ENDOCRINOLOGIE

Curs 1 MD
Introducere
 Endocrinologia - studiul formelor de comunicare şi
semnalizare implicate în controlul şi coordonarea unor
procese şi a funcţiei multor organe.

 Efectele sistemului endocrin :

 Creşterea şi dezvoltarea,
 Reglarea metabolismului şi a aportului nutritiv,
 Menţinerea homeostaziei,
 Diferenţierea sexuală şi reproducerea,
Definiție
Afecţiunile endocrine
1. Hipofuncţia endocrină
2. Hiperfuncţia endocrină
3. Defecte ale sensibiliăţii hormonale
4. Tumorile endocrine
5. Iatrogenia
Endocrine glands
Sisteme de reglare ale hormonilor
Controlul prin feed-back negativ
Bioritmurile hormonale
 Ultradiene ,

 Circadiene la 24 de ore - secreţia cortizonică,

 Circatrigintare la aproximativ 30 de zile- ovulaţia;

 Circumanuale.
Ritm ultradian / LH
Ritm circadian
Ritm circatrigintar
Natura chimică a hormonilor
 Hormonii pot deriva din:
 aminoacizi/ lanţuri polipeptidice,
 colestrol,
 fosfolipide.
 Sinteza hormonilor
 Ptr. hormonii peptidici şi proteici - expresie genica (RER)+
modificări posttranslaţionale.
 Ptr. hormonii steroizi - enzime specifice ce acţionează
asupra colesterolului (la nivelul mitocondriilor şi RER).
 Transportul – proteine de legare – albumine sau
globuline
Interacţiunea dintre hormoni şi receptori

 Receptorii membranari pentru hormonii hidrosolubili

 Receptorii nucleari pentru hormonii lipofilici

Receptorii membranari
1. Receptori cuplaţi canalelor ionice
 receptori nictonici acetilcolinergici.
Receptorii membranari
2. Receptori cuplaţi cu proteina G
 receptorii adrenergici, colinergici muscarinici, pentru
hormonii glicoproteici, parathormon, glucagon.
Receptorii membranari
3.1 Receptori cu activitate tirozin kinazică
 receptorii pentru insulină şi IGF-1.
3.2 Receptori cu activitate serin/treonin kinazică
 de exemplu receptorii pentru activină, inhibină.
3.3 Receptori cu activitate guanilat ciclazică
 receptorul pentru factorul atrial natriuretic.
Receptorii membranari
4. Receptori pentru citokine =receptori asociati enzimelor
 de exemplu receptorii pentru GH, prolactină şi leptină.
Receptorii nucleari
 Liganzii acestor receptori pot fi:
 Hormoni clasici: h. tiroidieni, progesteron; testosteron;
estradiol; cortizol; aldosteron;

 Vitamine : D, acidul retinoic;

 Produşi ai metabolismului intermediar: acizi graşi,

acizi biliari;

 Endo- sau xenobiotice.

Receptorii nucleari
Receptorii nucleari & disruptori endocrini
Afecţiunile endocrine
1. Hipofuncţia endocrină
2. Hiperfuncţia endocrină
3. Defecte ale sensibiliăţii hormonale
4. Tumorile endocrine
5. Iatrogenia
Afecţiunile endocrine
1.Hipofuncţia endocrină – poate fi determinată prin:
 Distrucţia glandei

 Afecţiuni extraglandulare
 insuficienţa renala → producţia inadecvată de 1,25-(OH)2-
colecalciferol).

 Deficite de biosinteza hormonală

 deficitul de hormon de creştere – mutaţii sau deleţii ale genei
pentru GH
Afecţiunile endocrine
2. Hiperfuncţia endocrină apare ca urmare a:
 Hiperplaziei unei glande endocrine
 Tumorilor endocrine
 adenoamele hipofizare ce produc PRL, ACTH, GH, LH, FSH ,TSH.
 Autoimunităţii
 B. Basedow
 Secreţiei ectopice
 ACTH sau calcitotina
Afecţiunile endocrine
3.Defecte ale sensibiliăţii hormonale
 Genetic determinate - rezistenţa la acţiunea hormonilor
prin:
 defecte ale receptorilor
 defecte ale căilor de semnalizare intracelulare
 Dobândite – insulino-rezistenţa în
 diabetul zaharat tipul II,
 sindromul metabolic sau
 sindromul ovarelor polichistice
Afecţiunile endocrine
4. Tumorile endocrine - efecte locale sau deficit/exces
hormonal

5.Iatrogenia – prin folosirea deliberată sau

inadecvată a unor preparate hormonale:
 administrarea excesivă a glucocorticoizilor în scop
antiinflamator.
SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR
PIF/
SMS
DA
Types of hypothalamic neurosecretory cells.
Disfuncții hipotalamice congenitale
1. Sindromul Kallmann și alte forme de hipogonadism
hipogonadotrop izolat (IHH)

2. Sindromul Bardet-Biedl

3. Mutații în gena leptinei/receptorului de leptină

4. Sindromul Prader Willi

Sindromul Prader Willi
 hipogonadism hipogonadotrop
 hipotonie musculară neonatală
 obezitate
 diabet zaharat tip II;
 sindrom dismorfic multiplu:
hipertelorism, epicantus, acromicrie
etc.
 hipotrofie staturală.
Juan Carreño de Miranda
La monstrua desnuda
1680
Madrid, Museo del Prado
 Anomalii dento-bucale în SPW
 Scăderea producției de saliva – doar
aproximativ 1/3-1/5 din secreția
normală
 Aspect gros, lipicios
 Afectează remineralizarea, gustul, funcția
de curățire și imună a salivei
 Mucoasa bucală – automutilare ,
candidoza
 Microglosie, respiratie bucala
 Dentiția: defecte de smalț, carii
frecvente, microdonție
 Abcese dentoalveolare
 Boală peridontală
Deficitul funcţional de GnRH
 Anorexia nervoasa - multifactorială în care există o
componentă psihocomportamentală
 Clinic, patru criterii:
 refuzul de a menţine o greutată corepunzătoare taliei şi
vârstei (indicele de masă corporală sub 17,5 kg/m2),
 frica nejustificată de obezitate,
 percepţia inadecvată, eronată a propriei imagini corporale
 Alte manifestări clinice includ:
 hiperactivitate, defecte ale termoregalării, bradicardie,
constipaţie, hipotensiune, tegumente uscate, edem
periferice, hipertrofia glandelor salivare parotidiene
Zipfel S, Giel KE, Bulik CM, Hay P, Schmidt U. Anorexia nervosa: aetiology, assessment, and treatment. Lancet Psychiatry. 2015 Dec;2(12):1099-111. doi: 10.1016/S2215-
0366(15)00356-9. Epub 2015 Oct 27.
Deficitul funcţional de GnRH
 LH şi FSH scăzut,
 TSH normal cu T3 scăzut şi rT3 crescut - “euthyroid sick
syndrome”,
 creşterea cortizolemiei,
 săderea IGF-1, leptinei şi DHEA.
 complicaţii medicale:
 afectare cardiacă,
 osteopenie sau osteoporoză,
 compromiterea taliei finale,
 tulburări digestive,
 alterări cognitive
 disfuncţii electrolitice, afectare hepatică
Deficit funcțional de GnRH
Deficitul funcţional de GnRH
 Disfuncţiile metabolice şi endocrine pot fi corectate
odată cu creşterea în greutate,
 amenoreea poate persista câteva luni.

 Diagnosticul diferenţial:
 diabetul zaharat la debut,
 insuficienţa corticosuprarenală,
 boala celiacă sau alte afecţiuni intestinale inflamatorii,
 tumori abdominale,
 leziuni ale SNC.
 Tratament
Deficitul funcţional de GnRH
 Disfuncție hipotalamică în caz de:
 stress intens susținut
 Sport de performanță – masă grasă scăzută
 gimnaste, balerine, atletism/maraton- osteoporosis
Neurohipofiza
Hormonii neurohipofizei
Neuronii magnocelulari - sinteza, secreţia şi exocitoza AVP şi oxitocinei
Receptorii AVP
 V1 - de la nivelul vaselor sanguine - vasoconstricţie;
 V2 - de la nivelul tubilor colectori renali - retenţie de
apă,
 va determina creşterea concentraţiei şi scăderea volumului
urinar.
 V3, de la nivelul hipofizei anterioare - reglarea centrală
a secreţiei de ACTH
Efectul antidiuretic al AVP
Poliurie hipotonă + polidipsie secundară

 Diabetul insipid central

 hipotalamic sau neurohipofizar

 Diabetul insipid nefrogen

 Diabetul insipid gestaţional

 cistin-aminopeptidază placentară - vasopresinaza.

 Sindromul polidipsiei primare

Diabetul insipid central - etiologie
1. Ereditară
 mutaţii în gena AVP
 sindromul Wolfram (DIDMOAD), - AD, AR sau mitocondrial.
2. Tumorală -tumori solide sau hematologice:
 Craniofaringiomul,
 germinomul supraselar
 pinealomul,
 metastaze ale unor tumori mamare sau pulmonare,
 diseminări ale unor limfoame sau leucemii.
3. Traumatică sau postchirurgicală
Diabetul insipid central - etiologie
4. Infiltrativă – histiocitoza, boala multifocală Hand-
Schüller-Christian, sarcoidoza, granulomatoza
Wegener etc.
5. Idiopatică – ? Autoimună ?
6. DI de sarcină - DI vasopresin rezistent,
 se poate asocia cu steatoză hepatică acută, preeclampsie
şi coagulopatii.
Manifestări clinice
 Simptomatologia se poate instala brusc sau treptat
 Poliurie persistentă + polidipsie
 bilanţ hidric
 ingestia de cantităţi mari de lichide (în special reci) pentru
evitarea deshidratării
 !! deshidratarea hipertonă - febră, insuficienţă circulatorie,
comă şi moarte- în caz de restricţia aportului de apă!!
 Nicturia - sindrom de oboseală cronică.
 Manifestările bolii de bază: tulburări vizuale, cefalee,
scădere ponderală etc.
Explorări de laborator şi paraclinice
 se impune efectuarea probei setei sau testului la
deshidratare
 diureza depăşeşte 50 mL/kg/zi,
 densitatea urinară este sub 1010

 !Evaluarea biochimică iniţială - fără modificări

importante!
 marea majoritate a pacienţilor consumă suficiente lichide
pentru a evita deshidratarea.
Explorări de laborator şi paraclinice
Explorări de laborator şi paraclinice
 determinarea vasopresinei plasmatice – diferenţiază DI
parţial de polidipsia primară
 RMN
Explorări de laborator şi paraclinice
 RMN
Diagnosticul diferenţial
1. diabetul zaharat
2. excreţia crescută de uree în dietele hiperproteice
3. hiperparatiroidism (hipercalcemie, hipercalciurie,
leziuni osoase),
4. hiperaldosteroidism primar (HTA, hipokaliemie)
5. DI nefrogen - scăderea capacităţii de concentrare a
urinii ca urmare a:
 rezistenţei la acţiunea ADH,
 distrucţiei interstiţiului medular sau
 scăderii resorbţiei de NaCl la nivelul ansei Henle.
Diagnosticul diferenţial
6. Polidipsia primară poate apărea:
 în contextul unor boli psihiatrice - poartă denumirea de
polidipsie psihogenă;
 schizofrenia,
 mania, afecţiuni obsesiv-compulsive –
 în urma alterăriilor controlului osmoreglator al setei - DI
dipsogen-
 idiopatic,
 secundar unei scleroze multiple, meningite tuberculoase
 traumatisme sau tumori.
Tratament
 Accesul la apă nu trebuie restricţionat.
 Tratamentul medicamentos de elecţie al DI central este
 desmopresina (desamino, D-8 arginin vasopresina; ddAVP)-
varaibilitate interindividuală a răspunsului terapeutic.
 per oral (tablete de 0.1 sau 0.2 mg de 2-3 ori pe zi) – efectul se
instalează la 30-60 minute şi durează 8 ore.
 Sublingual 60-120 micrograme de 3X/zi
 intranazal - 10-20 micrograme de două ori pe zi.
 parenteral – fiole de 1mL cu 4 μg ddAVP/mL - SC, IV sau IM- este
5-20 de ori mai activ decât forma intranazală.
 Se administrează la pacienţii inconştienţi sau perioperator.
Tratment-
Desaminocisteina-D8-arginin-vasopresina
Hormonii adenohipofizei
Clasificarea imunohistochimică a celulelor
hipofizare
 Somatotrofe ~ 50% , secretă GH;

 Lactotrofe - 10-25%, secretă PRL;

 Corticotrofe -15-20%, sintetizează POMC;

 Gonadotrofe -10-15%, pentru LH şi FSH;

 Tireotrofe - 3-5%, secretă TSH;

 Celule foliculostelate considerate celule nesecretante.

Tumorile hipofizare
Etiopatogenia și clasificarea AH – Pit NET
 Prevalența AH variază în funcție de tipul secretor:
 2 și 10 cazuri noi la 100 000 de locuitori/an.

 AH reprezintă aproximativ 15% din totalul

neoplasmelor intracraniene.

 Clasificarea adenoamelor în funcţie de mărime

 micro- (sub 1 cm)
 macroadenoame (peste 1 cm),
 extensie supraselară
 invazie paraselară.

Clasificarea adenoamelor în funcţie de originea
celulară
 Lactotrofe, (prevalenţă 40% din totalul AH);
 Somatotrofe, - (prevalenţă 10-15%);
 Cotricotrofe, - (prevalenţă 10-15%);
 Gondotrofe (prevalenţă 15-20%);
 Mamosomatotrofe, secretă PRL şi GH;
 Tireotrofe (prevalenţă sub 3%)
 AH cu secreție plurihormonală
 AH nefuncţionale: oncocitomul sau AH derivate din celulele
foliculostelate (prevalenţă 10-25%)
Manifestări clinice
 Sindromul endocrin – generează
 insuficienţa hipofizară (parţială sau totală),
 sindroame de hipersecreţie
 DI

 Sindromul neuro-oftalmologic:
 Cefalee cronică,
 Cefalee cu debut acut
 + vărsături şi alterarea stării de conştienţă,
Metodele imagistice
 Rezonanţa magnetică nucleară

 Tomografia computerizată (CT) – structuri osoase –.

Metodele imagistice
 Se mai pot folosi
 tomografia cu emisie de pozitroni (PET),
 scintigrafia cu octreotid radioactiv (octreoscan)
 SPECT (single photon-emission computed tomography).
 Radiografia de şa turcă/craniu profil
Diagnosticul diferenţial
 hiperplazii în contex fiziologic
 alte tumori ale regiuni supra şi paraselare:

1. Benigne (craniofaringiomul, meningiomul);

2. Metastaze ale altor tumori – în special carcinomul de sân

la femei şi cel pulmonar la bărbaţi;

3. Maligne (tumori germinale, sarcoame, cordoame,

limfoame) carcinomul hipofizar este rar;
 Diagnosticul diferenţial
 alte afecţiuni hipofizare:
1. Fistulă arterio-venoasă a sinusului cavernos, anevrisme
paraselare;

2. Abcese selare;

3. Hipofizita limfocitară, sarcoidoza, histiocitoza

4. Chisturi dermoide, arahnoidale, chisturi ale pungii lui

Rathke, sindromul empy sella;
Infundibulo-
hipofizita
limfocitara
Sindromul empty sella
Sindromul empty sella
 Poate fi primar- defectul diafragmei selare
 Forma secundară apare postoperator, postiradiere, în
urma unui infarct hipofizar sau a unei hemoragii
tumorale.
 Clinic
 asimptomatică
 semnele și simptomele IH,
 hiperPRL,
 cefalee, tulburări de vedere sau rinoree cu LCR.
 mai frecvent la femei obeze, de vârstă medie, cu HTA și
hipertensiune intracraniană benignă.