se face zilnic.La copiii mari cel putin o data la internare si apoi periodic in functie si de afectiunea de care sufera.In
cazul bolilor cu edeme, a bolilor cu tulburari ale diurezei, la cardiaci si renali, cantarirea este uneori necesara zilnic sau cel putin la 2-3 zile odata.
Exista scaderi in greutate cu semnificatie patologica:scaderile bruste de peste 10% intr-o zi in toxicoza sugarului, scaderile mai lente dar persistente din bolile maligne,
deficitele ponderale distrofii.Exista si cresteri ingreutate patologice: in edemele din sindromul nefrotic, insuficienta cardiaca, infiltrarile postcortizonice.Greutatea
excedentara persistenta se constata la copiii"pastosi",hraniti cu glucide in exces,la obezi, in sindromul adipozo-genital.
DETERMINAREA TALIEI
La sugari se face cu pediometrul, care este o scindura de lemn gradate pe care aluneca un cursor.
Se face pe 24 ore.Incenpand de la varsta prescolara pana la scolarul mijlociu diureza normala este de 30-40 mi/kg corp/24 ore.Strangerea se face in borcane de mari,
care de preferinta sa fie si gradate, daca nu,se aprecieaza cel putin cu aproximatie cat mai apropiat de situatia reala.
Scaderea diurezei (oligurie) are loc in caz de temperatura ambianta foarte ridicata, in stari de deshidratare, in insuficienta renala acuta, in glomerunonefrita acuta difuza
si in sindromul nefrotic, in insuficienta cardiaca.Cresterea diurezei (poliurie ) se produce in diabetul zaharat, diabetul insipid retrohipofizar sic el renal, in insuficienta
renala cronica in primul stadiu(de poliutie compensatorie), in urma perfuziilor abundente cu
solutii hipertone(glucoza 10%), dupa diuretice.
SI ABDOMINAL
Are uneori valoare semiologica.In afara faptului ca pot fi indicatori ai bunei dezvoltari mai au urmatoarea semnificatie:cresterea perimetrului cranian servine in
hidrocefalie; perimetrul abdominal creste in ascita si in tumori abdominale voluminoase si poate fi utilizat ca perimetrul de urmarire a evolutiei favorabile sau
defavorabile prin fluctuatii pe care le prezinta.
Lungimea la nastere este in medie de 50 cm; la un an 70-73 cm,la 2 ani 80-83 cm;de la 3 ani pana la 10 ani se utilizeaza formula pentru aflarea inaltimii normale medii
I=80+5V,in care I=inaltimea in cm iar V=anii de varsta.
Perimetrul cranian este la nastere de cca.34 cm, cu 3 cm mai mare decat al perimetrul thoracic.Pentru perioada de sugar el se calculeaza dupa formula p.c.=I/2+10
in care p.c.=perimetrul cranian in cm iar I=lungimea in cm.
Perimetrul thoracic este la nastere cu 3 cm mai mic decat cel cranian,deci de cca.31 cm.La varsta de 1 an egaleaza perimetrul cranian, ambele avand 45-46 cm.Dupa 1
an perimetrul thoracic va fi cu atatia cm mai mare decat cel cranian cu cati ani are copilul.
FOLOSITE
Prezentare farmaceutica- fiole a 1 mi si 2 ml, solutie apoasa injectabila continand colecalceferol 200.000 n.i. sau 600.000 n.i. respective 10 mg sau 15 mg(cutie cu 5
buc).
Actiune terapeutica - aceleasi ca pentru vitamina D2; este absorbita si utilizata mai repede.
Indicatii si mod de administrare- in rahitism si fetanie hipocalcemica, profilactic 200.000-400.000 n.i. la fiecare 6 luni,pana la varsta de 5 ani; curative 200.000 n.i. odata
pe saptamana, 2 saptamani in osteoporomalacie, cate 200.00 n.i. la fiecare 15 zile, timp de 3 luni.
VITAMINA C
Prezentare farmaceutica- comprimata continand acid ascorbic 200 mg (flacon cu 20 buc.); comprimate efervescente continand acid ascorbic 500 mg (tub cu 20 buc.);
fiole a 5 ml solutie apoasa injectabila continand acid ascorbic 500 mg (cutie cu 3 buc,)
Actiune terapeutica - factor vitaminic cu rol in biogeneza substantei intercelulare, intervine in procesele metabolice de oxidoreducere, in metabolismul blucidelor,
proteinelor si grasimilor; actioneaza substitutive in starile de deficit de acid ascorbic, corectand tulburarile specifice; grabeste vindecarea plagilor, favorizeaza
depunerea calciului in oase si vindecarea fracturilor, creste rezistenta capilarelor, mareste rezistenta la infectii.
Indicatii - boli grave, stari febrile prelungite,infectii, interventii chirurgicale: plagi atone,gingivite,stomatite,fracture,hemoragii.
CALCIU 200
Prezentare farmaceutica- comprimate efervescente continand gliconolactat de calciu 1,80 g, corespunzator la 200 mg calciu (cutie cu 10 buc.)
Indicatii- stari de carenta calcica, cronica, deficit de calciu in perioada de crestere, in timpul sarcinii si alaptarii, la batrani, in cursul tratamentului cotrizonic prelungit, in
insuficienta paratiroidiana (se administreaza in asociere cu vit.D) in osteoporoza si alte osteopenii cu decalcifiere, in osteomalicie si rahitism(in asociere cu vit.D), fetania
cronica.
Reactii adverse-gust neplacut de hipercalcemie si hipercalciurie, in hiperparatiroidism, hipervitaminoza D2; nu se administreaza la bolnavii care primesc glucozide.
ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI
(ARTIFICIALA, NATURALA)
In timp ce sugarul alimentat la san primeste o ratie care inregistreaza in cursul aceleasi zile, si chiar in cursul aceluiasi supt, variatii importante, concordante cu nevoile
sale, sugarul alimentat artificial primeste formule calculate mechanic si constante din punct de vedere cantitativ.
Alimentatia la san ofera sugarului alimental specific si este recomandat tuturor sugarilor,pentru ca laptele matern este complet si pentru ca alimentatia la san
favorizeaza si interrelatia mamaglalactofore sanii vor fi storsi cu blandete; se va evita purtarea sutienelor; mameloanele mici si ombilicate vor fi tractionate de 10-12
ori/zi, in ultimele 3 luni de sarcina.
Cu cat nou-nascutul va fi "pus" mai precoce la san, cu atat secretia lactate se va instala mai repede.
Cu toate ca unele supturi nu aduc cantitati suficiente pentru hrana, ele sunt esentiale pentru instalarea lactatiei, mai ales daca se practica alimentatia " la cerere".
Cantitatea secretiei lactate este de 300-500 ml/zi, la sfarsitul peimei luni si de 800-1100 ml in luna a-4-a-a-6-a postnatale.
Nu este influentata de paritate, varsta , sezon clima, marimea sanilor sau revenirea cliclui, dar sufera influente negative in caz de stress sau obezitate.
In primele 3-4 zile dupa nastere este secretat colostrul care are o culoare balbuie, un pH de 7,7 si o densitate de 1040-1060.
-proteine in proportie de 2,7% cu comtinut bogat in aminoacizi liberi(dintre care o importanta deosebita o are triptofanul);
-lipide in proportie de 3 g% cu valori ale colesterolului inferioare celui din laptele matern;
-saruri minerale: calciu si fosfor in concentratii mai mici decat laptele matern;
-macrofage activate care transmit lomfocitelor din intestinal sugarului informatia genetica de la mama si au rol in apararea antiinfectioasa(bacteriana) si antivirala.
Laptele de mama are un pH de 6,8-7,4 densitate de 1030-1032; asmolaritate de 400-500 m Os m/l si o valoare calorica de 670 Kcal/l.
Proteine:1-1,2g% cu o valoare energetica de 7% din valoarea calorica; desi in cantitate mica,au o valoare biologica deosebita prin continutul crescut in albumine(0,6g%)
si continutul scazut in cazeina (0,4g%) fiind deci un lapte albuminos.Continutul in azot neproteic este de 0,05g%, dintre care 0,013g% aminoacizi liberi.
Albiminele sunt alcatuite in mare parte din lactabumina, lactoferina (rol antibacterian), scrumalbimuna, scrumglobuline, lizozim.
Cazeina (complex fosfolipidic) contribuie la coagularea laptelui sub influenta presurei si produce lactofactor bifidus2(rol in dezvoltarea florei bifidogene care are effect
trofic asupra mucoasei si impiedica dezvoltarea germenilor).
Lipidele- reprezinta 50-60% din valoarea energetica.Sunt in cantitati variabile, crescute de obicei la sfarsitul suptului.Acizii grasi nesaturati(acidul linoleic are rol deosebit
in procesul de crestere si asigura 3,5-6% din valoarea calorica totala).
Lactoza prezenta sub forma izomerului beta, contribuie la sinteza galactocerebrozidelor( are rol in celula nervoasa si favorizeaza dezvoltarea florei bifidogene).
Oligozaharidele cuprind: glucoza, galactoza, fructoza,N-acetil-glucozamina si acidul sialic care intra in structura celulei nervoase.
Sarurile minerale - fierul este in cantitate insuficienta (0,05-0,07mg%),sodiul 6-7mEg/l(concentratie ideala), calciu 35mg%, fosforul 15mg%.
Vitaminele - sunt in cantitati suficiente , cu exceptia vitaminei D care este in cantitate de 22-100n/l(fata de un necesar de 400-800n/zi).
-prezenta Ac transmisi prin lapte care protejeaza nou-nascutul impotriva bolilor cu poarta de intrare digestive (poliomielita, shigeloza, salmoneloza);
Tehnica alaptarii
Daca mama prefera sa stea culcata, se va aseza in asa fel incat sa realizeze "un culcus" pentru copil pe partea sanului din care il alapteaza.Mamelonul va fi adus la
marginea buzelor sugarului, care va intoarce capul si va cauta mamelonul.Mama va tine sanul la marginea areolei, intre degetele aratator si medius, si va avea grija san
u stanjeneasca respiratia copilului.Cu degetul mare,mama va exercita o compresiune usoara in portiunea superioara a sanului, permitand astfel evacuarea laptelui.Dupa
declansarea suptului se va produce reflexul de expulzie (scurgere) a laptelui.Pentru stimularea secretiei lactate este bine ca sanul sa fie golit la fiecare supt.
Cantitativ, in primele 3 saptamani de viata, nou-nascutul suge intre 60 si 90 ml la un supt, iar de la 3 saptamani la 2 luni ajunge la 120-150 ml.
Dupa supt sugarul va fi tinut in brate, ridicat in pozitie verticala si va fi batut usor pe spate pentru a elimina aerului inghitit.
Orarul meselor va fi reglat in functie de necesitatile sugarului, iar pranzul de noapte va fi suprimat imediat ce este posibil.
Diareea la san - este un symptom sin u o boala.Se manifesta in primele 3 luni dr viata prin scaune diareice, apoase, explosive, emise in timpul sau imediat dupa supt,
simultan cu agitarea membrelor inferioare.Dupa emisia scaunului nou-nascutul se linisteste.Semnul caracteristic este ca,desi emite scaune diareice, nou-nascutul
prezinta o curba ponderala ascendenta.
Subalimentatia prin hipogalactie - in general,nou-nascutul este iritabil,plange cu mult timp inaintea mesei, are colici abdominale, prezinta varsaturi de subalimentatie,
constipatie sau scaune de culoare verde-inchis cu mucus(scaune de inanitie).
Incapacitatea de a suge - este o eventualitate intalnita la prematurii cu o greutate foarte mica, la cei cu leziuni cerebrale sau in caz de obstructie nazala "rebela".In
asemenea situatii se poate recurge la gavaj.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Definitie=se considera alimentat artificial sugarul care nu primeste laptele de femeie (in exclusivitate) in rpimele 4 luni de viata.
Acest tip de alimentatie se foloseste numai atunci cand exista contraindicatii pentru alimentatia naturala (care tin de mama sau de nou-nascut) sau in rarele cazuri de
agalactie sau hipogalactie.
Laptele pulbere sau formulele de lapte gata pregatite vor fi diluate in apa fiarta si racita in prealabil pana la 40-60 grade, numai inaintea fiecarei mese.Imediat dupa
folosire, biberonul si tetina vor fi spalate si curatate cu o perie speciala.Vor fi lasate in apa.Biberoanele vor fi fierte 15 minute; se arunca imediat apa si intreg materialul
pentru 24 ore va fi pastrat uscat, in vas inchis.Biberonul cu lapte va fi incalzit la temperature corpului; temperature va fi incercata prin picurarea catorva picaturi pe
dosul mainii mamei sau asistentei.Orificiul tetinei trebuie sa fie atat de mic incat picaturile de lapte sa curga incet.
Durata unei mese variaza intre 5-25 minute.Sugarul nu va fi silit sa depaseasca cantitatea calculata dar nici cea pe care o doreste ; iar laptele ramas va fi aruncat.
Biberonul va fi astfel tinut incat numai laptele, fara aer, sa umple tetina.
Grasimi in cantitate de 3,4-3,5g%,cu pondere mai mare a acizilor grasi saturati, ceea ce face sa aiba un coefficient de utilizare a grasimilor mai reduse decat al laptelui
uman.
Dintre acizii saturati predomina acidul stearic, facand ca grasimile sa aiba un coefficient de absortie de 75%.
Hidrocarbonate in cantitate de 4,8g(continut scazut de lactoza),ceea ce conduce la o toleranta digestive si o absorbtie intestinala mai mica.
Saruri minerale 0,7g% cu sodiul 25 mEg si raportul Ca/P de 1,3 ceea ce face ca absortia calciului sa scada, favorizand aparitia rahitismului.Datorita continutului crescut
in proteine si saruri minerale, osmolaritatea laptelui de vaca este crescuta,fortand bariera renala pentru eliminare.Valoarea sa biologica,imuna , de aparare este practice
nula.
-hiperosmolaritatea cu efecte nedorite pe functia renala, accentuate in conditii de deshidratare cand poate surveni tromboza de vena renala;
Preparatele industriale de lapte- au fost create pentru apropierea compozitiei lor de lapte uman prin diluare, adios de uleiuri vegetale, vitamine si fier, reducerea sau
excluderea unor principii nutritive care ar putea, in anumite stari patologice, san u fie tolerate de sugari.Aceste preparate se impart in:
preparate de inceput - pentrul sugarul de 0-4 luni(lapte adaptat:Pre-Bebe,Pre-Aptamil,Pre-Aleamil,Humana 1,Similac; lapte partial adaptat:Aptamil,Milumil,Humana
2,Humana Baby-Fit,Guigoz,Robebi A,Robebi B);
preparate de continuare - pentru sugarul de 4-12 luni cu compozitie intermediara intre laptele de vaca si laptele adaptat(Bebe 2);alimentatia artificiala trebuie san
nu depaseasca 750-800 ml lapte/24 ore(cu exceptia laptelui umanizat sau adaptat).
Calcularea ratiei alimentare trebuie sa tina seama de principii alimentare, saruri minerale, electroliti, oligoelemente, lichide.
In general, in prima luna de viata sunt recomandate 7 mese, apoi 6 mese pe zi; din luna a4-a, 5-6 mese; de la 5 luni 5 mese.
ADMINISTRAREA O2(Oxigenoterapia)
Scop: terapeutic
Imbogatirea aerului inspirit cu O2 in concentratii diferite , pe cale inhalatorie pentru combaterea starii de hipoxie, in scopul ameliorarii concentratiei de O2 in
sange.Trecerea oxigenului de la nivelul pulmonary in sange este conditionata de unii factori a caror alterare determina unule tipuri de hipoxie:
circulatory- datorita tulburarilor de circulatie.La nivelul tesutului, oxigenul este utilizat sub forma dizolvata in plasma, in cantitate de 3 ml oxygen la100 ml sange
oxigenoterapia creste aceasta cantitate dizolvata pana la 1,8-2,2 ml O2 la 100 ml sange, prin administrarea O2 la presiunea de o atmosfera.
Indicatii:
Surse de oxygen= statie de O; microstatie; bomba de oxygen de 300-10.000 l oxygen comprimat la o presiune de 150 atm.
Pentru a se putea administra presiunea se regleaza cu reductorul de presiune, debitmetrul care indica volumul de litri de O(min) si se umidifica cu ajutorul
barbotorului.
Administrarea O2 se face cu: sonda sau cateter nasal, ochelari, masca fara reinhalarea gazului expirat, cort de oxygen.
Sonda nazala- se introduce in nara pana la faringe.Utilizarea sondei nazale permite evitarea reinhalarii aerului prin expiratia pe gura.
Deoarece expiratia dureaza dublu cat inspiratia,O2 trebuie administrat intr-un debit triplu fata de cel dorit a fi inspirat.Prin sonda se administreaza un debit de 12
l/min.
Cateterul nazal- cateter cu orificii laterale multiple: se introduce in nara la faringe, schimbandu-se de la o nara pe alta; se poate introduce si in pipa laringiana.
Ochelarii pentru oxigenoterapie- se fixeaza dupa urechi si cu doua sonde de plastic care patrund in nari.Se recomanda la copii si bolnavii agitati .
Masca pentru oxigenoterapie (fara reinhalarea gazului expirat),prezinta un system de valve care dirijeaza fluxul de gaze.
Cortul de oxygen nu poate depasi o concentratie a oxigenului, peste50%, realizeaza o circulatie deficitara a aerului, ducand la incalzirea pacientului(se impune
racirea cu gheata sau folosirea corturilor cu refrigerator).
Etape:
se introduce cateterul la nazofaringe cu miscari blande, paralel cu palatal osos si perpendicular pe buza superioara;
O2 se modifica inainte de a ajunge la pacient in barbotoare speciale; neumidificat, oxigenul este irritant pentru mucoasa respiratory;
Etape:
se pune masca in mana bolnavului, pentru a-I usura controlul mastii si i se sustine mana.Debitul O2 va fi de 10-12 l/min;
cand bolnavul s-a obijnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului;
Incidente:
infiltrarea gazului la baza gatului produce emfizemul subcutanat, datorita fisurarii mucoasei.
Atentie!
bombele de oxygen se aseaza singure, fixate de portbutelie, orizontal pentru a evita loviturile;
VACCIN ENGERIX B
Se administrare i.m.
Schema de vaccinare:
0 - 1 - 6 - in IIIdoze
0 - 1 - 2 - in IV doze
Exemplu:
0 - 2 luni
I.V.P.O.
I.D.T.P.
-4 luni
2.V.P.O.
2.D.T.P.
- 6 luni
2 ENGERIX
3.V.P.O.
n.n
ENGERIX 1 ENGERIX
3.D.T.P.
D.T.P.=antidiftero-tetano-pertusis.
VACCINAREA ANTIHEPATICA B
RECOMBIVAX- HB (vaccin AND recombinant antihepatita B, Merck,Sharp&Dohme, S.U.A), este un vaccine viral subunitar neinfectios, care contine antigel de suprafata al
virusului hepatitei B (AgHBs), obtinut prin clonarea genei care codifica acest antigen in culture de Scharromyces cerevisiae.Vaccinul contine hidroxid de aluminiu ca
adjuvant si thyomersal ca prezervant.
Farmacologie clinica:
Virusul hepatitei B este unul din cele mai importante virusuri hepatitice din punct de vedere al consecintelor infectiilor, pentru sanatatea publica (problema
majora).Caracteristic pentru virusul hepatitei B este frecventa mare a infectiilor subclinice precum si persistenta, intr-o proportie importanta a infectiei virale( statusul de
portaj cronic) dupa infectie.Purtatorii cronici de virus reprezinta cel mai important rezervor de virus.Statusul de portaj cronic este asociat cu riscul de deces premature
prin ciroza hepatica si hepatocarcinom primar.La copilul in varsta de sub un an , majoritatea infectiilor acute cu virusul hepatitei B sunt urmate de starea de portaj
cronic.La acesti copii expunerea la infectie se petrece, fie in timpul nasterii, atunci cand mama este purtatoare de virus (AgHBs pozitiva),fie ulterior prin contactul strans
dintre parintii sau fratii purtatori si sugar.
Studiile epidemiologice au aratat ca anticorpi fata de antigenul de suprafata al virusului(antiHBs), protejeaza fata de boala,iar la copilul in varsta de sub 1 an , fata de
infectie-portaj.Aceasta observatie sta la baza utilizarii vaccinului antihepatita B in imunizare si s-a observat ca, practice toti subiectii sanatosi vaccinati au raspuns cu
titruri protectoare de anticorpi dupa inocularea cu 3 doze de vaccine RECOMBIVAX B.
Prezentare:
Vaccinul RECOMBIVAX HB este repartizat in flacoane continand o doza pediatrica de 0,5 ml.Vaccinul este o solutie apoasa care in repaus formeaza un deposit alb cu un
supernatant limpede.
Pastrare:
RECOMBIVAX HB se stocheaza si se transporta la temperature de 4-8 gradeC.NU SE CONGELEAZA! In aceste conditii isi pastreaza valabilitatea pana la data inscrisa pe
flacon.
Indicatii:
Incadrul Programului National al Imunizarii,RECOMBIVAX HB SE utilizeaza incepand de la nastere, pentru profilaxia infectiei cu virusul hepatitei B la toti copii in varsta de
sub 1 an.Vaccinarea este obligatorie.
Utilizarea vaccinului:
Doza pediatrica de vaccine antihepatita B este de 0,5 ml.Schema de vaccinare impotriva hepatitei B consta in administrarea a trei doze pediatrice de vaccine
RECOMBIVAX HB astfel:
Vaccinarea cu RECOMBIVAX HB se desfasoara in tot cursul anului; se recomanda ca prima doza de vaccine sa fie administrate la externarea din maternitate, la
maxim 7 zile de la nastere, iar dozele consecutive din schema de imunizare, sa fie administrate in microcampanii organizate in dispensare, in ultima saptamana a
lunii.
In situatiile obiective si temeinic motivate cand termenele din schema de vaccinare ni pot fi respectate, se va aplica principiul cumularii a trei doze de vaccine
pana la varsta de 6 luni, intervalul minim admis intre dozele successive fiind de 4 saptamani.
Modul de administrare:
Vaccinul RECOMBIVAX HB se injecteaza i.m. profound, zona de electie fiind regiunea externa a coapsei in afara liniei mediene.In cazul administrarii simultane a
vaccinului DTP cu vaccinul RECOMBIVAX HB, vaccinul DTP va fi administrat intr-o coapsa iar vaccinul RECOMBIVAX HB in coapsa opusa- nu se admite
amestecarea celor doua tipuri de vaccine in aceeasi seringa.
Se accepta administrarea simultana (in aceeasi zi ) a vaccinului RECOMBIVAX HB cu urmatoarele vaccinuri: BCG, DTP,DT,VPO, vaccine gripal inactivat.Se permite
inocularea cu RECOMBIVAX HB cu minim 15 zile si respective minim 30 zile dupa VOP.In cazurile in care vaccinarea impotriva hepatitei B nu s-a efectuat conform
schemei si se suprapune cu vaccinarea antirujeolica, aceasta din urma are prioritate.Vaccinul RECOMBIVAX HB poate fi administrat dupa minim doua saptamani
de la inocularea cu vaccine rujeolic
Precautii
Inocularea cu RECOMBIVAX HB se va face respectand tehnica aseptica.Este important sa se utilizeze pentru fiecare copil seringa si ac sterile, in vederea prevenirii
transmiterii agentilor patogeni de la o persoana la alta.
Contraindicatii:
Contraindicarea medicala a inocularii cu RECOMBIVAX HB implica responsabilitatea evaluarii cat mai exacte a riscului de infectii asociat acestei decizii.
Administrarea vaccinului RECOMBIVAXHB este contraindicate numai in cazul bolilor febrile severe,bolilor neoplazice si curelor prelungite (peste 7 zile) cu
corticosteroizi.Prematuritatea nu reprezinta o contraindicatie pentru administrarea vaccinului.De asemenea, copii nascuti din mame HIV positive,precum si copiii
bolnavi de SIDA sau HIV pozitiv nu sunt contraindicate la vaccinarea cu RECOMBIVAX HB.
Reactii adverse:
RECOMBIVAX HB este foarte bine tolerat; in studiile clinice nu s-au raportat reactii adverse serioase atribuabile vaccinului.Dintre reactiile adverse cu frecventa mai
mare de 1% s-au raportat:
-reactii locale - in 15 -17 % din cazuri apar eritem, induratie si durere locala la locul inocularii.Aceste fenomene sunt trecatoare sin u necesita masuri terapeutice;
- reactii sistematice- dupa inoculare pot apare reactii febrile blande si de scurta durata care nu necesita tratament.
Inregistrare si raportare
Vaccinarea cu RECOMBIVAX HB va fi inregistrata in documentele medicale existente in uz, in rubrica destinata vaccinarii antivariolice, dupa inocularea abreviatiei
A.V. cu abreviatia H.B., precum vaccinul antihepatic B.
Raportarea realizarilor la vaccinarea antihepatica B se face lunar catre CMP Judetean pana la data de 5 ale lunii care urmeaza.
Copilul prematur
Prematurul este nou-nascutul cu varsta gestationala mai mica de 37 saptamani, cu greutatea mai
mica de 2.500g si talia mai mica de 47cm. Prematurul are greutatea corespunzatoare varstei
gestationale.
Gradele de prematuritate.
In functie de greutatea de la nastere, prematurii se clasifica in:
Gradul I: 2.499-2.000 g
Gradul II: 1.999-1.500 g
Gradul III: 1.499-1.000 g
Gradul IV: sub 1.000 g
Conform noii Clasificari Internationale a Bolilor (ICD)
prematurii se impart in:
Nou nascut
Varsta
Greutatea la
gestationala nastere
prematur
(low birth weight =
LBW)
VG < 37
sapt.
(259 zile)
Gn < 2.500g
Prematur mic
(very low birth weight =
VLBW)
VG < 32
sapt.
(154-224
zile)
Gn < 1.500g
VG < 28
sapt.
(154-196
zile)
Gn < 1.000g
Cauzele prematuritatii
Cauzele care duc la o nastere prematura sunt numeroase si foarte variate, care adesea se asociaza,
fiind greu de distins contributia fiecareia. Este greu sa se separe cauzele care produc nasterea
prematura de cele care intarzie cresterea intrauterina.
Cauzele cunoscute ca generatoare de nasteri premature se pot imparti in: cauze materne, fetale,
socio-economice si cu etiologie neprecizata
Cauze materne
Cauze fetale
sarcina gemelara;
boli ereditare ale fatului;
malformatii fetale;
eritroblastoza.
Cauze sociale
Cauze necunoscute
Acestea reprezinta 30% din nasterile premature.
Evolutia prematurului
Evolutia prematurului depinde de VG (varsta gestationala) si de Gn (greutatea la nastere), dar si
de ingrijirile si de morbiditatea ulterioara.
Unii se pierd imediat dupa nastere sau dupa cateva zile postnatal prin detresa respiratorie, daca
Ingrijirea prematurului
Combaterea acidozei
- administrare de oxigen si solutie de glucoza 5% + bicarbonat de sodiu - la mama, in travaliu, si
apoi la prematur, in primele zile in raport cu valorile pHmetriei. Corectarea acidozei se face cand
pH-ul este sub 7,20 si dupa ce s-a stabilit o ventilatie adecvata.
Prevenirea infectiilor
saloane mici cu circuit propriu - accesul persoanelor straine strict interzis;
personalul din sectie va fi verificat periodic clinic si bacteriologic;
lenjeria, vesela, instrumentarul si sondele utilizate se vor steriliza inaintea fiecarei
intrebuintari;
dezinfectia ciclica si curenta a saloanelor, paturilor, incubatoarelor;
lichidul din umidificatoare si barbotoarele de oxigen se va schimba zilnic;
aerul din saloane se dezinfecteaza cu raze ultraviolete.
Alimentatia prematurului
Principiile alimentatiei copilului cu greutate mica la nastere:
1. Nevoi de lichide: 60ml/kg in prima zi (exista tendinta de retentie de Na si apa), se creste
treptat pana la 130 ml/kg/zi in prima saptamana apoi 200 ml/kg/zi.
2. Necesitati calorice - mari in contrast cu posibilitatile de digestie si de absorbtie:
I sapt. - 40-90 kcal/kg/zi.
II sapt. - 110-120 kcal/kg/zi - apoi 130 kcal/kg/zi. Prematurul necesita 5 kcal pentru
fiecare gram de crestere in greutate
3. Necesarul de principii alimentare maximale:
proteine - 3,5-4 g/kg/zi;
lipide - 2-2,5 g/kg/zi; datorita posibilitatilor reduse de digestie si absorbtie a lipidelor.
Acidul linoleic trebuie sa reprezinte 5% din ratia calorica totala.
glucide - 4-6 g/kg/zi in prima saptamana cand prezinta deficit de lactaza apoi 12-18
g/kg/zi (are nevoi mari de glucoza si galactoza pentru creier).
4. Alimentul ideal este laptele uman in primele doua saptamani, apoi va primi 2/3 lapte uman +
1/3 un preparat adaptat de lapte (Humana O, Pre-Aptamil, PreNAN, Similac, etc.) pentru aport
suplimentar de proteine.
5. Perioada de tatonare a tolerantei alimentare este de 10-14 zile in functie de greutatea la
nastere.
6. Numarul de pranzuri este intre 8-10, cu atat mai multe cu cat greutatea la nastere este mai
mica. Nou-nascutul cu o Gn < 2.000 g nu are reflex de deglutitie si va fi alimentat prin gavaj cu
sonda nazogastrica care se inlocuieste la 2-3 zile.