Sunteți pe pagina 1din 69

INGRIJIREA COPILULUI PREMATUR

PREMATURUL
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

1. DEFINITIA PREMATURITATII
- este data de anumite criterii:
Criteriul temporal: - orice copil rezultat dintr-o gestatie egala sau mai mica de 37
saptamani cu dezavantajul ca nu intotdeauna se poate afla cu exactitate data certa a
ultimei menstruatii.
Criteriul ponderal: -copii nascuti cu o greutate egala sau mai mica de 2500 g.
O definitie simplificata a prematuritatii este data de Shakespeare in piesa 'Richard al III-
lea'
Prematurul este o fiinta neispravita si prea timpuriu zvarlita in lume.
Pe baza criteriului ponderal se poate face urmatoarea clasificare:

CLASIFICAREA PREMATURILOR
Prematuritate gr.I. - nou-nascut cu greutate la nastere sub 2500-2000 g.
Prematuritate gr.II. - nou-nascut cu greutate la nastere intre 2000-1500g.
Prematuritate gr.III.- nou-nascut cu greutate la nastere intre 1500-1000g.
Prematuritate gr.IV. - nou-nascut cu greutate la nastere sub 1000g.
Alti autori imbina cele 2 criterii, impartind copii in 3 categorii:
1. normal pentru varsta lor;
2. supraponderal pentru varsta;
3. subponderal pentru varsta.
Talia este cea mai rar folosita in aprecierea prematuritatii considerandu-se
totusi ca, un nou-nascut cu talia sub 47 cm poate fi nascut prematur.
2.ETIOLOGIA
Cauzele prematuritatii sunt numeroase, in general se asociaza si sunt greu de
depistat.
Se apreciaza ca, nasterea prematura este determinata de incapacitatea uterului
de a retine fatul, care este urmata de decolarea placentei prematura si de declansarea unor
contractii uterine eficace inainte de termen.
Cauzele favorizante pot fi:
a) cauze obstetricale: - insertiile vicioase ale placentei(placenta praevia
- rupere precoce a membranelor
- decolarea prematura a placentei
- prezentatii anormale
- hidramnios
- boli in sfera genitala care implica distensiunea uterului
- tumori
- malformatii uterine
- primiparitate
- gemelaritate
b) cauze fetale: - gemelaritate
- incompatibilitate grup RH sau ABO
- malformatii congenitale
- boli ale cordonului ombilical
c) imbolnaviri ale mamei: - TBC evolutiva
- hemopatii
- toxicoza gravidica
d) starea de nutritie a mamei
- exista o relatie intre prematuritate si alimentatia carentata in proteine, vitamine si saruri
minerale
e) conditii economico-sociale:
- prematuritatea este mai frecvent inregistrata in urmatoarele cazuri:
- nasteri nelegitime
- copii nedoriti
- mame cu activitate profesionala grea
- stare economica precara
- igiena personala deficitara
- nivel scazut de cultura
- locuinta insalubra
- fumat
f) cauze mecanice - traumatisme diverse:
- loviri
- tuse persistenta
- raporturi sexuale
- traumatism chirurgical
g) factori ereditari: - anomaliile cromozomiale par sa influenteze durata
sarcinii care poate fi mai scurta
- predispozitii familiale
- frecventa unor grupe sangvine
3. CARACTERISTICI MORFO-FUNCTIONALE
Prematurul se caracterizeaza prin imaturitate functionala si anatomica a
organelor sale.
La examenul clinic se constata urmatoarele:
Dispozitia dintre diferite segmente ale corpului este mult mai accentuata decat
a copilului la termen.
- capul reprezinta o treime din lungimea totala
- craniul este voluminos cu un perimetru ce depaseste pe cel toracic cu peste 3
cm
- fontanelele si suturile craniene sunt larg deschise
- fata este mica, triunghiulara, cu aspect de facies de batran
- gatul lung si subtire
- toracele este ingust, cilindric si cu coastele usor deprimabile in inspir
Tirajul prematurului
- abdomenul mare, revarsat
- membrele sunt subtiri si scurte
- pielea este rosie subtire, lucioasa, zbarcita, acoperita cu lanugo abundent
- tesutul adipos subcutanat este foarte redus sau lipseste, evidentiindu-se
astfel relieful scheletului osos
- parul de pe pielea capului este mai lung si mai des, decat la copii nascuti la
termen
- unghiile sunt slab dezvoltate, foarte subtiri, foarte moi, la maini au lungime
corespunzatoare, iar la picioare sunt foarte scurte, nu depasesc pulpa degetelor
- urechile sunt mari cu relieful pavilioanelor absente si au cartilajele foarte
moi
- musculatura este insuficient dezvoltata, cu o hipotonie accentuata care
explica tendinta de hernie ombilicala sau inghinala
- cordonul ombilical este implantat mai aproape de simfiza pubiana,
mumificarea este mai lenta, iar detasarea este mai tarzie decat la nou nascutul la termen
- testiculii sunt coborati in scrot
- labiile mari nu le acopera pe cele mici
- criza genitala nu are loc sau se produce cu slaba intensitate

PREMATURUL
Definitia prematurului
Clasificarea:
Prematurul este copilul nascut la mai putin de 37 saptamani de
gestatie (mai putin de 285 zile). Prematurul poate fi eutrofic intre 10-90 percentile pentru
varsta gestationala, hipotrofic cand greutatea sub 10 percentile pentru varsta gestationala,
si mare pentru varsta cand greutatea este peste 90.
EXAMENUL CLINIC:
- La nastere pielea este acoperita de vermix cazeoza, iar la nivelul fruntii si
spatelui se observa lanugo.
- eritemul fiziologic este mai pronuntat decat la noul nascut matur, iar pliurile
plantare sunt superficiale, reduse la 1-2 si numai pe partea anterioara a plantei.
- dupa 3-4 zile de la nastere, eritemul fiziologic este inlocuit de icterul
fiziologic si o tenta mai pala a tegumentelor.
Marii prematuri, cu tesut celular subcutanat absent, tegumente subtiri, uscate
si largi si craniul ceva mai voluminos fata de talie, cu infatisarea asemanatoare copiilor cu
malnutritie.
1.1. CRANIUL: Constituie aproximativ 1/3 din talie, pare mai putin
voluminos decat la distrofie, suturile sunt dehiscente si oasele parietale pergamentoase;
-Gatul este subtire si pare mai lung
-Parul este vatos, greu de distins un fir de altul; faciesul este
similar copilului atrepsic , pielea este subtire
-pavilionul urechii este mai moale si inform din cauza
tesutului cartilaginos inca nedezvoltat.
Toracele este mai ingust si contrasteaza cu abdomenul mai voluminos
-cordonul ombilical este mai subtire si este implementat mai
jos decat la nou-nascut la termen.
ORGANELE GENITALE: externe sunt incomplet formate: - la fetite labiile
mari nu acopera labiile mici
- la baietei testiculii nu sunt coborati in scrot, scrotul este rudimentar, mic putin
plicaturat si nepigmentat
1.2. CRITERII NEUROLOGICE postura la prenatur, membrele superioare
sunt in extensie, iar cele inferioare in flexie
- manevra calcaie-urechi posibila la varsta gestationala mica
- unghiul poplitei 150 spre deosebire de nou nascutul la termen 90
- semnul fulerului pune in evidenta laxitatea articulara mai mare si hipotoria
musculaturii centurii scapulo-humerale, membrul superior al prematurului putand fi
deplasat pasiv pana la portiuneainterscapulovertebrala
- aprecierea tonusului activ
1.3. SISTEMUL NERVOS: - este putin dezvoltat si gradul de maturizare se
poate evalua prin examenul tonusului muscular pasiv si a reflexelor.
La prenatur examenul neurologic este greu de evaluat deoarece variaza mult
cu varsta si starile patologice, care sunt frecvente la mari prematuri, si pentru ca inca nu
s-au stabilit parametrii care sa poata fi luati ca termen de referinta.
1.4. ACTIVITATEA MOTORIE: - a marilor prematuri este slaba si de scurta
durata. TONUSUL MUSCULAR si reflexele se remarca de la o anumita varsta
gestationala si se perfecteaza ulterior in timp.
PREMATURUL este expus imediat dupa nastere la o patologie particulara:
- rezervele mici cu care se naste cauzeaza aparitia hipoglicemiei,
hipocalcemiei si hipotermiei - IMATURITATEA: morfo-functionala poliviscerala
cauzeaza prematurului aparitia bolii membranelor hialine, icterului, hemoragiei,
intraperiventriculare si crizelor de apnee, cancerului arterial latent, enterocolitei ulcero-
necrotice si infectiei
- aceste aspecte fac din prematur un nou nascut cu risc crescut si impun o
supraveghere riguroasa in primele ore si primele zile de viata.
Prematurul poate avea greutate mica la nastere (2500 g), foarte mica la nastere
1500 g si extrem de mica sub 1000 g.
Prematurul cu greutate extrem de mica la nastere pune aceleasi probleme de
risc, dar intr-un grad mult mai accentuat.
La aceasta categorie de copii se va mentine temperatura corporala peste 35;
pentru mai mare de 7,20, PaCo2 mai mica de 60 mmHg Pa O 2bilirubinemia libera sub 9
mh% ml.
In primele zile de viata, pierderile mari de lichide prin perspiratie insensibila
cauzeaza aparitia deshidratarilor, hipernatremia care vor fi prevenite prin aportul adecvat
de lichide si controlul ionogramei.
ETIOLOGIE: Prematuritatea reprezinta 5-9% din totalul nasterilor.
Aproximativ 20% din nasterile premature rezulta dintr-o decizie a medicului in cazurile
de hipertensiune arteriala la mama subdezvoltarea intrauterina, izoimunizare, diabet
zaharat; placenta praevia cu hemoragie, hematom retroplacentar si suferinta fetala.
Restul de 80% rezulta din nasterile premature spontane. Acestea pot avea
cauze multiple:
- cauze materne: - Traumatism ocazional, sau traumatism psihic, dezlipirea prematura a
placentei, sirechi post-abortum, contractii uterine dureroase inainte de termen, uter reptat.
Mama tuberculoza, toxoplasma Hiv toate acestea duc la nastere prematura;
- infectii, disgravidii, ictere; anemie, diabet, fibroame, beanta de
col, malformatii uretro-anexiale, varsta sub 18 ani, varsta peste 35 ani, tabagismul;
conditii socio-economice precare, multiparietatea; talia mamei sub 150 cm, uter infantil
- cauze fetale: - gemelaritate, incompatibilitatea sangvina feto-materna in sistemul (ABO
sau Rh). Toate aceste cauze trebuie cunoscute de medic in stadiile incipiente de sarcina
pentru o buna cuantificare a riscului prematuritatii. Ritmul examinarilor medicale pentru
aceste femei incadrate in grupa gravidelor cu risc va fi ridicat.
- malformatii, malnutritie
- cauze anexiale, placenta praevia, insuficienta placentara hidramnios, predispozitie
genetica pentru nastere prematura
PREVENIREA PREMATURITATII este dificila si are in vedere depistarea a 4
grupe de factori:
-socio-economice precare
-antecedente gineco 656f52g logice si obstetricale evocatoare
-modul de viata
-semnele examenului clinic
MASURI DE INGRIJIRE: - in sectiile de ingrijire intensiva a nou-nascutului
prematur supravegherea va avea sub control 5 aspecte fundamentale:
- respiratia
- termoreglarea
- icterul
- alimentatia
- relatia mama-copil.

RESPIRATIA
Respiratia este de tip abdominal, neregulata si uneori apar crize de apnee.- -schimburile
gazoase la nivelul plamanilor sunt limitate de incompleta capilarizare a alveolelor.
Alveolele si capilarele apar in jurul saptamanii 20-a de gestatie. La aceasta varsta insa,
schimburile gazoase nu sunt posibile din cauza peretilor alveolari grosi si din cauza unei
distante marite intre peretii alveolelor si reteaua de capilare. Respiratia aeriana devine
relativ posibila spre saptamana 24-a 28-a de gestatie, cand celulele cuboidale, care
formeaza epiteliul alveolar tind sa se aplatizeze, iar reteaua de capilare se dezvolta si intra
in contact mai strans cu peretii alveolari.
La prematuri, se mai constata a fi deficitara si mecanica pulmonara. Intre
cauzele care tulbura mecanica respiratorie pe langa incompleta dezvoltare capilaro-
alveolara mai amintim:
FORTA SCAZUTA a musculaturii toracice care nu permite sa se realizeze o
presiune negativa intratoracica suficienta.
- osificarea mai slaba a cutiei toracice care permite retractii exagerate ale
sternului in timpul inspiratiei
- secretia insuficienta de surfactat la nivelul alveolelor pulmonare care limiteaza
expansiunea si stabilitatea alveolara si imprima o accentuata tendinta la colabarea
alveolelor. Surfactatul secretat de prematur este deficitar atat cantitativ, cat si
calitativ (imaturitatea cailor de sinteza a lecitinei). Astfel numai fatul mai mare de
35 saptamani este capabil sa sintetizeze lecitina diplanitica, factorul cel mai
tensioactiv care intra in compozitia surfactatului. Intre 22 si 35 saptamani, fatul
sintetizeaza lecitina palnitica si niristica mai putin tensioactiva si usor
inactivabila prin hipoxie si hipotermie.
MATURITATEA NERVOASA A APARATULUI RESPIRATOR se realizeaza
destul de precoce, asa se explica ca s-au evidentiat miscari respiratorii, chiar si la fatul de
11 saptamani.
Analgezicele si anestezicele care trec prin placenta, inhiba efortul respirator
mai mult la prematur decat la matur.
In atelectazia primara cauzata de factorii enumerati mai sus, se adauga
imaturitatea reflexelor de tuse si de deglutitie, ceea ce permite aspirarea lichidelor
alimentare si a secretiilor nazofaringiene, ducand la atelectazia pulmonara secundara.
Prin ingrijirea atenta si supravegherea continua a prematurilor se poate stavili
progresiunea atelectaziei si a defectiunilor respiratorii. Se va face aspirarea secretiilor
nazofaringiene, alterarea in pat a pozitiilor de decubit si stimularea fizica prin masaj usor
al fetei, compresiuni ritmice ale toracelui. Evacuarea stomacului in caz de staza gastrica
usureaza excursiile diafragmului si previne regurgitarea si aspirarea continutului gastric.
Se va aseza prematurul in pat cu partea superioara a corpului mai ridicata pentru usurarea
respiratiei.
Instalarea si progresia insuficientei respiratorii se apreciaza pe baza
microexaminarilor sangvine (PO2, PCO2, PH) si a simptomelor clinice prezente in tabelul
de mai jos (PERINATAL MEDIZIN 1972, pag. 230, PSCHIREMBEL). Aceasta schema
are valoare prognostica mai ales intre a 2-a si a 18-a zi de viata. Peste scorul de 8 decesul
va surveni cu multa probabilitate cand ph este sub 7,05. Sub scorul 6 copilul va
supravietui. La scorul 7 prognosticul este nesigur.
SCOR 0 1 2
RESPIRATII/ 60 60-80 80 SAU
MINUT PERIOADA DE
APNEE
RESPIRATII ABSENTA LA RESPIRAREA LA RESPIRAREA
MINUT DE AER DE OXIGEN 40%
TIRAJ MIJLOCIU PANa
INTERCOSTAL ABSENT OBSERVABIL LA PUTERNIC
SUPRA SI
SUBSTERNAL
GEAMAT ABSENT SE AUDE CU SE AUDE FARA
VEZICULAR STETOSCOPUL STETOSCOP
MURMUR
VEZICULAR PE CLAR DIMINUAT ABIA
LINIA PERCEPTOBIL
MEDIOCLAVICU
LARA

In sindromul de insuficienta respiratorie al prematurului administrarea de


oxigen vizeaza pe plan clinic disparitia cianozei, iar paraclinic normalizarea presiunii
puritate a oxigenului din sangele arterial. Pentru evitarea hipoxemiei si a fibroplaziei
retroientale, tratamentul cu O2 se face sub control pO2 sanguin.
De retinut ca hipoxemia poate aparea cand oxigenul din atmosfera
incubatorului depaseste concentratia de 40%.
In incubator, un aport de oxigen de 2-4 l/minut realizeaza o concentratie de
oxigen de 30%.
TERMOREGLAREA
Defectiunile de termoreglare sunt bine cunoscute la prematur. Termogeneza
este scazuta. Ingrijirea nou-nascutului cu grad mare de prematuritate sub temperatura de
confort este endogena. Raspunsul metabolic la frig, care accelereaza ritmul arderilor in
muschii scheletului, nu apare la prematuri. Tesutul brun grasos interscapular, cu rol
termogenetic este diminuat la prematuri si aproape absent la nou-nascutii ingrijiti la o
temperatura mai joasa decat cea optima.
Termoliza este favorizata de suprafata corporala mare (raport de
proportionalitate inversa intre volum si suprafata) si de tesutul celular subcutanat
diminuat.
Avand in vedere aceasta termolabilitate a prematurului se va avea in vedere
urmatoarele masuri de ingrijire.
- Inca de la nastere, copii vor fi primiti in scutece incalzite, cu o sursa de
caldura in apropiere, se va umbla in mal bland cu ei, se vor respecta cele mai severe
conditii de asepsie.
Patul si lenjeria vor fi incalzite in prealabil la 37-38. In salonul de prematuri
va fi de 26-28. Aerul va fi sterilizat cu lampa de cuart, iar formolizarea saloanelor se va
face intre 17-10 zile. Prematurilor nu li se face baie la nastere si nu se indeparteaza
vermixul.
Toaleta prematurilor se efectueaza cu vata sterila imbibata in apa fiarta si
racita.
Nou nascutii cu greutate mai mica la nastere 2300 g vor fi ingrijiti in incubator
cu confort termic, umiditate si aport adecvat de oxigen.
Cei cu greutate 1000 g vor fi intre 10 zile la temperatura de 35 34 si 33 si
apoi in continuare la 32 cei de 1500 g la nastere cate 10 zile la 34-33, apoi la 32, cei
nascuti cu 2000 g 2 zile la 34, 20 zile la 33 si in continuare la 32, iar cei mai mici de
32.
Valorile temperaturii din incubator variaza in raport cu temperatura redata sau
cutanata a prematurului care trebuie sa fie 37, respectiv 36,6. Umiditatea relativa nu va
fi mai mare de 6. Tendinta de hipotermie si capacitatea de a se apara de supraincalzire
impune ingrijirea marilor prematuri in incubator autoreglabil. Incalzirea prin iradiere nu
este recomandata deoarece creste pierderile de lichide prin perspiratie cu peste 50%.
Conditiile de transport trebuie sa respecte exigentele in ceea ce priveste
confortul termic cu ambulanta care trebuie sa fie dotata cu incubator si oxigen. In cazurile
in care nu exista incubator se va avea grija cu temperatura de confort sa fie realizata in
timpul transportului cu ajutorul unor sticle cu apa calda puse in jurul prematurului.
REZISTENTA LA INFECTII
Prematurii au o rezistenta mai scazuta, prin marea usurinta de patrundere a
agentilor infectiosi prin partile obisnuite, scaderea transferului de Acest (anticorpi) de la
mama asociata cu o capacitate redusa de producere a Acest, ph-ul acid al pielii,
permeabilitatea mare a mucoaselor.
De remarcat ca la nou-nascuti cu 1500 g activitatea fagocitara este de 51-60%
din cea normala, ceea ce face sa existe tendinta de generalizare a infectiilor. Factorii
serici de adaptare sunt in proportie de 17-50% din valorile normale. Imunitatea celulara si
celulele imunocompetente sunt reduse, singurele celule din ganglioni fiind linfocitele.
Profilactic se impune asigurarea unor ingrijiri deosebite in scopul prevenirii infectiilor,
stiind faptul ca mortalitatea prin infectii bacteriene si virale este de 2-3 ori mai mare la
aceasta categorie de nou-nascuti.

ICTERUL SIMPLU
Icterul simplu al prematurului este prezent in mod constant si prelungit 10-15
zile. Utilizarea fototerapiei a permis sa se elimine nevoia exangvino perfuzie.
ALIMENTATIA. La prematuri mici la care reflexul de supt este absent, este
necesara hranirea prin gavaj. Aceasta implica introducerea unor sonde subtiri atraumatice
pe o lungime egala cu distanta nas-ureche apendice xifoidian, controland obligatoriu daca
sonda instalata se afla in stomac sau a patruns in caile respiratorii.
Prin sonda de gavaj se introduce lapte in stomac la un interval de 2-3 ore.
Dupa 2-3 saptamani si in functie de depasirea dificultatilor de adaptare ale
copilului se va trece progresiv la alimentatia cu lingurita sau biberonul.
Dupa ce a fost probata posibilitatea de deglutitie se poate trece la 1-2 mese la
san, iar restul cu lingurita sau cu tetina. Laptele ideal pentru prematur este cel de mama,
doar ca uneori este necesar suplimentarea cu saruri minerale, calorii si proteine din
formulele industriale de lapte pentru prematuri MILUPA, APTAMIL, HUMANA 0,15%.
ALIMENTATIA. Alimentatia trebuie sa tina cont de nevoile fiziologice ale
prematurului.
Prematurul este alimentat gavat cu sonda din cauza imaturitatii; sa nu depuna
efort.
Copilul este alimentat din 3 in 3 ore, se cantareste zilnic si se consemneaza pe
foaia de evolutie alaturi de temperatura, numarul de scaune si aspectul lor, reziduul
gastric, balonarea abdominala.
Cantitatea alimentatiei se calculeaza dupa kg/cap si zile de viata.
RELATIA PARINTE COPIL se realizeaza prin participarea parintilor la
ingrijirea prematurului.
Aceasta favorizeaza apropierea sufleteasca a parintilor de copil si diminueaza
problemele relationale ulterioare care se pot ivi in sanul familiei.
Alte particularitati morfofunctionale ale prematurului:
Aparatul cardio-vascular
- zgomote cardiace care sunt mai slabe la prematur decat la nou-
nascutul matur. Frecventa cardiaca este de peste 140 b/min. rezervele de glicogen, mai
scazute in miocardul nou-nascutilor cu prematuritate accentuata, alaturi de nivelul scazut
al oxemiei, favorizeaza instalarea insuficientei energodinamice a cordului. La prematuri,
trecerea de la circulatia fetala la circulatia de tip adult este mai frecvent perturbata decat
la matur de tulburarile de expansiune a plamanului si de stresul hipoxic. Aceasta face ca
suntul prin orificiile fetale sa persiste mai mult timp si sa prejudicieze circulatia viscerala.
Aninergia vasomotorilor cu cianoza partilor declive, si paloarea partilor
supradiacente a corpului, poate fi un semn de gravitate caracteristic prematurilor cu grad
mare de prematuritate. Tensiunea arteriala este mica. Peretii vaselor indeosebi cele
cerebrale, au tunica conjunctivo-elastica slab dezvoltata, ceea ce favorizeaza frecventa
hemoragiilor intracraniene.
FUNCTIA RENALA:
Capacitatea functionala renala este diminuata la prematuri. Defectiunile
vizeaza acidogeneza, amicaiogeneza, economisirea apei si a bazelor. Irigarea renala la
prematuri este mai scazuta, la fel capacitatea de concentratie si diureza osmotica la
prematuri este mai scazuta, la fel capacitatea de concentratie.
Clearence-ul ureei, clorului, sodiului, potasiului si a fosfatului sunt scazute.
La prematuri in primele 5-7 zile de viata, schimburile gazoase sunt mai
deficitare, capacitatea functionala renala la prematuri este mai scazuta, este limitata
hipercatabolismul , azotemia crescuta, kalenia crescuta, sunt factori care realizeaza o
deviere a echilibrului acido-bazic spre acidoza.
Combaterea acidozei la prematuri se realizeaza inca din perioada travaliului,
prin administrarea de oxigen, glucoza, bicarbonat de sodiu si evitarea administrarii de
opiacee, analgezice, anestezice, sau parturientei
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Se considera ca exista o stransa corespondenta intre gradul de maturare a SNC
si localizarea leziunilor la acest nivel. Este mai vulnerabila zona sub eperdinara, cu
intensitate activitate miotica si zona profunda periventriculara cu substanta alba
nemielinizata si slab vascularizata. Dupa primul trimestru de viata embrionara care este
dominat de un intens proces de multiplicare si migrare celulara, necesar formarii marilor
structuri ale encefalului, urmeaza fenomenul de aparitie treptata a zonelor germinative si
inceputul mielinizarii Santul optostriat de la nivelul gaurilor. Mama este mediul
hemoragiilor, deoarece aici persista zona germinativa pana la varsta gestationala de 35-36
saptamani.
In cazurile grave, hemoragia penetreaza peretele ventriculului si cauzeaza
moartea subita prin inundatia ventriculara. Tot la aceasta varsta s-a constatat ca sediul
necrozelor ischemice, cu sechele ulterioare datorita sclerozelor si formarii unor cavitati,
este substanta alba slab vascularizata in zona periventriculara. Nu s-au evidentiat decat cu
totul exceptional leziuni corticale la prematuri de aceasta varsta, care au decedat in
primele zile de viata postnatala.
Mai tarziu dupa 36 saptamani de varsta de gestatie, odata cu avansarea
procesului de maturare si diferentiere celulara si de disparitia zonelor germinative, mediu
leziunilor se comuta la nivelul celulelor corticale. Astfel cu cat maturizarea sistemului
nervos central este mai avansata, hipoxia fetala genereaza, ca tip lezional, necroza
corticala.
La nivelul cerebelului s-a constatat ca dupa varsta gestatiei de 36 saptamani,
mediul predilect al leziunilor este stratul granular intern.
PROGNOSTIC
Prematuritatea prezinta aproape din mortalitatea neonatala si aproximativ
80% din mortalitatea primelor 10 zile de viata.
Prognosticul tardiv este gravat de sechele mai mult sau mai putin grave ale
tulburarilor din perioada neonatala sau ale bolilor responsabile de nasterea prematura.
Dupa externarea din centrele de ingrijire intensiva, consultatiile ulterioare vor
urmari:
- dezvoltarea staturo-ponderala
- depistarea unui deficit senzorial oftalmologic 20% din prematuri sub 1500 g
sau auditiv
- verificarea absentei sechelelor psihomotorii si integrarea familiara normala.

Majoritatea tulburarilor respiratorii care afecteaza nou-nascutul sunt rezultatul


dificultatilor de adaptare de la viata intrauterina la cea extrauterina.
Imaturitatea plamanului, incluzand productia inadecvata de surfactat pulmonar
este responsabil de cel mai mare procent de mortalitate la nou-nascutul prematur.
Tulburarile care afecteaza in principal nou nascutul includ aspiratia meconiala,
aspiratia lichidului amniotic, persistenta hipertensiunii pulmonare si diverse anomalii
congenitale.
In general infectiile perinatale afecteaza sistemul respirator si contribuie la
cresterea semnificativa a morbilitatii si mortalitatii perinatula atat la nou nascutul
prematur, cat si la nou-nascutul la termen.
Scopul terapiei pentru nou-nascuti cu disfunctii respiratorii este de a furniza
suportul necesar pentru realizarea schimbului adecvat de gaze si transportul oxigenului
necesar pentru supravietuire pe toata perioada bolii.

METABOLISMUL PREMATURULUI
Metabolismul apei, a electrolitilor si echilibrului acido-bazic
Apa se gaseste in proportie de 70-80% in organismul prematurului, datorita
proportiei mari de apa in tesuturi fara grasime si cantitati reduse de tesut adipos. De aceea
prematurul are nevoie de cantitati mari de apa, hidrolabilitatea este data de imaturitatea
functiei renale. Echilibrul acido-bazic este labil cu tendinte la acidoza metabolica.
Metabolismul fosfocalcic
Resorbtia intestinala a calciului este buna, in schimb aportul prin lapte este
mic fata de nevoi, ceea ce favorizeaza aparitia precoce a rahitismului.
Metabolismul fierului - rezervele sunt sarace, hematopoeza intensa favorizand
tendinta la anemii hipocrome.
Metabolismul lipidelor este deficitar, utilizarea acestora este redusa.
Metabolismul intermediar al hidrocarbonatilor este incomplet, rezultand
cresteri ale concentratiei de acid lactic si piruvic.
Metabolismul proteinelor este activ. Glicemia este mai scazuta fata de cea a
noului nascut la termen. Depozitele de glicogen hepatic sunt scazute.
INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE NOULUI NASCUT PREMATUR
Considerand particularitatile morfofunctionale ale prematurului prezentate
anterior, in ingrijirea acestuia vom tine cont de urmatoarele:
1. Noului nascut prematur trebuie sa i se asigure un mediu mai cald decat
noului nascut la termen. Temperatura incaperii va fi cu cateva grade mai ridicata (26 - 28
C) la prematurii asezati in patut(cei peste 2000 g), iar in incubator, temperatura mediului
va fi intre 30 - 32 C. O masura importanta pentru mentinerea temperaturii o constituie
imbracamintea. Ea va fi confectionata din materiale moi, calduroase.
2. Nou nascutul prematur va fi izolat, precum si tot echipamentul de ingrijire
individual, datorita rezistentei slabe la infectii.
Astfel prematurii de grad mare (sub 2000 g) vor fi izolati in incubatoare, care
se dezinfecteaza saptamanal. Ceilalti vor fi izolati in saloane speciale cu 2-4 paturi.
Rufele vor fi fierte si calcate pentru prematurii mici in primele zile.
ingrijirea tegumentelor se face cu mare precautie, baia generala se evita pana
la 3-4 zile dupa caderea bontului ombilical.
3. Li se va asigura o buna ventilatie in incubatoare prin asigurarea unei
atmosfere bogate in oxigen(2-4 l/min.) iar in incaperi prin aerisirea periodica a acestora.
De asemenea este importanta pastrarea umiditatii aerului 65% prin vase cu apa incalzita
sau cearceafuri umede.
4. Alimentatia prematurului se va incepe mai tarziu decat a noului nascut la
termen(24-36 h de la nastere). Alimentul optim este laptele matern. Daca acesta lipseste
este inlocuit cu preparate de lapte umanizate, speciale pentru aceasta categorie de nou
nascuti.
Prematurii mai mari de 2000 g care prezinta reflex de supt si deglutitie vor fi
pusi la san sau vor fi alimentati cu tetina. Cei sub 2000 g care nu prezinta reflex de supt si
deglutitie vor fi alimentati prin gavaj.
TEHNICA GAVAJULUI
Prematurul va fi culcat pe partea dreapta cu capul mai ridicat. Se va introdu ce
o sonda Nelaton moale, nr.10-12 prin cavitatea bucala, la o distanta egala cu distanta
dintre nas/gura, lobul urechii, apendice xifoid. Sonda va fi sterila, la capatul ei se aseaza o
seringa sterila. Se verifica daca sonda a ajuns in stomac prin aspirarea continutului
gastric. Se va pune in seringa cantitatea de lapte pe care trebuie sa o administram, lasand
sa curga, fara a forta cu pistonul , evitand astfel refluarea continutului gastric si aspirarea
acestuia in caile respiratorii. Apoi sonda se penseaza si se extrage cu miscari blande,
copilul va ramane cel putin 5-10 minute in aceasta pozitie. Atunci cand aceasta
modalitate de alimentare este necesara mai mult timp, sonda poate ramane in stomac,
capatul exterior fixandu-se pe obraz cu leucoplast. In acest caz sonda va fi spalata cu ser
fiziologic steril dupa fiecare alimentatie.
Avand in vedere capacitatea gastrica a prematurului cat si peristaltismul scazut
al tubului digestiv, uneori este necesara fractionarea cantitatii de lichide in 8-10 mese/24
ore.

BAIA SUGARULUI
SI COPILULUI MIC
Toaleta
sugarului cuprinde
ingrijirea
tegumentelor,
mucoaselor, parului si
unghiilor. ingrijirea
tegumentelor se face
prin baia zilnica. in primele zile de la nastere, pana la caderea bontului ombilical si
epitelizarea plagii, curatarea tegumentelor se va face cu tampoane de vata inmuiata in ulei
de parafina sau undelemn, sterilizate prin fierbere, sau prin baia partiala, evitand bontul
ombilical, care ar putea transmite infectii. Dupa epitelizarea plagii - de obicei la 2-3 zile
dupa caderea bontului ombilical - se pot face bai generale.
Baia se face dimineata sau seara, dar totdeauna inainte de alimentatie.
Temperatura camerei trebuie sa fie de 24 C, iar a apei de 37 C.
Pentru toaleta copilului se vor pregati urmatoarele:
- cada pentru copii dezinfectata;
- termometru pentru apa;
- sapun neutru;
- manusi de baie;
- apa fiarta si racita la 37 C;
- cearsaf de baie;
- lenjerie si scutece curate;
- tampoane de vata;
- ulei de parafina;
- pudra de talc;
- vas pentru aruncarea tampoanelor si scutecelor murdare;
- perie pentru pieptanat;
- foarfeca dezinfectata pentru taierea unghiilor.
Baia partiala
Se efectueaza pe masa de infasat evitandu-se capul si regiunea ombilicala.
Tegumentele vor fi sterse prin tamponare. Se va da importanta plicilor care vor fi bine
sterse, apoi unse cu ulei cu ajutorul unei comprese.
Baia generala
Se executa in cada. Pe masa de infasat se pregatesc materialele necesare si
lenjeria copilului. Pe fundul cazii se aseaza un scutec curat, pentru a evita alunecarea
copilului. Asistenta imbraca manusa de baie si intoarce copilul in cada. Cu mana stanga il
tine de umar si bratul stang in asa fel, ca pe antebratul asistentei sa se sprijine spatele si
ceafa copilului, iar cu mana dreapta il apuca de glezne, sau il sprijina de regiunea fesiera.
Introducerea in apa se face incet, cu blandete. Dupa ce a fost cufundat in apa, copilului i
se lasa membrele inferioare libere. Cu manusa se sapuneste intai capul, apoi gatul,
toracele, membrele superioare si cele inferioare. Apoi se intoarce copilul, sprijinindu-l cu
fata anterioara a toracelui si a barbiei pe antebratul stang sustinand cu aceeasi mana
umarul si axila. Se spala spatele copilului, regiunea fesiera si la urma organele genitale.
La fetite trebuie acordata o atentie deosebita toaletei vulvare. Stergerea
organelor genitale se va face intotdeauna in directia anteroposterioara, adica de la vulva
spre anus.
Dupa indepartarea resturilor de sapun, se scoate copilul pe masa de infasat, pe
cearceaful incalzit in prealabil. Se sterge copilul prin tamponare si se imbraca in lenjerie
incalzita.
Ingrijirea mucoaselor
Pentru curatirea nasului si a conductului auditiv extern se folosesc tampoane
de vata de forma alungita si rasucite. Pentru nas, tampoanele vor fi inmuiate in solutie de
acid boric, iar pentru ureche tampoane uscate. Se vor folosi tampoane separate pentru
fiecare parte si orificiu, pentru evitarea transmiterii de infectii.
Ochii sugarilor
Se sterg cu tampoane inmuiate in acid boric 1-4%. Stergerea se face dinspre
comisura externa catre cea interna. Se utilizeaza tampoane separate pentru fiecare ochi.
Ingrijirea parului
Pentru ingrijirea parului capului sugarului se va spala zilnic pe cap cu ocazia
baii generale, dupa care se va usca prin tamponare. Parul fin al copilului nu necesita
pieptanare, ci se va peria cu o perie deasa, moale.
Ingrijirea unghiilor
Unghiile copilului se taie scurt cu o foarfeca dezinfectata. Taierea unghiilor se
face cu grija, tinand intre policele si indexul mainii stangi degetul respectiv. Restul
degetelor raman libere. Curatirea unghiilor se face zilnic, cu pila, taierea de cate ori este
nevoie.

Ingrijirea cavitatii bucale.


La nou-nascuti si sugari, cu exceptia indepartarii mucozitatilor si a lichidului
amniotic patruns in timpul expulziei - nu se face toaleta cavitatii bucale. Se va controla
zilnic pentru depistarea unor eventuale stomatite. Spalarea si stergerea gurii la aceasta
varsta este interzisa, caci traumatizeaza mucoasele.
EDUCATIE PENTRU SANATATE
Viitoarele mame vor fi educate inca de la primele controale prenatale sa
excluda factorii citati in introducere, de nasteri premature:
- sa previna infectiile respectand regulile de igiena corporala
cat si a alimentatiei;
- sa evite locurile aglomerate, in special in anotimpurile ce
creaza predispozitie la infectii;
- sa-si asigure un climat familial de calm si intelegere cu
evitarea conflictelor fizice si psihice;
- sa-si asigure un program de munca care sa nu o suprasolicite;
- sa evite oboseala fizica si intelectuala;
- sa se alimenteze echilibrat, aducand la cunostinta acesteia ce
anume inseamna aceasta;
- sa evite locurile de munca in mediu toxic;
- sa se prezinte la medic la orice modificare a starii de
oboseala.
Cadrele medicale care supravegheaza gravidele vor avea obligatia de a urmari
daca in antecedente acestea au mai nascut prematuri, care a fost cauza si daca se poate
elimina. Vor pune la dispozitia acestora brosuri si pliante care le dau informatii despre
sarcina, nastere si riscurile care le implica o nastere prematura.
PROGNOSTIC
Evolutia prematurului este mai dificila decat a noului nascut la termen.
Scaderea fiziologica in greutate este mai mare(10-25%) dar revenirea la greutatea initiala
se face dupa 2-3 saptamani. Icterul neonatal este mai intens si mai prelungit. Ritmul
cresterii staturale si ponderale este mai accelerat: prematurul isi dubleaza greutatea de la
nastere la 2-3 luni, o tripleaza la 5-6 si o cvadrupleaza la un an.
Dezvoltarea psihomotorie este normala, desi prematurul furnizeaza procente
mari de encefalopatii(dat aceste afectiuni sunt rezultatul cauzelor ce au determinat si
nasterea prematurului). Prognosticul imediat este rezervat, cel tardiv este bun. in primii 3
ani prematurii raman in urma celor nascuti la termen.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA ACTELOR
MEDICAL
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau
sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea sau sa-l asiste in ultimele sale clipe
prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa,
cunostintele necesare.
Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul
sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.

DREPTURILE PACIENTULUI
conform normelor legale in vigoare mentionate in cap. V art. 37 din codul de etica
si de deontologie profesionala
Pacientul are dreptul la:
1. INFORMARE
-informare privind serviciile de sanatate
-informare asupra tratamentului, manevrelor si interventiilor ce urmeaza ai fi efectuate
-informare asupra starii lor de sanatate
-informare asupra riscurilor, beneficiilor pe care le detine fiecare procedura
-informare asupra identitatii si a statutului profesional al personalului de ingrijire cu care
intra in contact, cat si asupra regulilor si reglementarilor de rutina la care vor fi supusi pe
perioada internarii.
2. CONFIDENTIALITATE
-sa nu i se divulge date cu caracter privat privind starea fizica ,identitatea, boala, etc
-toate informatiile cu caracter privat (starea de sanatate, conditia sa medicala,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul precum si alte date de natura personala) au regim
de confidentialitate chiar si dupa moartea pacientului.
-au dreptul de a decide cine poate fi informat in numele lor
-au dreptul sa-si dea consimtamantul pentru divulgarea informatiilor de natura personala
3. INGRIJIRE SI TRATAMENT
-au dreptul si accesul la propriile fise medicale sau la orice evidenta legata de diagnostic,
tratament si ingrijire a lor si de a primii o copie dupa intreg dosarul medical sau fisa
medicala; aceste date nu pot fi divulgate unei terte persoane.
-au dreptul sa-si dea consimtamantul asupra tratamentului manevrelor si interventiilor
medicale ce urmeaza ai fi efectuate , consimtamantul constituind o conditie preliminara
pentru orice act de ingrijire medicala sau interventie medicala.
-au dreptul de a refuza sau de a opri o interventie medicala, dar, implicatiile refuzului, vor
fi explicate pe larg pacientilor.
-au dreptul de a primii o ingrijire corespunzatoare cerintelor de sanatate, inclusiv o
asistenta preventiva si alte masuri pentru promovarea sanatatii.
-au dreptul la servicii accesibile permanent si in mod echitabil fara discriminari, in
conformitate cu resursele financiare, umane si materiale disponibile intr-o societate data.
-au dreptul sa fie tratati cu demnitate in legatura cu diagnosticul, tratamentul si ingrijirea
lor, in respect pentru valorile lor culturale.
-au dreptul la confort si intimitate in institutiile in care sunt internati.
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
1. CULEGERE DE DATE
IDENTIFICARE
NUME: BOBDAN
PRENUME: Darius
NUMELE TATALUI: B.C. 27 ani
NUMELE MAMEI: b.d. 35 ani
LOCUL NASTERII: MATERNITATEA ODOBESCU
DOMICILIU: TIMISOARA, STR. POLONA 2
DATA TRANSFERULUI DE LA MATERINITATEA ODOBESCU LA SPITALUL
CLINIC LUIS TURCANU: LA 4 ZILE DE LA NASTERE
ISTORIC
Prematurul de gr. II
Cauza: - nastere prematura
- mama peste 35 de ani
- lucru in mediu toxic al mamei
- cu fibrom uterin operat in cursul sarcinii la III luni
- din cauza anesteziei locale
- tata in antecedente cu buloasa
Antecedente personale: -primul copil
-nascut la 37 saptamani
-cu greutate la nastere de 2000 g
-grupa sangvina AII pozitiv
-greutate la internare 1850 g

MOTIVUL TRANSFERULUI
NN cu o greutate la nastere 2000 g si la transfer 1850 g
-cu scorul APGARD, 8 la 1 minut a la 5 minute
-se transfera in sectia de NEONATOLOGIE a spitalului clinic Luise Turcanu
-stare generala alterata
-cu leziuni buloase in diferite stadii de eruptie

DIAGNOSTICELE LA NASTERE
-Epidermoliza buloasa forma junctionala
-Suferinta cerebrala perinatala
-crize de apnee cu cianoza
-suflu sistolic
-septicemie cu stafilococ aureus
-reflux gastro-esofagian
-orfalita acuta

STARE DE INTERNARE
-Stare generala mediocra
-tegumente icterice
-denidare lunga pe obrazul stang
-numeroase bule cu continut lichidian
-icter clar
F. VITALE PULSUL RELATIV NORMAL
MECONIU PREZENT
CARDIAC Ac 100-120 b/minut
FA:

STARE LA 72 ORE -TEMPERATURA PERSISTENTA


-ALTERAREA INTEGRITATII TEGUMENTARE
MANIFESTATA PRIN COLORATIE ICTERICA
-ICTER PRELUNGIT
PREMATURITATE GR. II
PERSISTA CRIZELE DE APNEE CU CIANOZA

EXAMENE DE LABORATOR
HEMOGRAMA HEMATII /mm3 5220000
HEMOGLOBINA G% 17,5
LEUCOCITE /mm3 1049,0
RETICULOCITE 48%
LI % 28,5
Sg % 66,1
Mo % 5,4
TS 2
TC 430
TQ 20
TH 3 40
IP 60%

ELECTROFOREZA
TGO UL/L 8 PROTEINE g/L 54,8
TGP UL/L 31 ALBUMINE % 62,1
BI DIRECTA no/l 22,23 ALFA 1 % 4,7
BI INRICETA no/l 101,38 ALFA 2 % 10,1
BETA % 10
GAMA % 13,1

AST GRUP
PH 7,397
PCO2 mmHg 24,0
BE no/1 10,4
HCO3 no hG 109,2

IMUNOCANTITATIE
IgA < 0,36
IgM 0,49
Igg 0,85

IONOGRAMA
Na mol/1 142
K mol/l 4,38
Ca mol/L 2,5
Cl mol/L 105
LDH U/L 895
Ac lactic ny % 11
Glicemie nmol/l 4,11
Uree nmol/l 3,85
Creatinina mol/l 54
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Manifestari de dependenta: - dispnee
- cianoza

2. Nevoia de a bea si a manca.


Manifestari de dependenta: - disfagie
- semne de dezechilibru
- regurgitatii

3. Nevoia de a elimina.
Manifestari de independenta: - frecventa mictiunilor este prezenta
- cantitatea de urina este de 30-300 ml/24 h
- scaunul are culoarea galben-auriu
- 3-4 scaune pe zi
- mirosul este usor acru, reactia acida
Manifestari de dependenta: - nu prezinta.

4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.


Manifestari de independenta: - sugarul, daca este asezat pe spate, poate ridica umerii
si capul pentru cateva momente
- culcat pe abdomen, isi poate ridica bine capul si
toracele, sprijinindu-se pe antebrate
- roteste capul sa priveasca in jur
- se misca mult, da din maini si pedaleaza
- apuca cu miscari nesigure obiectele care i se
ofera
- sta in sezut sprijinit
- intinde mana dupa obiectele care i se ofera

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.


Manifestari de dependenta: - somn perturbat.

6. Nevoia de a imbraca si dezbraca.


Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca.

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.


Manifestari de dependenta: - cresterea temperaturii peste limite normale

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.


Manifestari de dependenta: - eritem fesier.

9. Nevoia de a evita pericolele.


Manifestari de dependenta: - vulnerabilitate fata de pericole.

10. Nevoia de a comunica.


Manifestari de independenta: - ganguresti cand i se vorbeste
- incearca manevre de inviorare
- facies expresiv
- privire semnificativa
- finete gustativa si a mirosului

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.


Manifestari de dependenta: - dificultate sau incapacitatea de a respira
- secretii dense sau abundente
Sursa de dificultate: - anxietate
- prezenta secretiilor
- lipsa cunoasterii mijloacelor eficace de degajare si
expectoratie
Probleme: - dificultate in eliberarea cailor respiratorii

2. Nevoia de a bea si a manca.


Manifestari de dependenta: - disfagie
- regurgitatii
Sursa de dificultate: - durerea
Probleme: - dificultate in a se hidrata si alimenta

3. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.


Manifestari de dependenta: - cresterea temperaturii peste limitele normalului
- piele rosie, fierbinte
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
- rezistenta scazuta la infectii
Probleme: - hipertermia

4. Nevoia de a dormi si a se odihni.


Manifestari de dependenta: - somn perturbat
Sursa de dificultate: - tusea
- obstructia nazala
- secretii abundente
Probleme: - dificultate si incapacitate in a se odihni

5. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.


Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca
Sursa de dificultate: - varsta
Problema: - varsta

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.


Manifestari de dependenta: - eritem fesier
Sursa de dificultate: - incapacitatea de a se misca
Problema: - atingerea integritatii tegumentelor
7. Nevoia de a evita pericolele
Manifestari de dependenta: - vulnerabilitate fata de pericole

Sursa de dificultate: - varsta


- spitalizarea
Problema: - anxietate
- durere

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

Problema - durerea
- dificultatea de a manca si hidrata
Obiectivul - combaterea durerii
- copilul sa manance si hidrateze corespunzator
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

Problema - cianoza perioronazala


Obiectivul - copilul sa aiba o respiratie si o circulatie normala
- recolorarea tegumentelor
- diminuarea cianozei
Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaz

Problema - atingerea integritatii tegumentelor


Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple, elastice
- evitarea infectiilor nasocomiale
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor
- deficit total de autoingrijire

Problema - hipertermia
Obiectivul - mentinerea temperaturii corporale in limite normale
Diagnostic de ingrijire - risc de infectii
- alterare potentiala a temperaturii corpului (a
termoreglarii)

Problema - varsta
Obiectivul - sugarul sa fie imbracat corespunzator varstei
- mentinerea temperaturii corporale in limite normale prin folosirea
de imbracaminte corespunzatoare
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a se imbraca

Problema - dificultate si incapacitate de a se odihni


Obiectivul - sugarul sa aiba un somn linistit, regenerator, fara intreruperi
Diagnostic de ingrijire - alterarea modului de somn

Problema - anxietate, durere


Obiectivul - sugarul sa aiba un mediu de siguranta fara accidente si infectii
Diagnostic de ingrijire - copilul sa prezinte o stare de bine fara durere
- risc de traumatizare
NECESARUL PRIVIND MATERIALELE SI APARATURA SALONULUI
DE REANIMARE A NOU-NASCUTULUI

Inainte de a incepe, se verifica preventiv instrumentarul daca este complet si


functionarea aparatelor:
- unitatea de reanimare cu incalzire, iluminare si ceas
- campuri calde, folie de argint
- aparat pentru aspiratie (reglare 0,2 bar) si cateter pentru aspiratie marimea (6-12)
sau aspirator bucal cu membrana
- balon cu ventilatie cu autoumplere, ventil si masca (Lecerdeul Penlon) cu limitare
de presiune la 30-35cu H 2O si legatura cu masca de oxigen, oxigenul pe cat posibil sa
fie incalzit si umectat. Masca de oxigen marimea 0,2
- aparat de ventilatie cu reglaj in timp, cu flux constant, pe cat posibil cu amestec
gazos
- monitor ECG
- laringoscop cu lame drepte marimea 0 si 1
- stetoscop
- pulsiometru si aparat de masurare de masurare TA oscilometric
- sonde traheale marimea 2,0;2,5;3,0;3,5
- solutie de umectare si lubrifiere a sondei
- Mandren pentru sonda traheala
- Pensa Mugill
- Solutii de perfuzat - glucoza 10%
- solutie de proteine plasmatice
- 5% albumine umane
- Medicatie - adrenalina (mg/kg corp) in brandicardie IU
NONCO3 0,4% (ml kg) IU
Nalaxan ml kg IU
- Seringi sterile, ac de unica folosinta
- Canule
- Truse de perfuzie
- Canule venoase permanente 24G si dispozitive de inchidere si conectare
- Plasture pentru fixarea sondelor si canulelor venoase
- Sticlute pentru hemocultura; materiale pentru frotiu, eprubete, pipete pentru
recoltare de sange
- Set de cateter pentru venele ombilicale
- Sonda gastrica
- Asistenta are rolul de a mentine salonul de reanimare cu tot necesarul de mai sus in
ordine, sa nu lipseasca nimic
- Sa se implice in munca de echipa, sa serveasca medicul
- Si sa colaboreze cu echipa

OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


PROBLEM DELEGATE E
E
1. Alterarea NN se Nou-nascutul este instalat intr-un salon Obiectivul a
starii urmareste cu un singur loc (izolator). fost
generale temperatura -Este asezat in incubator pe aleze nerealizat
Cauze -NN sa prezinte sterile si incalzite temperatura
Temperatura o usoara -Se regleaza temperatura incubatorului persista
39,5 ameliorare in la 27-28 URMARIR
-Tulburari de urmatoarele -asistenta isi ia haine suplimentare de EA FV
termoreglare 48h protectie T = 39,5
- -Luam -se lucreaza cu o maxima atentie, P
Prematuritat temperatura din NN fiind cu leziuni buloase cu continut 120b/minut
ea 2 in 2 ore lichidian FR 18/20
-imaturitatea -Urmarirea -se lucxreaza cu stricte masuri de resp/minut
centrilor starii generale
asepsie cu suplimentarea Persista
termoreglori pe parcursul a
echipamentului de protectie tegumentati
ai 24 h -tot ce vine in contact cu NN trebuie sa a icterica
organismului -stabilizarea
fie steril, pentru a combate infectiile TEMPERA
- functiilor vitale
nosocomiale TURA luata
Epidermoliz -alimentarea si
-urmarirea FUNCTIILOR VITALE rectal
e buloase hidratarea nou-
-URMRIREA PALORII 9h = 39,5
- nascutului TEGUMENTARE 10h = 39
suprainfectia Recoltarea de
-cateterizarea unei vene 12h = 39
leziunilor probe biologice
-Materialele necesare campuri sterile 14h = 38,5
buloase cu E pe care se aseaza NN 16h = 38
coli - catetere
-septicemie sterile
cu stafilococ
-administram -
aureus medicatia tampoane
prescrisa de sterile
medic - trusa de
Colaboram cu perfuzie
echipa de lucru -
injetometr
u
-solutie de perfuzie NaCl 9
-urmarirea perfuziei sa nu mearga
paravenos
Pt temperatura persistenta t 39,5 luata
rectal - 0,5
La indicatia medicului administrand
medicatie antipiretica intrarectal
supozitoare cu novovalmin 0,125ny
APLICAREA IN PRACTICA - ZIUA I

ZIUA I

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
Administram si medicatie prescrisa PROBELE
pentru celelalte afectiuni BIOLOGIC
CEFORT 2x0,4 ml/kg corp 4 zile E AU FOST
GENTAMICINA 2X0,3 ml/kg corp 4 RECOLTAT
zile E Si duse la
PIERAMI 2X0,3 ml/kg corp 10 zile laborator
CIPRINOL 2X0,2 ml/kg corp 9 zile -eprubetele
Fenobarbital pentru combaterea au fost
convulsiilor febrile etichetate
Barisam 3x5 pic la fiecare masa cu Numele,
VITAMINA B1 B6 nr. salonului
COLIR CU GENTAMICINA
VIGANTOL pentru profilaxia
rahitismului
-orice modificare se anunta medicul de
garda
-se verifica si se trec in FO functiile
vitale
t = 39,5
P = 120 bat/minut
FR = 18 resp/minut
AL = artificiala cu Milupa imbunatatit
cu formula de Fier
-se noteaza scaunele: - consistenta
- mirosul
- culoarea
Recoltarea de probe biologice
HEMOLEUCOGRAMA
ELECTROFOREZA
ASTGRUP
IONOGRAMA
IMUNOCANTITATIA

ZIUA I
PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR
E DELEGATE E
MATERIALE NECESARE
RECOLTARII
- Aleza sterila
- Masuri sterile
- Tampoane sterile
- Seringi si aceste sterile
- Eprubete necesare cu etichete
- Pipete de recoltat
Recoltarea si ducerea la laborator a
probelor de urgenta
- Recoltarea de urina
- Urocultura
- Exudat faringian inainte de
masa de dimineata
- Coprocultura
- Secretii ombilicale
2. Risc inalt NN in NN este hidratat parenteral cu solutie Pacientul
de urmatoarele de NaCl 5,8% este hidratat
deshidratare 24h sa prezinte Se administreaza uniform pe 24 h corespunzat
Cauze o usoara nevoile zilnice de lichide si electroliti or
-hipertermie ameliorare 500 ml glucoza 10% -starea de
- -sa fie hidratat 10 ml Nacl 5,8% deshidratare
prematuritat corespunzator 5 ml KCl 7,4 nu a
ea -sa nu mai ritmul este de 7 picaturi pe minut, prezentat
-leziunile prezinte pliu calcularea ritmului la perfuzie se face inca o
buloase cutanat cu regula de 3 simpla ameliorare
-varsaturi in -combaterea -mai administram lichide prin gavaj coresp.
jet din cauza varsaturilor ceaiuri caldute mo-nitorizarea clinica cu -trat. este in
encefalopati -asigurarea renuntare la monitorizare paracli-nica in curs de
ei hipoxice asistentei primele 30 minute pt a proteja desfasurare,
medicale de proximum NN. obi-ectivele
urgenta pot fi inde
plinite in
urm. zile

ZIUA I

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
3) Paloare NN sa nu mai Nou nascutului trebuie scazuta NN este pus
tegumentara prezinte in bilimbinemia directa la
-din cauza urmatoarele 36 h -se face in functie de gravitatea si de fototerapie
icterului paloare asocierea factorului de risc,
accentuat tegumentara prematuritatea la indicatia medicului Obiectivul
-din cauza accentuata Nou nascutul va face Fototerapie care va fi
hipoxiei NN sa prezinte o consta in iradierea NN icteric cu lumina realizat in
neonatale cu usoara alb-albastra (4200-4500A). Sub actiunea urmatoarele
cianoza ameliorare luminii se produce o transformare a BI 36 h.
intr-un leucoderivat netoxic pentru
-urmarirea starii celula nervoasa si care se elimina prin NN i-au
lui generale si scaune si urina administrat
notarea in FO -prematuri fototerapia nu trebuie sa medicatia.
orice modificare depaseasca 16 ore din 24 ore:
In tot acest timp urmarim FV ale NN si
paloarea tegumentara
-asiguram alimentatia
-asiguram medicatia
Fenobarbital in doze de 5ny/kg/zi
Administrarea trebuie facuta cat mai
precoce intrucat necesita 3-4 zile pentru
obtinerea efectului
Asigurarea climatului corespunzator:
T 28-27
-asistenta face toaleta generala a nou
nascutului in functie de gravitatea
leziunilor cutanate
-se face in cea mai stricta asepsie si se
tamponeaza NN cu pansamente sterile si
cu solutii antiseptice, pentru prevenirea
complicatiilor ulterioare

ZIUA I
PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR
E DELEGATE E
4) Nou nascutul sa Asigurarea de oxigeno-terapie Pacientului
TULBURARI fie stabilizat Aspirarea secretiilor nazale cu pompita i s-a
RESPIRATO respirator -administrarea de aer efedrinat in administrat
RII -urmarirea ambele narine O2
cauza: crizelor de apnee -urmarirea FV in special a F respiratorii
imaturitatea -urmarirea -OXIGENO-TERAPIE
centrilor care spasmului -salonul este dotat cu ventilatie cu
regleaza hohotului de autoumplere
respiratia plans Oxigenul trebuie sa fie incalzit si
-crize de
-urmarirea in umectat
apnee manif.
continuare a -masca de oxigen
-spasmul functiilor vitale -urmarim atmosferele
hohotului de
-urmarirea -oxigenul se pune intermitent fiind
plans palorii desobturate caile respiratorii in prealabil
tegumentare -ochii sunt protejati pentru a nu face
-cooperarea cu dezlipire de retina
echipa de lucru
-cadre medicale
superioare si
cadre medical
inferioare
5) NN sa nu Nou nascutul este alimentat prin gavaj Nou
ALIMENTAT prezinte stari de din 3 in 3 h cu lapte praf imbunatatit cu nascutul a
IE varsaturi fier si vitamine. fost
DEFICITAR -sa se alimenteze -asigurarea alimentatiei se face de catre alimentat
A corespunzator si asistenta medicala corespunzat
respectarea -in conditii stricte de asepsie; tubul de or
orarului meselor gavaj trebuie sterilizat la fiecare masa il A avut
Respectarea punem pe o aleza si manuim sonda de la scaune
normelor de lobul urechii pana la comisura gurii si cu consistente
asepsie in cazul miscari blande introducem sonda in Nu a
meselor gavate cavitatea stomacala si introducem prezentat
cantitatea de lapte per kg corp.zi alte
Nou nascutul trebuie sa aiba minim 7 probleme
mese maxim 9 mese pe zi. din cauza
Dupa ce il alimentam il punem pe alimentatiei
burtica sa regurgiteze. Starea de
-ne asiguram ca voma nu
bebelusul este mai este
bine pozitionat persistenta
cu capul incat sa nu se inece dupa ce
mananca
ZIUA II

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
1) Pacientul: La indicatia medicului administram Analizele
temperatura -sa prezinte o medicatia din ziua I din ziua I
-cauze usoara scadere a -asiguram un surplus de atemie a FV si rezultatele
-epidermoliza temperaturii evolutia palorii tegumentare hematii/mm
3
buloasa -sa nu prezinte -asigurarea alimentatiei corespunzatoare 14115
-septicemie deshidratare din in functie de necesitatea NN Hemoglobi
cu stafilococ cauza febrei -sa urmareasca iesirile, sa ii schimbe na 9%
aureus inalte aleza (lenjeria) sa aiba temperatura 5.220
-suprainfectie -sa fie alimentat optima .000
a leziunilor de la timp -se face toaleta locala a bebelusului Reticulocite
E coli -sa fie schimbat -urmarim FR 48
de pampers -orice modificare anuntam medicul Li % 28,5
-asigurarea unui -hidratarea nou nascutului tinand cont de Sg % 66,1
aport alimentar pierderile de lichide TO%
in functie de -aspirarea secretiilor din cavitatea nazala TS 2
nevoile NN pentru a favoriza o mai buna respiratie TC 430
-pensarea cordonului ombilical cu TQ 2
solutie antiseptica 135
2) Potentialul Prevenirea -asigurarea conditiilor stricte de asepsie TH 340
de complicatiilor -pentru a nu se infecta cu alte bacterii IP 60%
suprainfectie -lenjeria trebuie schimbata cat mai des si 80%
Cauze pe regiunea fesiera se aplica un unguent ELECTRO
-leziunile prot. FOREZA
buloase -asigurarea tratamentului prescris Tgo 8
-deficienta -se va verifica temperatura laptelui si ale Tgp 31
sistemului lichidelor care urmeaza sa i le BI D
imunitar administram prin gavaj care se face in ml/12223
- stricte metode de asepsie BI Ind
prematuritate -netulburarea linistii bebelusului ml/1101,3
a -nu se trezeste din somn sa ii dam sa 8
manance ASTGRUP
PH 7,397
PCO2
mmHg
24,0
BE
mmol/1-
10,4
HCO3
mmol/l
14,5
PO2 mmHg
109,2
IONOGRA
MA
Na mmol/l
142
K ml/l 4,38
Ca mol/l
2,5
Cl mol/l
105,11
LDNU/L
895
Acid lactic
my% 11
Glicemie
4,11
Uree mol
3,85
Creastinina
mol/l 54
IMUNOCA
NTITATIE
IGA <0,36
IgD o,49
IgG g/l
9,85

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


DELEGATE E
3) Potential Pacientul sa fie NN este alimentat la ore fixe si au 6-7 Nou
de alterare a alimentat mese pe zi cu o pauza de 6 h noaptea nascutul a
nutritiei corespunzator -alimentatia NN se face prin gavaj si fost
-varsaturile -sa nu prezinte avand inca semnele arhaice de alimentat
-temperatura deshidratare deglutitie, se face in stricte metode de corespunzat
alimentatie -sa nu prezinte asepsie or
prin deficit pierdere de -la masa de ora 900 la indicatia Administrar
greutate medicului se pun doua picaturi de ea
vigantol pentru combaterea rahitismului medicatiei
-si solutie de TANAKAM pentru a fost
ameliorarea encefalopatiei hipoxice efectuata
-hidratam corespunzator NN prin NN nu mai
perfuzie parenterala cu solutia de NaCl prezinta
9 500 ny/zi si solutie de glucoza 10% stari de
400 ny/zi voma
-NN este evaluat in fiecare zi pentru a Nou
vedea urcarea sau scaderea in greutate nascutul a
-aspirarea secretiilor fost cantarit
-evacuarea gavajului la ora 1930
si a avut
greutatea
de 2150g,
anterior a
avut 2100g.
4) Paloare Continuarea Urmarim functiile vitale: Pacientul a
tegumentara fototerapiei, dar Paloarea tegumentara fost
din cauza nu mai mult de Amplitudinea respiratiei supraveghe
icterului 16 ore/zi Cooperarea asistentei medicale cu at in
prelungit -urmarirea in echipa de medici competenti permanenta
permanenta a -protejarea ochilor de razele Alb- -i-am
NN albastru cu un bandaj acordat
-recoltarea astgrup pentru evidentierea toate
paramentrului Ph ingrijirile
necesare
PH 7,326

ZIUA III

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
1) Alterarea NN sa fie Asistenta cu un supliment de halat NN i-a fost
curateniei facuta toaleta in intra in salon facuta
tegumentare limitele -pune NN pe o aleza sterila si usor toaleta si a
din cauza posibilitatii incalzita fost asezat
leziunilor tinand cont de -avand in vedere perfuzia care merge inapoi in
buloase -leziunile -cu blandete si rabdare face toaleta incubator
-si a persistente corporala, cu solutie de permanganatde
vermixului K si bai de musetel si galbenele
cazeoza inca -se asigura ca totul se face in stricte
prezente la metode de asepsie
NN -schimba pampersul bebelusului si
prematur noteaza in FO scaunul - consistenta
- culoarea
- mirosul
Aseaza bebelusul la locul lui in
incubator urmarind temperatura care
trebuie sa fie 27-28 la prematur
In prealabil schimba lenjeria patutului
2) Orfalita NN sa fie Bontul ombilical se spala cu apa Bontul
acuta prin pensat si oxigenata se lucreaza cu tampoane ombilical a
infectia aseptizata zona sterile si fasa sterila se tamponeaza fost pensat
bontului pentru a fi -asistenta isi ia toate masurile de cu solutii
ombilical pazita de asepsie antiseptice
infectiile -orice modificare anunta medicul
nosocomiale neonatolog
Asigura medicatia prescrisa de medic
-urmareste in continuare starea NN
-asigura dezinfectia salonului si a
obiectelor din salon

ZIUA III

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
Stare NN sa fie Administrarea de antibiotice prescrise Pacientul a
generala ingrijit de medic avut o
mediocra din corespunzator CEFORT usoara
cauza -sai GENYA 2x0,5 ml/kg corp ameliorarea
suprainfectie administram FENOBARBITAL pentru combaterea a starii
i cu E coli a medicatia cu convulsiilor si linistirea NN generale
leziunilor antibiotice -urmarirea FV t = 39,5 PUL 100b/m -nu mai
-temperatura -sa urmarim -paloare tegumentara inca persistenta prezinta o
starea NN si -asigurarea igienei corporale temperatura
notarea fiecarei -masurarea si notarea in FO asa de mare
modificari t = 38, luata
rectal 0,5
u
Paloare NN sa nu mai NN sa fie protejat la ochi cu un bandaj Pacientului
tegumentara prezinte atat timp cat este la fototerapie i s-au
persistenta paloare -sa se recolteze probe biologice recoltat
Cauza: icter tegumentara TGO HEMATII UREE probele
prelungit accentuata TGP HS biologice si
-sa fie CREATININA au fost duse
echilibrat BD LEUCOCITE de urgenta
hidroelectrolitic B ind. la laborator
sa nu prezinte Se administreaza medicatia la ora 900
scadere in antimemetica de 3x1 zi cate un plic de La ora 1300
greutate metrocroptamid. TGO UI/18
-sa fie Se urmaresc functiile vitale; se TGP UI/<-
alimentat si protejeaza NN; 30
hidratat Asistenta se asigura ca are toate BD ml
corespunzator materialele necesare in caz de urgenta 21,23
in salon coopereaza cu echipa de lucru; B Ind ml
Urmareste perfuzia sa nu mearga 101,38
paravenos HETAMI
4.690.000
ml3
HEMOGL
OBINA15,
4g%
LEUCOCI
TE 6200
UREE 3,82
CREATINI
NA 54

ZIUA IV

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
1) N nu mai Mentinerea Asigurarea medicatiei in continuare Se vede o
prezinta continuare a prescrisa de medic 3x1 usoara
stare de starii de bine plic/Metoclopramid si antibioticele ameliorare
disconfort -urmarirea din ziua anterioara -nu mai
din cauza evolutiei sa nu Se observa o usoara ameliorare a starii prezinta
vomei fie defavorabila generale complicatii
NN nu mai trebuie tinut la de risc inalt
OXIGENOTERAPIE
-urmarim in continuare paloarea
tegumentara; urmarim frecventa
respiratorie si amplitudinea miscarilor
-NN prezinta o usoara ameliorare a
leziunilor buloase
-majoritatea facand o crusta subtire in
continuare facem baie antiseptica cu
permanganat de K si tamponari cu
ceai de musetel si galbenele; invatam
mama cum sa urmeze acelasi
tratament acasa; educam mama sa fie
atenta la orice modificare a NN fiind
un NN cu risc inalt
2) Paloarea -NN nu mai NN este tinut la fototerapie doar 8 NN prezinta
tegumentara necesita 16 ore h/zi. o usoara
inca persista de fototerapie, Nu mai prezinta tegumente icterice ameliorare
din cauza ci doar 8 ore pronuntate Bontul
icterului -sa urmarim FV Asistenta urmeaza conduita pentru ombilical nu
Sa urmarim toaleta locala si asigura aportul mai prezinta
perfuzia necesar hidroelectrolitic parenteral un grad inalt
Asistenta panseaza bontul ombilical de infectie
care prezinta o ameliorare; bontul ne
mai fiind cu secretii purulente se lasa
putin mai liber si se pun solutii
antiseptice

ZIUA IV

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
3) Alterarea Pacientul sa fie Asistenta medicala baga treptat NN se
alimentatiei alimentat cu alimentatia cu tetina alimenteaza
din cauza tetina 2 mese/zi fiind facute prin gavaj, iar cu tetina si
inapetentei Copilul sa celelalte 4 cu tetina nu mai
-starii de creasca in in metode stricte de asepsie prezinta stari
somnolenta greutate Tetinele si sticlutele se sterilizeaza la de voma
Copilul sa se fiecare utilizare NN nu mai
alimenteze si sa -se asigura ca se administreaza laptele prezinta
se hidrateze la temperatura optima colici
corespunzator -nu fortam bebelusul sa bea laptele abdominale
-il ridicam in sus sa regurgiteze NN nu mai
-asezam NN in patut in decubit ventral intampina
pentru a favoriza vanturile greutate la
administra, 10x3 picaturi de bonisam alimentatie
pentru combaterea colicilor Copilul
abdominale creste
-la fiecare masa de ora 19 00 NN se progresiv in
cantareste si se masoara perimetrele; greutate
se noteaza in foaie de observatie
4) Alterarea Efectuarea in NN la ora 19 i se face baie antiseptica Pacientul
tegumentara continuare a cu solutie de permanganat de K prezinta o
bailor -se aseaza inapoi in patut care in usoara stare
antiseptice prealabil s-a schimbat lenjeria si s-a de
Urmarirea pus o aleza sterila sa prevenim ameliorare
evolutiei infectiile nosocomiale -temperatura
leziunilor -leziunile prezinta crusta in nu mai
buloase majoritatea suprafetelor prezinta un
Urmarirea FV -urmarirea FV risc inalt

ZIUA V

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
Coloratia Nou nascutul Nou nascutul nu mai prezinta o NN este dus
galbena a -sa nu mai fie paloare tegumentara sau a sclerelor la
tegumentelor nevoie sa faca accentuata investigatii
si a sclerelor fototerapie -la indicatia medicului Neonatolog -nu mai
nu mai au o Sa se NN nu mai necesita fototerapie cu prezinta
tenta asa de urmareasca lumini alb-albastrui stare
pronuntata evolutia lui -patutul NN este mutat la o sursa de generala
-sa fie lumina naturala alterata
alimentat -este supravegheat in continuare sa nu
corespunzator prezinte convulsii pot fi diferite
-sa ii urmarim -tipic apnee
functiile vitale -miscari anormale ale ochilor
-sa ne luam -sau plescaitul
masuri de Ducerea NN la investigatii paraclinice
protectie cum ar fi
EEG
Ecografie de craniu
Ecografie abdominala
Radiologie toracica
Carente ale Nou nascutul sa Se face de catre medic necesarul zilnic Prin
alimentatiei prezinte o energetic, proteic, glucidic, lipidic la suplimentare
alimentatie prematuri. Se administreaza Fe+2mmKg
corespunzatoar alimentatie preparata industrial pentru Nou
e: prematuri; sunt respectate reco- Nascutul nu
-sa urmarim mandarile pentru cele mai multe mai necesita
colicile minerale si oligoelemente alimentatie
abdominale -la indicatia medicului administram prin gavaj
-sa urmarim in lapte supliment de Fe+2+32 ny/kg s-au introdus
continuare Cantitatea nutritiva a prematurului se toate mesele
temperatura, realizeaza treptat 30 ml la fiecare cu tetina
pulsul, masa
frecventa NN nu mai necesita alimentatie prin
respiratorie si gavaj
paloarea -i s-au introdus toate mesele pe cale
tegumentara orala cu tetina

ZIUA V

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUAR


E DELEGATE E
-daca bebelusul s-a oprit din supt il
ridicam in sus si il tapotam usor pe
spate pentru ai favoriza regurgitatia
dupa ce a fost alimentat se
pozitioneaza in pozitie ventrala pentru
a-i favoriza gazele
Administram medicatia prescrisa de
medic
Notam si comunicam medicului orice
semn de ingrijorare
-asigurarea microclimatului
corespunzator
-asigurarea lenjeriei
Cianoza NN sa prezinte
perinazala tegumente
normal colorate
5. EVALUARE

In urma ingrijirilor efectuate sugarul prezinta tegumente integre, candidoza


bucala a disparut, la fel si eritemul fesier.
Pe parcursul perioadei in care am urmarit sugarul, tusea a cedat treptat,
secretiile sunt in regres iar temperatura corpului este in limitele normale varstei. Se face
EPS pentru evitarea reformarii candidozei si in vederea intelegerii necesitatii ingrijirilor
tegumentelor la sugar. Mama va fi instruita in vederea respectarii baii generale si a
toaletei locale. Sugarul se alimenteaza normal cu 7 mese a 150 mp lapte de mama.

Cazul nr.2.

1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:

Nume: B.
Prenume: C.
Numele tatalui: N. A., 40 ani
Numele mamei: B. I., 40 ani
Locul nasterii: MATERNITATEA ODOBESCU
Domiciliul: Judetul Timis - Cenad
Data internarii: 30.04.2003
Antecedente personale: - al saselea copil
- nascut la data de 28.04.2003
- nascut la 37 saptamani cu 2000 g
- inaltimea la nastere 40 cm
- grup sangvin A II pozitiv
- greutate la internare 1900 g

ISTORIC

Prematur gr.II cu tulburari de adaptare neonatala, cianoza perioronazala, icter.


A primit tratament cu antihemoragice vitamina K, fenobarbital, antibiotice: cefolid,
fototerapie. Se transfera la clinica prematuri pentru tratament si ingrijiri de specialitate
pentru recuperarea ponderala.
Diagnostic la internare: - suferinta neonatala
- prematuritate gr.ll
- icter neonatal
Diagnostic la 72 ore: - hemoragie cerebrala intraventriculara gr.ll
- icter neonatal intens
- prematuritate gr.II
Examene de laborator: - hemocultura - 7 zile sterila
- secretii nazale - steril
- exudat faringian - flora normala
- urocultura - steril
- examen urina - alb.absent
- Na-130
- K-3,2
- proteine - 54,1
- glicemie - 4,18 -Hb-16% -Tr-
-H-
-L-
- Reticulocite - 40%
- CRP - pozitiv
- GOT - 61
- GPT - 20
OBICEIURI DE VIATA

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.


Manifestari de dependenta - tegumente modificate
- cianoza

2. Nevoia de a bea si a manca.


Manifestari de dependenta: - lipsa reflexului de supt

3. Nevoia de a elimina.
Manifestari de dependenta: - uscaciunea pielii si mucoaselor

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.


Manifestari de dependenta: - dificultatea de a se mobiliza

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.


Manifestari de independenta: - sugarul doarme cica 17 ore
- pozitia in timpul somnului este pe spate
- adoarme cu usurinta
- somnul este regenerator si calm

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.


Manifestari de independenta: - dificultate in a se imbraca

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale


Manifestari de independenta: - sugarul are temperatura corpului 36,8 C
- transpiratie minima

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.


Manifestari de dependenta: - uscaciunea tegumentelor

9. Nevoia de a evita pericolele.


Manifestari de dependenta: - risc de accident

2 . IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.


Manifestari de dependenta: - tegumente modificate, tahipnee, cianoza
generalizata
Sursa de dificultate: - insuficienta dezvoltare pulmonara Problema: -
dificultate in respiratie
2. Nevoia de a bea si a manca.
Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimente si hidrata
Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
Problema: - alimentatie neadecvata prin deficit

3. Nevoia de a elimina.
Manifestari de dependenta: - uscaciunea pielii si mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate:- dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic
Problema: - deshidratarea

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.


Manifestari de dependenta: - dificultate de a se mobiliza
Sursa de dificultate - varsta
Problema: - imobilitatea

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.


- nu are probleme

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.


Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca
Sursa de dificultate - varsta
Problema, varsta

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.


- nu are probleme

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.


Manifestari de dependenta: - uscaciunea tegumentelor
Sursa de dificultate - deshidratarea
Problema: - atingerea integritatii tegumentelor

9. Nevoia de a evita pericolele.


Manifestati de dependenta: - risc de accident
Sursa de dificultate: - varsta
Problema: atingerea integritatii fizice

3 . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

10. Problema - cianoza perioronazala


Obiectivul - sugarul sa aiba o respiratie si o circulatie normala
- recolorarea tegumentelor, diminuarea cianozei
Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaze

11. Problema - dificultate in a se hidrata si manca


Obiectivul - copilul sa manance si hidrateze corespunzator
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

12. Problema - dezhidratarea


Obiectivul - copilul sa prezinte o piele supla fara pliuri cutanate
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

13. Problema - imobilitatea


Obiectivul - copilul sa prezinte miscari active
Diagnostic de ingrijire - diminuarea mobilitati

14. Problema - varsta


Obiectivul - copilul sa fie imbracat corespunzator anotimpului si necesarului
termic
Diagnostic de ingrijire - alterarea starii de confort

15. Problema - atingerea integritatii tegumentelor


Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple, elastice
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

16. Problema - atingerea integritatii fizice


Obiectivul - copilul sa aibe un mediu de securitate fara pericol de
accidentare
Diagnostic de ingrijire - risc de traumatizare

4. APLICAREA IN PRACTICA
Ziua I (30.04.2003)

Problema Obiectiv Interventie Evaluare


- cianoza - copilul sa - administrare de 02 pe masca 2-4 1 - copilul continua
perioronaz prezinte - recoltare de produse pentru sa prezinte
ala coloratia ex.biochimice ionograma, Astrup, cianoza
tegumentelorn bilirubina directa si indirecta, proteine, perioronazala cu
ormala CRP, VSH, HLG+FL o intensitate mai
- daca este necesar pozitionarea in mare la efortul de
unghi de 45in decubit dorsal pentru supt
favorizarea respiratiei - se continua
O2terapie
intermitent

- administrarea tratamentului inceput


in maternitate
- antihemoragice vit.KI
- antibiotice: cefolid si gentamicina
- anoleptice - fenobarbital
- foto terapie
- dificultate -copilul sa se - se va recolta exudat faringian inaintea - copilul primeste
in a se alimenteze mesei de dimineata pentru evidentierea greu alimentatia
alimenta corespunzator eventualilor germeni - se mareste
sihidrata varstei - se va testa apetitul copilului numarul meselor
- copilul va fi alimentat in brate la 9 si se mic
- copilul va primi ratii mici si dese - copilul
- nu se obliga copilul sa manance stationeaza
- copilul va face pauze repetate pentru ingreutate
a nu obosi
- - copilul sa - recoltare de ionograma, astrup, - copilul prezinta
deshidratar prezintetegu proteine pliucutanat la
ea mente - pev. cu solutie de glucoza, ser pensare
elasticefara fiziologic si electroliti - se asteapta
pliu cutanat - pev. cu Aminovenos 6% rezultatele
- intralipiol ionogramei
- arginina sorbitol sangvine
- eliminare de
urina si fecale in
limite fiziologice
Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- atingerea - copilul sa - pregatirea materialelor pentru baia - in urma


integritatii aibe partiala ingrijirilor
tegumentelor tegumentele - efectuarea ingrijirilor igienice pana sugarul prezinta
curate si la caderea tegumente integre
integre bontului ombilical
- tegumentele vor fi spalate zilnic cu
apa si sapun
apoi uscate prin tamponare
- pe regiunea fesiera se va aplica un
unguent protector
- stergerea ochilor se va face cu o
compresa sterila, dinspre unghiul
exterior spre cel interior
- imobilitatea - copilul sa - asigur o pozitie adecvata nevoilor - copilul prezinta
prezinte sale miscari active
miscari active - mobilizez copilul ori de cate ori este avand prezente
nevoie din decubit dorsal in decubit reflexele de
lateral stang si drept apucare, de
orientare si de
extensie a capului

Ziua a II-a (01.05.2003)

- - copilul sa fie - se suplimenteaza aportul de lichide - copilul prezinta


deshidratarea bine hidratat pe cale tegumente
- copilul sa parenterala icterice
prezinte - copilul va fi expus la U.V. pentru - urinile sunt de
tegumente diminuarea culoare galben
normal icterului fiziologic usor intens
colorate - copilului i se administreaza datorate icterului
- combaterea tratamentul prescris - in urina nu se
icterului - se masoara diureza evidentiaza
- se noteaza in F.O. pigmenti biliari
- diureza normala
- se mentine un
usor pliu cutanat
Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- cianoza - copilul sa - 02 terapie - copilul prezinta


perioro- prezinte - administrarea tratamentului prescris cianoza
nazala tegumente - corectia hidroelectrolitica si acido- perioronazala la
normal bazica efort
colorate fara urmarirea, masurarea si notarea in - continua terapia
cianoza F.O. a valorilor de temperatura, puls, cu 02 cu
respiratie - intermitente
- alimentatia - copilul sa se - copilul va fi alimentat in brate - copilul continua
inadecvata alimenteze fara - ratia va fi ingerata cu pauze pentru sa primeasca cu
prin deficit a intampina odihna greutate
probleme - laptele va fi mentinut cald in alimentatia
dispozitivul special - la indicatia
- se suplimenteaza aportul caloric si medicului de
lichidian cu pev. salon copilul va fi
alimentat
alternativ cu
tetina si sonda
- atingerea - prevenirea - inlaturarea surselor cu potential de - copilul este
integritatii accidentelor accident: seringi, ace, linistit si s-au
fizice tampoane, obiecte ascutite, luat masuri de
medicamente protectie
- patul prevazut cu bare de protectie impotriva
accidentarii

ZIUA a III-a (02.05.2003)

- cianoza - copilul sa - 02 terapie intermitent - cianoza persista


perioronazala prezinte - alimentatia se face alternativ sonda-
la efort
coloratia tetina - se administreaza
tegumentelor pentru reducerea efortului O2 doar la nevoie
normala - recoltarea de ionograma si astrup de
- se urmaresc
control functiile vitale
Fr: 50-55
resp/min
puls: 133 b/min
- alimentatie - copilul sa se - copilul va primi alimentatia - copilul primeste
inadecvata alimenteze alternativ cu tetina si relativ bine
prin deficit corespunzator sonda gastrica alimentatia
varstei - se mentin ratiile mici si dese - incepe sa puna
- laptele se va administra la in greutate 20 g
temperatura constanta - se mentine inca
alimentatia
alternativa
Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- dezhidratare - copilul sa fie - se recolteaza ionograma, bilirubina, - icterul in usor


bine proteine regres
hidratat - se mentine pev. de intretinere cu - tegumentele se
- copilul sa solutie de glucoza 10% si electroliti mentine icterice
prezinte si cu usor pliu
tegumente cutanat
elastice la - eliminari de
pensare urina si fecale in
limite normale
- functii vitale - masurarea si - se masoara si se noteaza in foaia de - s-au obtinut
notarea in temperatura a copilului temperatura, urmatoarele
foaia de pulsul, TA, respiratia, eliminarile valori:
temperatura a temperatura 37C
temperaturii, pulsul 133 b/min
pulsului, FR 50-55
TA, respiratiei resp/min
eliminarile diureza 250
ml/24 h
scaune galbene 2-
3/zi

Ziua a IV-a (03.05.2003)

- alimentatia - copilul sa se - alimentatia de la ora 6 va fi cu tetina - copilul primeste


inadecvata alimenteze - copilul va fi luat in brate bine alimentatia
prin corespunzator - capul copilul sprijinit pe bratul - nu prezinta
deficit - copilul sa asistentei varsaturi
ajunga la - pozitia va fi usor inclinata alimentare
greutatea - se vor face pauze pentru ca copilul sa - copilul creste
normala pentru se poata odihni progresiv in
varsta sa - copilul va fi alimentat prin gavaj greutate ajungand
- se va tine copilul cu capul ridicat pe la
umarul asistentei 1940g
pentru ca acesta sa eructeze
- la sfarsitul fiecarei zile copilul va fi
cantarit
Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- cianoza - copilul sa - administrare de 02 numai la nevoie - cianoza persista


perioronazala prezinte - se administreaza tratamentul prescris la efort
tegumente - limitarea efortului fizic - se reduce
normal - completarea aportului administrarea de
colorate fara hidroelectrolitic, acido-bazic, proteic O2 doar 5-10'
cianoza prin suplimentare parenterala dupa alimentatie
- copilul este
echilibrat
hidroelectrolitic
si acido-bazic
- dezhidratare - combaterea - se mentine hidratarea parenterala - icterul mult
icterului concomitent cu cea orala diminuat
- copilul sa - se va masura si nota in F.O.: diureza, - tegumentele mai
prezinte nr. scaunelor si consistenta lor prezinta
tegumente - se efectueaza tratamentul prescris pliu cutanat la
normal pensare
colorate - se mentine
- copilul sa fie uscaciunea data
bine de descuamarea
hidratat fiziologica

Ziua a V-a (04.05.2003)


- cianoza - copilul sa - se administreaza O2 numai la nevoie - cianoza este
perioronazala prezinte - se administreaza tratamentul prescris mult diminuata
tegumente - la indicatia medicului se face consult - se produce doar
normal cardiologie si ECO la efort (supt si
colorate fara a cardiac plans)
mai prezenta - se urmaresc in continuare functiile - ECO nu
cianoza vitale si vegetative evidentiaza
modificari
cardiace
- copilul este
echilibrat
hidroelectrolitic
si acido-
bazic
- se recomanda
mutarea lui din
incubator in patut
Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- - copilul sa - se va masura si nota in F.O. diureza, - icterul paleste


dezhidratarea prezinte nr. scaunelor si consistenta lor - tegumentele
tegumente - se efectueaza tratamentul prescris elastice
elastice - se recolteaza bilirubina de control - descuamatia se
- copilul sa fie - ionograma mentine
bine - proteine - diureza 250
hidratat ml/zi
- combaterea - scaune galbene
icterului 2-3/zi
- alimentatie - copilul sa - la indicatia medicului se creste - copilul nu mai
inadecvata creasca in progresiv ratia alimentata intampina
prin deficit greutate - copilul nu mai oboseste in timpul greutate la
- copilul sa se mesei alimentatie
alimenteze si - se sisteaza alimentatia prin gavaj si - s-au redus
hidrateze se reduce numarul de mese numarul meselor
corespunzator - se continua tratamentul cu de la 9 la 7, iar
necesarului antibiotice, vitamine ratia este de 60
zilnic - se instituie de asemenea pev. de ml/masa
intretinere precum si substante - copilul creste
nutritive progresiv in
greutate ajungand
la 1960g
- nu prezinta
varsaturi
postalimentare
5. EVALUARE FINALA

In urma ingrijirilor acordate se reduce simtitor cianoza perioronazala. Copilul


nu mai prezinta cianoza marcata la efortul de plans sau supt. Starea de deshidratare este
diminuata, icterul cedeaza treptat. Se mentine descuamatia fiziologica, dar se fac
interventii de rigoare pentru rezolvarea acestei disfunctii. Copilul este echilibrat hidro-
electrolitic si prezinta eliminari adecvate varstei. Copilul se alimenteaza normal cu 9
mese in primele zile alternativ prin gavaj si tetina, ajungandu-se la 7 mese a 60 ml lapte
Morinage B.F.P.

Cazul nr. 3

1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: P.
Prenume: C.
Numele mamei: P.M.
Numele tatalui: P.A.
Varsta mamei: 24 ani
Varsta tatalui: 26 ani
Locul nasterii: Maternitatea Bega
Data nasterii: 25.05.2003
Greutatea la nastere: 900 g
Domiciliul: Timisoara, str.Mures, nr. 100, judetul Timis

INFORMATII MEDICALE:
Data internarii: 03.06.2003 Diagnostic la internare:
- stare toxica septica
- pneumonie congenitala
- prematuritate gr.IV
- EHIP forma severa

ISTORIC:
Mama preeclamsie
Gesta VII
Para VII
V.G. 24 saptamani
G.N. 900g
IA1
prezentatie pelvina
Antecedente personale patologice
- soc neonatal
- reanimare neonatala
- ventilatie mecanica
- infectie neonatala cu pioceanic

STAREA LA INTERNARE
- G - 1160 g
- T - 39 cm
- stare generala profund influentata
- tegumente usor palide, cianoza perioronazala
- timp de recolorare prelungit

- pulmonar stetacustic raluri subcrepitante bazai


- zgomote cardiace ritmice AV.120 b/min.
- abdomen suplu elastic
- diureza prezenta
- hipoton
- hiporeactiv
- reflece arhaice schitate
Analize de laborator:
Hematologic Bacteriologic
Hb - 16,3 g s. nazala: pioceanic
HQ - 15' cult.cateter: stafilococ aureus
TH - 2'05' sensibil la Rocephin cefotaxim
IP -100% ex.faringian: pioceanic
urocultura: E.coli
sensibil la: Fortum
Gentamicina
Racephin
Biochimic
Na-134
K - 4,11
Ca- 2 , 7
CI-97
proteine 64,6
TGO - 53
TGP- 12
glicemie - 4,36
uree- 17,33
creatinica - 110

A urmat tratament cu Cefotoxin, Gentamicina, Fortum, HSH, vit.K1, Ca gluconic,


vitamina C, etamsilat, Miofilin.

OBICEIURI DE VIATA

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.


Manifestari de dependenta: - cianoza generalizata
- tahipnee
- secretii abundente nazale
- tahicardie
2. Nevoia de a bea si a manca.
Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina.
Manifestari de dependenta: - uscaciune a pielii si a mucoaselor
- tahicardie
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.
Manifestari de dependenta: - incapacitate de a se mobiliza

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.


Manifestari de dependenta: - somn perturbat

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.


Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Manifestari de dependenta: - scaderea temperaturii sub limitele normale

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele.


Manifestari de dependenta: - uscaciune a tegumentelor

9. Nevoia de a evita pericolele.


Manifestari de dependenta: iritabilitatea

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.


Manifestari de dependenta: - tahipnee
- cianoza generalizata
- secretii abundente nazale
- tahicadrie
Sursa de dificultate: - rinita cu staphilococ aureus
- insuficienta dezvoltare pulmonara
Probleme: - dificultate in eliberarea cailor respiratorii
- dificultate in respiratie

2. Nevoia de a bea si a manca.


Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimenta si hidrata
Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
- dezechilibru metabolic hidroelectrolitic
Probleme: - alimentatie neadecvata prin deficit
- deficit de hidratare

3. Nevoia de a elimina.
Manifestari de dependenta: - uscaciune a pielii si mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate: - dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic Probleme: -
deshidratare
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.
Manifestari de dependenta: - incapacitate de a se mobiliza
Sursa de dificultate: - prematuritate gr.IV
Probleme: - imobilitatea

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.


Manifestari de dependenta: - somn perturbat
Sursa de dificultate: - secretii abundente
Probleme: - dificultate si incapacitate in a se odihni

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.


Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca
Sursa de dificultate: - varsta
Probleme: - varsta

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.


Manifestari de dependenta: - scaderea temperaturii sub limitele normale
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
Problema: - hipotermia

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele


Manifestari de dependenta: - uscaciune a tegumentelor
Sursa de dificultate: - deshidratarea
Problema: - atingerea integritatii tegumentelor

9. Nevoia de a evita pericolele.


Manifestari de dependenta: - iritabilitate
Sursa de dificultate: - procesul infectios
Probleme: - durere

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

1. Problema - cianoza perioronazala


Obiectivul - copilul sa aiba o respiratie si o circulatie normala Diagnostic
de ingrijire - diminuarea schimbului de gaze

2. Problema - dificultate in a se hidrata si manca


Obiectivul - copilul sa manance si hidrateze corespunzator
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

3. Problema - deshidratare
Obiectivul - copilul sa prezinte o piele supla fara pliuri cutanate Diagnostic
de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

4. Problema - imobilitatea
Obiectivul - copilul sa prezinte miscari active Diagnostic
de ingrijire - diminuarea mobilitatii

5. Problema - varsta
Obiectivul - copilul sa fie imbracat corespunzator anotimpului si necesarului termic.
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a se imbraca

6. Problema - atingerea integritatii tegumentelor


Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple elastice
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

7. Problema - atingerea integritatii fizice


Obiectivul - copilul sa aiba un mediu de securitate fara pericol de accidente
Diagnostic de ingrijire - risc de traumatizare

8. Problema - hipotermia
Obiectivul - sa-si creasca temperatura corpului pana la 36,7 - 37 C
- mentinerea temperaturii corporale in limite normale
Diagnostic de ingrijire - termoreglare alterata

4. APLICAREA IN PRACTICA

ZIUA I (03.06.2003)

Problema Obiectiv Interventii Evaluare


- dificultate - copilul sa - aspirarea secretiilor nazale - se mentin
ineliberare respire liber - aerisirea incaperii secretiileabundente
a cailor pe nas - administrarea tratamentului indicat - sugarul respira pe
respiratorii - copilul sa - recoltare de produse pentru gurita
isirecapete ex.bacteriologice: s.nazala, ex. - FR 60R/min
coloratia faringian - AV 160-170 b/min
normala a - pozitionare in decubit lateral pentru - dupa recoltarea
tegumentelor drenajulsecretiilor hemogramei se
- administrare de 02 pe masca constata o
- incalzirea prematurului prin cresterea scadere a Hb
temperaturii in incubator la 32 C sangvine dela 7,8
- administrarea medicatiei prescrise gr %
- masurarea functiilor vitale
- notarea acestora in F.O
- recoltare de sange pentru gr.Sg si RH
- copilul sa fie - transfuzie de sange integral AII - se mentine
echilibrat - recoltare de sange pentru testul de cianoza
hematologic compatibilitate
- administrarea tratamentului cu tului cu
HSH 1,5 ml
- ca gluconic 1 ml + 1 mlgl.10%
IV
- fenosemid 0,2 ml IV

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- - copilul sa se - pregatirea materialelor pentru sondaj - copilul retine


alimentatie alimenteze gastric alimentatia prin
neadecvata corespunzator - aspirarea nazala inainte de gavaj gavaj
prin deficit nevoilor sale - sonda de calibru mic, sterila - ratia va creste
- seringa de 20 ml sterila progresiv la
- se masoara distanta intre cavitatea fiecare masa
bucala, ureche, apendicele xifoid
- se introduce sonda cu blandete
- se verifica daca se afla in stomac prin
aspirarea continutului gastic
- se scoate pistonul seringii
- se pune laptele(10 ml) si se lasa sa curga
singur pentru a nu produce reflux gastric
si aspirare in caile respiratorii a
continutului gastric
- sonda va fi fixata cu un plasture pe
obrazul copilului sau la baza nasului
- sonda va fi spalata dupa fiecare
alimentatie cu ser fiziologic

- copilul va fi
- recoltare de ionograma sangvina - ionograma este
echilibrat - astrup, proteine, glicemie scazuta
hidroelectrolit
- administrare de pev cu ser fiziologic 30 Na- 128
ic ml/30' K-2,90
gl 10%, NaHCO3-4ml
NaCI - 3 ml, KCI - 1 ml
ritm 5 h
- B.O. - copilul sa - evitarea baii generale - in jurul B.O.
nedetasat prezinte - toaleta B.O. sunt secretii cu
tegumente - recoltare de secretie ombilicala miros fetid
integre - pregatirea materialelor necesare pentru - se efectueaza
- copilul sa toaleta B.O. primele ingrijiri
prezinte B.O. - alcool 70 , apa oxigenata - se tine sub
fara secretii observatie plaga

Problem Obiectiv Interventii Evaluare


a
- Nitrat de Ag 5%
- comprese sterile
- eprubeta cu tampon steril
pentru recoltarea
- se detaseaza pansamentul
vechi
- se curata tegumentele din jurul
ombilicului cu alcool 70
- cu un alt tampon se curata
B.O.
- B.O. se nitreaza
- B.O. se panseaza cu compresa
sterila. Se urmareste si se
schimba ori de cate ori este
necesar
ZIUA a II-a (04.06.2003)

- - copilul sa - aspirarea secretiilor nazale de - secretiile nazale se mentine


dificultat aiba cate ori de cate ori este necesar - in secretia nazala s-a decedat
e in secretii - efectuarea tratamentului staphilococ aureus
eliberare nazale prescris de medic - se asteapta antibiograma
a cailor reduse - pozitionarea in decubit lateral
respirator - copilul pentru drenajul secretiilor
ii sa poata
respira
singur pe
nas
- copilul sa
- administrarea de 02 pe masca - cianoza se mentine
prezinte
2-4 1 la indicatia medicului - parametrii astrup mult
tegumente
- recoltare de produse de sange modificati
normalpentru examene biochimice: - copilul se afla in acidoza cu un
colorate
ionograma sangvina, astrup, PH de 7,28
TQ, TH, IP, glicemie, CRP,
VSH, GOT, GPT, proteine
- urmarirea si notarea functiilor
vitale in F.O.
- anemie - copilul - se recolteaza hemoglobina de - in urma transfuziei Hg creste
severa sa fie control post transfuzie pana la 9 gr%
hematolo echilibrat - se administreaza tratament cu
gic antihemoragice vit. K1 - 0,3 ml
I.V.

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

-B.O. - copilul sa - recoltare de secretie ombilicala - B.O. mumificat


nedetasat prezinte - pregatirea materialelor pentru toaleta - B.O. prezinta
B.O. fara B.O. secretii cu mi
secretii - alcool 70% ros fetid
- copilul sa - apa oxigenata - se trimite la
prezinte - tinctura de iod laborator exudatul
tegumente - comprese sterile ombilical
integre - fasa sterila
- copilul sa fie - instalarea de pev. cu solutie de glucide
- la indicatia
echilibrat 10% + medicului dupa
hidroelectrolit NaHCO3 - 3 ml + NaCI -2 ml KCI - 1 termina rea pev.cu
ic ml gl.si electroliti se
- aminovenos 30 ml+20 ml gl va recolta
- arghina sorbilol 20 ml + 20 ml gl. ionograma si
- aspatofort 1 ml + 9 ml.gl. astrup de
control
- - copilul sa se - se aspira caile respiratorii - copilul primeste
alimentatie alimenteze - se verifica continutul gastric prin gavaj 20 ml
prin deficit corespunzator - se ataseaza seringa la sonda lapte
- se introduc 20 ml lapte lasandu-se sa - nu prezinta
curga liber pentru a nu crea reflux reziduu gastric
gastric - se creste ratia
- se extrage sonda progresiv cu 1 ml
- se spala, se sterilizeaza la fiecare masa
- numarul meselor
va fi de 7-8/ 24 h

ZIUA a lll-a (05.06.2003)

- dificultate - copilul sa - aspirarea secretiilor de cate ori este - se mentine


in aiba secretii necesar secretiile nazale
eliberarea nazale reduse - administrarea tratamentului prescris
cailor - pozitionarea corecta
respiratorii

Problem Obiectiv Interventii Evaluare


a
- copilul sa pentru o respiratie eficace
poata - mentinerea umiditatii in incubator, prin
respira liber introducere de apa in dispozitivul special
pe nas

- copilul sa - administrarea de O2 pe masca 4-6 1 - cianoza in


prezinte - recoltare de astrup pentru evidentierea usor regres
tegumente parametrilor PH - se mentine
normal - recoltare ionograma sg. cianoza
colorate - masurarea temperaturii, respiratiilor, notarea perioronazala la
in F.O. manevre sau la
efort(plans)
- parametrii
astrup se mentin
scazuti
PH - 7,326
Bef-5 02 sat -
90%

- - copilul sa - aspirarea secretiilor - la indicatia


alimentat fie - executarea gavajului medicului
ie prin alimentat - verificarea continutului gastric alimentatia se
deficit corespunzat - se extragem continutul gastric bilios cu striuri intrerupe
or sangvinolente - se va verifica
- se sisteaza alimentatia continutul
- se fac spalaturi gastrice cu etamsilat si S.F. gastric periodic
rece
- se introduce pe sonda solutie de S.F. si
etamsilat si se aspira apoi continutul
- operatia se repeta pana cand solutia extrasa va
fi limpede
- se va lasa sonda montata si fixata
- copilul sa - recoltare de ionograma, proteine, astrup - valorile
fie - se incearca dublu abord venos ionogramei se
echilibrat - pev. cu plasma proaspata mentin scazute
hidroelectr - pev. cu rol de glucoza si electroliti Na- 130 K-
olitic - pev. cu aminovenos 2,4
si acido- - pev. cu introlipid proteine 58
bazic - pe alt abord pev. astrup-pH-7,236
cu dopamina BCEF- 5 O2
sat.90%

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

-B.O. - copilul sa - se va efectua baie partiala - B.O. prezinta


nedetasat prezinte - toaleta B.O. cu apa oxigenata secretii reduse
B.O. fara - se atinge bontul cu pansament inmuiat - se schimba
secretii in tinctura de iod pansamentul
- se introduce praf de sufamida in plaga - Ex.otic-
- se panseaza cu comprese sterile staphilococ
- se urmareste plaga de mai multe ori pe aureus
zi - se asteapta
antibiograma
- anxietate - inlaturarea - asigurarea climatului de salon linistit - sugarul este
anxietatii - indepartarea surselor de accidente si a mai linistit,
factorilor de zgomot usor accepta
- comunicare pentru specificul varstei mediul in care se
afla
- se mentine
agitat doar
cand se
pregateste
administrarea
tratamentului

Ziua a IV-a (06.06.2003)


- dificultate - reducerea - aspirarea secretiilor de cate ori este - se mentin
in eliberarea secretiilor necesar secretiile nazale,
cailor nazale - mentinerea umiditatii in incubator acestea devin
respiratorii - copilul sa - urmarirea si notarea in F.O. a functiilor purulente cu
respire singur vitale striuri sangvine
penas - pozitionarea corecta pentru drenajul - se mentine
- copilul sa secretiilor cianoza devenind
prezinte - administrarea de 02 pe masca generalizata
tegumente - eliberarea cailor respiratorii prin
normal aspirarea secretiilor
colorate - mentinerea temperaturii in incubator la
30-32 C
- masurarea si notarea in F.O. a
parametrilor de temperatura, puls,
respiratie

1 Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- apnee - copilul sa isi - administrarea de O2 pe masca cu un - starea copilului


reia respiratia debit mai ridicat de 6-8 I se inrautateste
- administrarea medicatiei resuscitare - copilul isi reia
respiratorie respiratia doar
stimulat
- - copilul sa fie - aspirarea secretiilor nazale - copilului i se
alimentatie alimentat - verificare continutul gastric sisteaza
neadecvata corespunzator - se extrage continutul gastric cu striuri alimentatia pana
prin deficit varstei sangvine la disparitia
hemoragiei
- copilul sa - se efectueaza spalaturi cu etamsilan, digestive
prezinte axid si ser fiziologic rece
continut - se lasa sonda pentru repetarea
gastric fara spalaturilor
striuri de - se cere efectuarea timpilor de coagulare
sange si sangerare si numarul de Tr.

- copilul sa fie - se mentine pev cu solutii de glucoza - starea copilului


echilibrat 10% si S.F. + se mentine
hidroelectroliti electroliti - in urma in-
c - se recolteaza din nou astrup si Timpii vestigatiilor in
Quik si Hawell parametrii astrup
apar modificari
in special pH dar
si saturatia de 02'
Timpii sunt si ei
modificati
peste 1' respectiv
3'
- anxietate - inlaturarea - asigurarea conditiilor de mediu - sugarul este
starii de - asezarea sugarului intr-un salon izolat linistit, accepta
- anxietate - patul prevazut cu bare de protectie comunicarea cu
vulnerabilit - crearea unui - patul personalul
ate mediu de captusit - se mentine insa
fata de siguranta pentru agitat la vederea
pericole evitarea seringii
accidentelor

Problema Obiectiv Interventii

- inlaturarea surselor cu potential de


accident: seringi, ace, tampoane,
obiecte ascutite, medicamente
- comunicare conforma varstei
- masuri de evitare a infectiilor
nozocomiale
- B.O. cu - copilul sa prezinte - efectuarea toaletei cu apa oxigenata
secretii B.O. fara secretii - se atinge plaga cu solutie de nitrat de
purulente Ag 2%
- se aplica pansament steril
- se instituie tratament cu antibiotic
dupa antibiograma

ZIUA a V-a (07.06.2003)


- dificultate - reducerea secretiilor nazale - aspirarea secretiilor
in - copilul sa isi reia respiratia pe nas
- administrare de O2 continuu pe
respiratie masca
- pozitionare de drenaj
- umiditatea in incubator la 50-75%
- notarea si masurarea functiilor vitale
si vegetative in F.O.
-copilul sa prezinte tegumente mal - administrare de 02
colorate - eliberarea cailor respiratorii
- administrarea medicatiei prescrise:
miofilin, Ca giuconic, adrenalina
- notarea in F.O. a parametrilor
inregistrati

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

-apnee - copilul sa isi - intubatie orotraheala


reia respiratia - administrare de O2 pe sonda
- administrarea tratamentului
- ajutor la resuscitare cardiorespiratorie
- - copilul sa fie - aspirarea si curatirea cailor respiratorii -copilului i se
alimentatie alimentat - verificarea continutului gastric sisteaza
neadecvata corespunzator - efectuarea de spalaturi gastrice cu alimentatia p.o.
prin deficit - copilul sa solutii hemostatice - apar varsaturi
prezinte - urmarirea si notarea in F.O. a in zat de
continut parametrilor vitali cafea
gastric fara - starea se
striuri de mentine grava
sange
- combaterea
hemoragiei
- granulom - eliminarea - toaleta ombilicala cu apa oxigenata - se mentine
ombilical granulomului - se va atinge mugurul cu solutie de granulomul
ombilical Nitrat de Ag 5% ' ombilical
- copilul sa - se va aplica pansament steril cu alcool - secretiile sunt
prezinte 70% mult diminuate
tegumente - se schimba de cate ori - plaga
integre este necesar ombilicala este
bine ingrijit

- anxietate - inlaturarea - comunicare conforma cu varsta - sugarul este


starii de copilului linistit
anxietate - asigurarea microclimatului prin izolarea - comunica
- - crearea unui copilului intr-un salon linistit conform varstei
vulnerabilit mediu de - indepartarea obiectelor cu potential de - se mentine
ate siguranta accident agitat la vederea
fata de - masuri de evitare a infectiilor seringii
pericole intraspitalicesti prin izolare de persoane
bolnave, indepartarea scutecelor
murdare, a seringilor, acelor folosite

5. EVALUARE FINALA

In urma ingrijirilor efectuare, cu tot efortul depus, starea copilului s-a


inrautatit.
Au continuat crizele de apnee, ajungandu-se la intubatie orotraheala cu 02
terapie continua.
Alimentatia a fost sistata din cauza hemoragiei digestive, copilul neputand fi
reechilibrat hidroelectrolitic-hematologic. Data fiind greutatea mica la nastere si
problemele aparute ulterior copilul a decedat.
S-au intocmit actele necesare care au cuprins data nasterii, data decesului, ora
decesului si sectia unde s-a produs decesul.
Copilul a fost transferat cu actele insotitoare la laboratorul de anatomie
patologica in vederea efectuarii necropsiei.
CONCLUZII

Facand o corelare a celor 3 cazuri ingrijite si urmarite timp de 5 zile, am


constatat ca starea a 2 copii s-a imbunatatit simtitor, secretiile nazale si cianoza s-au
diminuat, copii si-au reluat alimentatia care consta in 7 mese/zi a cate 150 ml lapte de
mama, respectiv 7 mese a 40 ml morinaga B.F.P.. Cei doi copii prezinta eliminari
adecvate varstei. Din pacate al treilea copil, in urma eforturilor depuse si interventiilor
acordate nu a mai putut fi salvat. Copilul a fost pregatit corespunzator si i s-au intocmit
actele necesare pentru transportul la laboratorul de anatomie patologica.
Concomitent s-a efectuat EPS pentru mame in vederea insusirii tehnicilor de
ingrijire a copilului la domiciliu. De asemenea s-a explicat actiunile nocive ale fumatului
si cofeinei asupra sanatatii si dezvoltarii copilului.

IV. BIBLIOGRAFIE
1. Curs de pediatrie
Dr. Marghit Serban
Dr.Carmen Golea
Dr.Maria Cucuruz

2. Indreptar de pediatrie
Dr. Maria Filimon

3. Puericultura si Pediatrie
M.Geormaneanu
Zoina Moldovan

4. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor


Dr.Georgeta Balta
Dr. Maria-Otilia Stanescu
Lucretia Titirca
Antoaneta Metaxatos
Aglaia Kyowski

5. Cartea asistentului medical - Tehnica ingrijirii bolnavului


Carol Mozes

6. Ghid de nursing
Lucretia Titirca

7. Ingrijiri speciale acordate bolnavilor


Lucretia Titirca