CURS 5

1. Care este etiologia prematuritatii?(Prematurul)

 Nutriţia precară a mamei înainte şi în timpul gestaţiei

 Vârsta mamei între 16 - 35 ani
 Solicitarea gravidei: stres,activitati lungi în ortostatism,trepidaţii
 Fumatul-creştere concentratiei de carboxihemoglobina
 Consumul de droguri – cocaina – HTA de sarcină
 Bolile cu transmitrre sexuală -efect direct asupra uterului şi placentei

BOLI MATERNE ACUTE ŞI CRONICE:

- inf.intaamniotice - HTA
- inf. intavaginale - preeclampsia
- inf. Urinare - Dz
- pilonefrita - boli pulmonare sau cardiace
FACTORI OBSTETRICALI:
- polihidramnios - placenta praevia
- malformatii uterine - placenta acreta
- traumatisme uterine
 Sarcinile multiple
 Prezenţa altor naşteri premature
FACTORI FETALI:
-eritroblastoza,
-detresa fetală,hipotrofia fetală,
-malformatii congenitale
 2. Urmatoarele sunt particularitati morfofunctionale ale prematurului:

 Capul - mare şi reprezintă 1/3 din talie; suturile craniene - dehiscente, fontanelele largi, oasele parietale pergamentoase.
 Faţa este mică, triunghiulară, gura mare, bărbia ascuţită.
 Urechile sunt jos inserate pavilioanele sunt fără pliuri şi schelet cartilaginos.
 Gâtul este subţire şi pare mai lung.
 Eritemul fiziologic - mai accentuat 3-4 zile, apoi este înlocuit de icterul neonatal şi o tentă mai palidă a tegumentelor.
 Pliurile plantare sunt reduse numeric şi superficiale.
 Ţesutul celular subcutanat este slab reprezentat sau absent pe tot corpul;
 Cordonul ombilical este mai jos implantat şi mai subţire.
 Toracele este mai îngust şi contrastează cu abdomenul mai voluminos.
 Unghiile nu ating pulpa degetului.
 Oasele sunt slab mineralizate.
 Organele genitale externe incomplet formate :
- la baieti, testiculii nu sunt coborâţi în scrot, iar scrotul este puţin plicaturat şi pigmentat ;
- la fetiţe, labiile mari nu acoperă labiile mici şi clitorisul ;
 Activitatea motorie este slabă şi de scurtă durată.
 Prezintă o hipotonie generalizată care interesează atât musculatura striată cât şi pe cea netedă.
 Respiraţia este de tip abdominal, neregulată cu apariţia uneori a crizelor de apnee.
 Schimburile gazoase la nivelul plămânilor sunt limitate de incompleta capilarizare alveolară.
Mecanica ventilatorie şi schimburile gazoase imature:
 hipotoniei musculaturii toracice;
 osificării slabe a cuştii toracice;
 deficitului de surfactant alveolar (cantitativ şi calitativ) ,care imprimă o accentuată tendinţă de colabare a alveolelor în expir;
Prezintă o imaturitate a reflexelor de tuse şi deglutiţie care face posibilă aspirarea lichidelor alimentare şi secreţiilor nazofaringiene ("cale falsă").
Termoreglarea prezintă defecţiuni majore:
- termogen. limitate - rezerve energetice mici
- termolizei crescute –suprafata cutanată mare în raport cu greutatea
- imaturităţii "termostatului" hipotalamic
- absenţei ţesutului grăsos subcutanat (izolator termic)
3. Urmatoarele sunt complicatii acute ale prematurului:

1. SDR
2. Hemoragii: cutanate, cerebrale, viscerale
3. Hiperbilirubinemie- icter nuclear
4. Retinopatia prematurului –fibroplazia retrolenticulară -> secundară administrarii intempestive şi prelungite de oxigen O2- spasm arteriolar
retinian - dilataţie – edem- hemoragie-detaşarea retinei –proliferare – cecitate
5.Anemia precoce:
-scaderea rezervelor,hemoliză accelerare viteză de creştere rapidă,
-profilaxie la spital cu 1-2 mg Fe
6. Anemia tardivă – după 3 luni
- creştere rapidă
- absenţa profilaxiei
4. Urmatoarele sunt cauze ale RCIU ( restrictie de crestere intrauterina):
Nou-născutul cu RCIU
Limitarea de creştere i.u. (LCIU)->suferinţă fetală cronică (SFC).
I. CAUZE FETALE:
1.Malformaţii congenitale (reprezintă 5-15% din LCIU).
2. Aberaţii cromozomiale - 4 -5% =>
- hipotrofie globală cu ap. precoce,
- retard de creştere segmentară.
3. Artera ombilicală unică - la 1/4 din cazuri se asociază cu malformatii congenitale sau anomalii cromozomiale.
4. Cauze infecţioase - 1-5%; rubeola şi infecţia cu virus citomegalic determină hipotrofie fetală în 30-60% din cazuri.
5. Cauze toxice - 5% - tabagismul şi alcoolismul
- 15 ţigarete /zi, diminuă gr. fetală cu aprox. 300g,
- un consum de alcool pur de 28g/zi în ultimul trimestru reduce în cu 160g gr. fetală dar există mari variaţii individuale.

II . CAUZE PLACENTARE
- Anomalii macroscopice -1% -pl. extracoriale,inserţii vicioase
- Anomalii microscopice- necroză ischiemică, hipotrofie placentară
- Anomalii cromozomiale-frecventa mică

III. CAUZE MATERNE:

1. Cauze vasculare - 30-50% din cazurile :
 perturbări biologice: hemoconcentraţie
  leziuni placentare (ex. anatomopatologic arată modificări care traduc diminuarea debitului uteroplacentar).
2. Cauze uterine:
- uter hipoplazic, cu vase hipoplazice,
- uter malformat; se asociază în mod egal cu LCIU şi prematuritatea.
3. Boli hipoxice:
- cardiopatii cianogene,
- anemii materne severe;
- condiţiile ambiante hipoxice (un copil născut la 3000m altitudine are o greutate medie cu 250g mai mică decât unul născut la nivelul
mării).

VI. FACTORI NUTRIŢIONALI:

- insuficienţa nutriţională maternă joacă un rol indiscutabil în LCIU, dar este dificil de precizat.

5. Care sunt complicatiile nou-nascutului cu restrictie de crestere intrauterina?

1.Asfixia la naştere - se însoţeşte de
- IA mic - pneumotorax
- aspiraţia de meconiu - cardiomegalie
- SDR
2.Hemoragia pulmonară – apare la 2 – 4 zile
- la n.n. cu asfixie , sindrom de aspiraţie de LA
- patogenia – IC stg.=> edem pulmonar hemoragic
- evoloţie fatală
3. Hipoglicemie – rezerve scazute de glicogen,
-scaderea ţ.c. subcutanat - dismatur – de 7x > ca ficatul
- la n.n. normal – creierul de 3x > ficatul - crize de apnee
 4. Hipocalcemie – datorata hipoparatiroidismului tranzitor
- se asociază cu hipoglicemia şi cu hipoxia
5. Întîrzierea osificării centrilor epifizari
6. Sindrom de hipervâscozitate sanguină
-datorat policitemiei secundare hipoxiei cronice
-Ht > 70 % - geamăt,
-tahicardie,IC, crize convulsive
7. Anemie tardivă
8. Termoreglarea limitată
9. Modificări biologice
- hipoglicemie, hipocalcemie
- hiperhidratare – exces al spaţiului extracelular
- acidoză mixtă
- IgG scăzute sau normale
- creşterea IgM în infecţii
10.Malf.congenitale – m. frec. în f. armonică
- riscul malformatiilor de 10-20 ori > n.n. normal

6. Care este prognosticul nou-nascutului cu restrictie de crestere intrauterin ?

 depinde de etiologia R.C.I.U.

 când fătul are potenţialul de creştere neatins şi când suferinţa a fost limitată ca severitate şi durată -> o creştere postnatală
normală.
 când insultul a avut loc în perioada proliferării celulare -> un deficit al nr. de celule - copilul va avea o permanenetă retardare în
creştere.
  mai bun decît un prematur cu ac.GN
Sechele somatice
- există o tendinţă pentru persistenţa greutăţii şi staturii mai mici.
- la 6 ani - 33-35% din nn cu R.C.I.U sunt mai mici cu 3 percentile pentru greutate şi talie.
- QI al copilului cu R.C.I.U. moderat, fără alte anomalii, nu diferă semnificativ de cel al unui copil născut la termen.
 sechele neurologice majore -când se asociază asfixia severă:
• paralizii cerebrale
• epilepsie
• deficit de văz şi auz
• 36-50 % dificultăţi la învăţare
• 25 % disfuncţie cerebrală majoră
• anomalii EEG fără accese
• defecte de vorbire 26-33% asfixia severă

7. Urmatoarele sunt categorii de nou-nascuti cu risc:

Nou – născutul din sarcină gemelară.

Nou – născutul din mamă diabetică.
Nou-născutul din mamă epileptică -risc malf., risc hemoragic, sindr. de sevraj
Nou-născutul din mamă alcoolică -risc malf., risc de sechele neuropsihomotorii
Nou-născutul din mamă cu HTA -risc de naştere prematură, de limitare a creşterii intrauterine şi de hemoragie cerebrală
Nou-născutul postmatur -risc de suferinţă cerebrală şi sechele neuropsihomotorii tardive.

CURS 7
8. Care sunt beneficiile alaptarii pentru copil?( alaptarea)
PENTRU COPIL
• Scade incidenta infectiilor GI, respiratorii si otice
• Scade incidenta mortii subite
 • Reduce riscul aparitiei alergiilor
• Reduce riscul DZ tip 1 si 2
• Reduce riscul obezitatii, HTA, hiperlipemiei.
• Reduce riscul de b. Crohn
• Previne malnutritia
• Stimuleaza dezvoltarea cognitiva
• Asigura o dezvoltare psiho-emotionala echilibrata a copilului
• Permite copilului autonomie nutritionala
• Are efect analgezic
• Are compozitie variabila, adaptata nevoilor nutritionale ale copilului.
• Steril, la temperatura optima, oricand
9. Care sunt beneficiile alaptarii pentru mama?
PENTRU MAMA
• Ajuta involutia uterina rapida dupa nastere si previne hemoragiile din postpartum
• Intarzie reaparitia menstruatiei/ovulatiei
• Accelereaza pierderea in greutate
• Reduce riscul de anemie si necesarul de fier pentru mama care alapteaza
• Protejeaza impotriva cancerului de san si ovar
• Protectie impotriva osteoporozei postmenopauza
• Scade riscul de DZ tip 2
• Scade necesarul de insulina la mamele diabetice
• Este mai comoda si mai putin obositoare
• Confera sentimente de satisfactie si implinire
• Realizeaza o legatura psiho-afectiva profunda cu copilul
• Economica pentru familie
 10. Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza o alaptare eficienta?
• Mama este capabila sa aseze copilul la san incat atasarea la san sa fie corecta
• Copilul suge si inghite intr-un ritm regulat si sustinut (10 pana la 20 cicluri de supt in cursul unui alaptat)
• Copilul multumit dupa supt
• Curba de crestere corespunzatoare
• Comunicare afectiva eficienta mama-copil
• Eliminari de urina si fecale corespunzatoare varstei
• Copilul este dornic sa manance
• Satisfactie evidenta a mamei care alapteaza

11. Scorul LATCH reprezinta:

• L (Latch) – atasare
• A ( Audible swallowing)-deglutitie audibila
• T ( Type of nipple)-tipul de mamelon
• C (Confort breast/nipple)-confortul sanului/mamelonului
• H (Hold) pozitionare
0-somnolent, fara atasare
1- incercari repetate de punere la san
2- supt ritmic

12. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre colectarea laptelui matern:

- In maternitate nu se colecteaza LM pentru nn la termen sanatos
- La domiciliu se poate colecta LM, dar cu respectarea masurilor de preventie a
infectiilor
- Obligatoriu sterilizare:pompa de muls, recipient de colectare + spalarea mainilor
- Conservarea LM – respectarea regulilor de asepsie si antisepsie
- Recipiente de plastic, sterile, etichetate cu zi/luna/ora de colectare
- Loc de depozitare – frigider ( 2-4°C) maxim 24h
- congelatorul din frigider o saptamana
- congelator ( sub -18°C) 3luni
- Reincalzirea – recipientul cu LM in apa calda
 - nu la microunde

CURS 2

13. Care sunt factorii de risc pentru traumatismele la nastere? (Traumatisme)

1. Primiparitatea
2. Statura mica a mamei/Obezitate
3. Anomalii pelviene ale mamei
4. Travaliu prelungit sau neobisnuit de rapid
5. Oligohidramnios
6. Prezentatii necorespunzatoarea ale fatului
7. Folosirea forcepsului sau a vidextractorului
8. Greutate mica, prematuritate extrema, macrosomie fetala, anomalii fetale

14. Cefalhematomul se caracterizeaza prin:

• Nivel subperiostal
• Apare in primele 12-24 h
• Intodeauna limitata de liniile de sutura
• Poate produce hiperbilirubinemie semnificativa, necesita rareori transfuzie
• Se rezolva in decursul a 8 saptamani, insa se pot calcifica si persista luni sau ani
15. Bosa serosangvinolenta se caracterizeaza prin:
• Nivel subcutanat
• Prezenta de la nastere
• Ocazional hemoragica
• Margini putin definite, se poate extinde peste liniile de sutura
• Leziunea se rezolva spontan in primele zile dupa nastere
 16. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza “ fractura claviculara”:
• Cel mai frecvent intalnita factura in timpul nasterii- pot aparea la 2% dintre nou nascuti
• Multe dintre acestea nu sunt diagnosticate decat dupa externarea din maternitate
• O fractura claviculara este diagnosticata prin radiografie
• Este necesara imobilzarea pana in momentul formarii calusului

CURS 3

17. Care sunt manifestarile clinice ale unei tranzitii anormale la nastere? ( reanimare curs 1)
• Efortul respirator neregulat sau absent (apnee) sau respiratia rapida (tahipnee)
• Frecventa cardiaca scazuta ( bradicardie) sau frecventa cardiaca rapida ( tahicardie)
• Tonus muscular scazut
• Saturatie scazuta a oxigenului
• Tensiune arteriala scazuta
18. Care sunt abilitatile comportamentale cheie ale programului de reanimare neonatala?
• Cunoasteti mediul de lucru
• Folositi informatiile disponibile
• Anticipati si planificati
• Lider + Comunicati eficient
• Delegati sarcinile optim
• Folositi resursele disponibile
• Solicitati ajutor suplimentar cand aveti nevoie
• Mentineti un comportament profesionist
• Verificarea echipamentului inainte de nasterea copilului
 • Istoric prenatal si intrapartum
• Efectuati o sedinta inainte de reanimare cu toti membrii echipei
• Gandim cu ,,voce tare”
• Cunosteti ce consumabile suplimentare sau speciale sunt disponibile
• Sprijiniti si promovati munca in echipa

19. Care sunt factorii de risc antepartum asociati reanimarii neonatale?

- Diabet matern
- Hipertensiune indusa de sarcina
- Hipertensiune materna anterioara sarcinii
- Izoimunizare in sistem Rh
- Antecedente de feti morti
- Sangerari in trimestul doi si trei de sarcina
- Infectii materne
- Polihidramnios
- Oligohidramnios
- Sarcina depasita
- Sarcina multipla
- Terapie materna cu rezerpina, magneziu, agenti betaadrenergici
 - Abuz matern de droguri

20. Care sunt factorii de risc intrapartum asociati reanimarii neonatale?

- Operatie cezariana
- Prezentatie anormala
- Nastere prematura
- Ruptura de membrane 18-24 ore anterior expulziei
- Lichid amniotic fetid
- Travaliu precipitat
- Travaliu prelungit
- Tulburari de ritm cardiac fetal
- Tetanie uterina
- Narcotice administrate mamei cu 4 ore anterior expulzei
- Lichid amniotic meconial
- Prolabare de cordon ombilical
- Placenta previa

21. Ce intrebari trebuie sa puneti inainte de fiecare nastere?

1. Care este varsta gestationala asteptata?
2. Este lichidul amniotic clar?
3. Cati copii sunt asteptati?
4. Exista factori de risc suplimentari?

22. Participati la nasterea unui copil la termen, administrati oxigen?

 Cand este indicat?
• Cianoza generalizata a tegumentelor
• Pulsoximetrie - Valorile SpO2 rămân sub intervalul ţintă .

23. Ce evaluati in timpul unei reanimari neonatale?

Evaluarea respiratiei , frecventei cardiace si coloratiei

24. Cand este indicata reanimarea cu balon si masca ( cu presiune pozitiva)?

Apnee (nu respira)
• Gasping
• AV<100 bpm
• SpO2 sub intervalul tinta in ciuda administrarii de oxigen in flux liber

25. Care sunt semnele ventilatiei cu presiune pozitiva eficienta?

• Cresterea rapida a frecventei cardiace

• Imbunatatirea coloratiei si a tonusului
• Zgomote respiratorii audibile stetacustic
• Expansiune toracica

26. Reanimati un nou-nascut in sala de nasteri, insa starea lui nu se amelioreaza, cum procedati?

a. Etanseitate neadecvata MR. -> Reaplicare masca pe fata si ridicarea mandibulei anterior
 b. Cai aeriene blocate
i. Repozitionarea capului
ii. Aspirarea secretiilor daca sunt prezente S
iii. Gura nn usor deschisa O
c. Presiune insuficienta
i. Se va creste presiunea pana se percep P miscari respiratorii
ii. Se va lua in considerare IOT
=>Ventilatie cu presiune pozitiva
 Administrati ventilatie cu presiune pozitiva
 Administrati masaj cardiac extern
 Masajul cardiac extern:
• Comprima cordul pe coloana vertebrala
• Creste presiunea intratoracica
• Stimuleaza circulatia sangelui catre organele vitale
CURS 12
27. Care sunt nou-nascutii cu risc de hipoglicemie? (STABLE)

• Nou-nascutii prematur (<37sapt)

• Nou-nascutii mici pentru VG
• Nou-nascutii mari pentru VG
• Nou-nascutii din mame cu DZ
• Nou-nascutii bolnavi, supusi unui stres
• Anumite medicamente administrate la mama (beta blocante, beta simpatomimetice, antidepresive triciclice)
28. Care sunt nou-nascutii cu risc de hipotermie?
TEMPERATURA (N=36,5-37,5*C rectal)
Nou-nascuti cu cel mai mare risc de hipotermie:
• Prematurii, greutate mica la nastere ( <1500g)
• Nou nascutii mici pentru VG
• Nou nascutii care necesita reanimare prelungita (hipoxici)
• Nou nascutii care prezinta boli acute infectioase, cardiace, neurologice, endocrine, chirurgicale
• Nou nascutii care au activitate diminuata sau sunt hipotoni datorita sedativelor, analgezicelor, miorelaxantelor sau anestezicelor

29. Cum se reincalzeste un nou-nascut hipotermic?

Reincalzirea nou nascutului hipotermic:
- Ritm de reincalzire 0,5*C/ora
- Reincalzire in timp ce se monitorizeaza semnele vitale (T rectala, frecventa si ritmul cardiac, TA, frecventa si efortul respirator, SpO2),
nivelul de constienta, statusul acido-bazic
- Oxigen cald, umidificat
- Incalziti obiectele inainte de contactul cu nou nascutul
- Sursa radianta servo-control/incubator

30. Care sunt semnele clinice ale sepsisului neonatal?

• Detresa respiratorie: tahipnee, tiraj, geamat, batai aripioare nazale, apnee, cianoza, aparitia nevoii de oxigen/↑nevoii de oxigen
• Instabilitate termica: hipotensiune* (mai frecv) si Hipertensiune*(mai putin frecvent)
• Intoleranta digestiva: varsaturi, distensie abdominala, reziduu gastric, alimentatie dificila
• Perfuzie cutanata anormala: marmorare, paloare, coloratie cenusie, TRC↑ (terapie de resincronizare cardiaca)
• Anomalii de frecventa cardiaca si TA: tahicardie, bradicardie, hTA
• Status neurologic anormal: letargie, hipotonie, iritabilitate, convulsii
 CURS 10

31. Care sunt factorii de risc pentru ca un nou-nascut sa dezvolte sindrom de detresa respiratorie?
1. FACTORI ANTENATALI care afecteaza dezvoltarea plamanilor/inactiveaza sufactantul:
- prematuritatea
- diabetul matern
- corioamniotita, HTA indusa de sarcina (disfunctie placentara cu hipoxie)
- factori genetici (rasa alba, sex M, alti copii cu SDR)
- malformatii de torace - determina hipoplazie pulmonara (ex. hernia diafragmatica) – cresc riscul deficientei de surfactant (hipoxie,
hipoventilatie)
- defecte genetice in sinteza si metabolismul surfactantului (mutatii in gena proteinei B si C din structura surfactantului)
- mutatia genei ABCA3 (proteina transportoare la nivelul celulelor alveolare tip II) –tablou clinic de SDR severa, adesea la sugarii la
termen, fatal fara transplant.
2. FACTORI PERINATALI care afecteaza sinteza, disponibilitatea si functia surfactantului:
- asfixia perinatala la prematuri
- operatia cezariana fara travaliu – prematuri mari/ nn la termen - nu beneficiaza de efectele hormonilor adrenergici si steroidieni eliberati in
timpul travaliului, care cresc sinteza si eliberararea de surfactant

CURS 9

32. La ce categorii de nou-nascuti se efectueaza screeningul retinopatiei de prematuritate?

● Toti copiii nascuti la VG<34 saptamani si/sau GN<2000 g, precum si cei cu VG>34 saptamani daca au avut factori de risc asociati:
-oxigenoterapie cu FiO2>40%
-sepsis neonatal
-enterocolita necrozanta
-anemie +/- transfuzii
 -soc neonatal, administrare de Dopamina/Cafeina
● Primul control se face la 4 saptamani de la nastere, dar nu inainte de 31 saptamani
● Controalele se fac la interval de 7-14 zile, in functie de agresivitatea bolii, pana la regresia post-tratament sau spontan

33. Screeningul audiologic in maternitate:

● Obligatoriu pentru toti nou-nascutii inainte de externare;
● Obiective: diagnostic precoce si interventie terapeutica adecvata in primele 6 luni (protezare sau implant cohlear)
Metode:
-OAE (otoemisiuni acustice)-evalueaza functia urechii interne;
-AABR (potentiale evocate auditive determinate automat)-reflecta functia cailor de conduere auditive pana la nivelul trunchiului
cerebral;
-ambele teste sunt neinvazive
OAE (otoemisiuni acustice)
● Sunt semnale acustice ce pot fi detectate in conductul auditiv extern;
● Se plaseaza in urechea nou-nascutului o sonda mica ce contine un microfon si un difuzor;
● Prin sonda se genereaza sunete, cohleea proceseaza sunetul, este trimis un impuls catre creier, dar se inregistreaza si un al doilea
raspuns ce se intoarce in canalul auditiv, ce reprezinta emisiunea acustia;

CURS 8
34. Icterul fiziologic se caracterizeaza prin:

Icter – colorația galbenă a tegumentelor și mucoaselor datorata acumulării bilirubinei indirecte la acest nivel.
• Aproximativ 2/3 din nou născuți prezintă icter in prima saptămână de viață.
• La concentrații crescute bilirubina indirectă este neurotoxică – se depune la nivelulul cerebelului + nuclei bazali – Kernicterus – sechele
neurologice pe termen lung.
Icter cu hiperbilirubinemie indirectă (nu depășește 10-15 mg/dl);
- Debutează în primele 2-3 zile de viată, durată de evoluție 3-10 zile;
- Pentru formele prelungite/ valori mari ale BI – Fenobarbital 5-8 mg/kgc;
35. Icterul pathologic se caracterizeaza prin:
• Apare in primele 24h
• Bilirubina creste >5 mg/dl/zi
• Bilirubina serica >15 mg/dl
• Persista si dupa 14 zile
• Scaun alb/ Urina galbena
• Bilirubina directa >2mg/dl

36. Care sunt “semnale de alarma “ pentru icterul neonatal?

• Debut precoce icter (in primele 24 de ore de viață);

• Creștere Bt serică/ transcutanată cu 0.2 mg/ dl/ oră;
• Simptome asociate: vomă, apetit diminuat, scădere în greutate, apnee, tahipnee, instabilitate termică;
• Icter cu durată > 14 zile la nou născut la termen

37. Ce putem observa la examenul clinic al tegumentelor unui nou nascut? (examen clinic)
1. Aspectul tegumentelor
În mod normal, nou-nãscutul apare eritematos sau eritematos cu cianozã la extremitãţi.
La naştere, tegumentele sînt acoperite de un înveliş grăsos, cenuşiu-albicios, numit vernix caseosa, după naştere acesta dispare în cîteva
ore, Vernixul poate lipsi la nou-născutul la termen şi este mai bogat reprezentat la nou-născutul prematur care mai poate prezenta şi
lanugo, păr fin friabil pe toracele posterior; tot la prematuri tegumentele pot fi intens eritematoase, translucide la marii prematuri, cu
circulaţie colaterală vizibilă.
Edemele tegumentelor pot crea o falsă impresie de nutriţie adecvată iar edemele palpebrale sînt frecvente şi de multe ori se datorează
iritaţiilor produse de aplicarea nitratului de argint.
Culoarea:
a. PLETORA: sugerează policitemie, dar poate apărea şi în condiţiile supraîncălzirii sau hiperoxigenării copilului.
b. ICTERUL, coloraţia gălbuie a tegumentelor este anormală dacă apare în primele 24 ore de viaţă.
c. PALOAREA se poate datora: anemiei, postmaturitaţii, asfixiei la naştere, şocului şi canalului arterial patent (paloare ,,ductală’’).
Recunoaşterea precoce a anemiei poate ridica următoarele supoziţii diagnostice:
• Eritroblastoză fetală;
• Hematom hepatic subcapsular;
• Hemoragie subdurală;
• Transfuzie feto-maternă sau feto-fetală, etc
d. CIANOZA:
• Acrocianoza – cianoza extremităţilor poate fi normală la un nou-născut, în primele ore de la naştere, sau poate reprezenta o reacţie la
frig a acestuia.
• Cianoza centrală – coloraţie cianotică a tegumentelor şi a mucoaselor – este cauzată de scăderea saturaţiei oxigenului în sînge şi poate
fi asociată cu cardiopatii congenitale sau boli pulmonare.
• Cianoza periferică – coloraţia cianotică a tegumentelor – poate fi asociată cu methemoglobinemia. Methemoglobinemia apare atunci
cand hemoglobina este oxidată de la forma feroasă la cea ferică şi sîngele poate căpăta o nuanţă ciocolatie.
Acest derivat, methemoglobina, nu este capabil să transporte nici O2, nici CO2. Perturbarea poate fi determinată de expunerea la
anumite medicamente sau substanţe chimice (nitriţi sau nitraţi) sau poate fi ereditară (deficienţă de NADH reductază, hemoglobinoza
M). Tratamentul constă în administrarea de vitamină C sau albastru de metil.
e. ECHIMOZELE extinse pot fi asociate cu o naştere prelungită şi laborioasă.
f. TEGUMENTE MARMORATE: nou-născutul apare cu pete roşietice răspandite aleator. Acestea pot apărea la nou-născutul
normal, dar apar şi la un nou-născut cu hipotermie, hipovolemie sau sepsis.
Erupţii
• Milium – sunt mici chisturi ale glandelor sebacee. Se prezintă ca nişte elemente punctiforme, de coloraţie alb-gălbui, localizate pe
tegumentele aripilor nazale, bărbie, frunte şi obraji. Dispar de la sine în cateva săptămîni. Pot fi considerate o expresie a crizei genitale.
• Eritema toxicum – afectează pînă la 50% din nou-născuţii la termen, manifestandu-se ca arii mici tegumentare, eritematoase, centrate
de o leziune papulară gălbuie. Leziunea apare de obicei la 48 de ore, dar poate apărea şi la 7-10 zile de viaţă şi adesea este exacerbată de
manevrare şi căldură.
• Candida albicans - apare ca placarde eritematoase, lucioase, cu o linie subţire de demarcaţie; De obicei această leziune apare la nivelul
pliurilor de flexie.
• Acneea neonatală – leziunea apare tipic la nivelul obrajilor, bărbiei şi frunţii sub formă de comedoane şi papule.

Nevi
 • HEMANGIOMUL MACULAR (nevus simplex) – este un nev vascular care apare în zona occipitală, caz în care poartă denumirea populară
de « muşcătură de barză », sau pe sprancene şi glabelă, numindu-se în acest caz « sărutul îngerilor ». Leziunea se accentuează la plans
sau
la schimbarea temperaturii şi dispare în cursul primului an de viaţă.
• NEVUS FLAMEUS – pete de culoarea vinului de Porto – leziunea este prezentă de la naştere, nu dispare la vitropresiune şi nu dispare
nici în timp. Dacă leziunea apare pe teritoriul de distribuţie a nervului trigemen, atunci sînt necesare investigaţii suplimentare pentru a
exclude
sindromul Sturge-Weber (pete port-wine pe frunte, buza superioară + glaucom + convulsii de tip jacksonian controlaterale). Dacă petele
apar pe membre, asociate cu hipertrofie osoasă, trebuie exclus sindromul Klippel-Trenaunay.
• PATA MONGOLIANĂ – zonă de hiperpigmentare a tegumentelor regiunii sacro-lombare şi fesiere (coloraţie cenuşiu-violacee), cu
dimensiuni variabile. Se explică prin oprirea în derm a unor melanocite provenite de la nivelul crestelor neurale (embrionare) în cursul
migrării acestora spre epiderm. Apare la 90% din populaţia neagră şi asiatică şi la doar 5-10% din albi. Dispare în jurul vîrstei de 4 ani.
• HEMANGIOMUL CAVERNOS – se prezintă ca o masă voluminoasă roşu-intens, proeminentă, cu aspect chistic, de consistenţă fermă,
care poate fi întalnită în oricare regiune a corpului. Majoritatea acestor leziuni regresează în timp, dar sunt şi cazuri care necesită
corticoterapie.
În cazurile severe este necesară rezecţia chirurgicală.
• HEMANGIOMUL PLAN – este plat, roşu intens, cu o limită de demarcaţie subţire, cel mai adesea la nivelul feţei. De obicei are loc
regresia spontană a leziunii (70% în jurul vîrstei de 4 ani).
• BRIDELE AMNIOTICE, de etiologie incertă, se manifestă ca nişte benzi fibroase care traversează cavitatea amniotică şi se implantează
pe făt, rezultînd amputaţii congenitale ale unor segmente de membre, apariţia de şanţuri complete sau incomplete în jurul unui deget
sau segment de membru, însoţite sau nu de limfedem. Spre deosebire de ageneziile distale, de tip malformativ, amputaţiile congenitale
întrerup brusc scheletul, fără hipoplazie proximală, iar bontul cutanat are aspect cicatricial.
• PETE CAFE-AU-LAIT: dacă au diametru mai mare de 0,5 cm sau sunt în număr mai mare de 6, trebuie luată în considerare
neurofibromatoza cutanată (boala von Recklinghausen).

CURS 11

38. Care dintre urmatoarele sunt cauze de anemie la nou-nascut? ( Anemia)

Anemia hemoragica ( cea mai comuna cauza)- pierdere hematii
• Anemia hemolitica – distrugere hematii
• Anemia hipoplastica – productie scazuta de hematii
39. . Diagnosticul clinic al anemiei neonatale se bazeaza pe:
Anamneza: sarcina, travaliu, nastere, perioada neonatala
Examen clinic
• Semne si simptome :
- Varsta la care apar
- Asociate cu modul prezentatiei
- Statusul hemodinamic al nou-nascutului
- Prezenta sau absenta reticulocitozei compensatorii
 Anemia hemoragica acuta:
- Prezenta la nastere sau in primele 24h de viata
- Tegumente palide, fara icter sau cianoza
- Tahipnee sau gasping
 Anemia hemoragica cronica
- Prezenta la nastere
- Fara semne respiratorii
- Ficat marit de volum
 Anemia hemolitica
- Icter prezent inaintea palorii
- Paloare dupa 48h de viata
- Incompatibilitate Rh
- Tahipnee, hepatosplenomegalie

40. Cum prevenim infectiile asociate actului medical?

1.Igiena mainilor
2.Utilizarea echipamentului individual de protectie
3.Practici sigure de injectare
4. Manipularea în condiții de medicale sau contactul cu suprafețele potențial contaminate din imediata apropiere a pacientului
5.Igiena respiratorie si eticheta de tuse