Sunteți pe pagina 1din 11

Numele si prenumele elevului: Popescu Alina Silvia

AMG 1 J

Embriologie si genetica

Fisa de lucru

Nou nascutul

1. Nou nascutul normal(la termen) – caracteristici


2. Nou nascutul prematur - caracteristici
3. Crize fiziologice ale nou nascutilor
Nou nascutul

1. Nou nascutul normal (la termen) – caracteristici

După durata gestaţiei, nou-născutul la termen se încadrează între 38-42 săptămâni, iar
după greutatea de la naştere, între:
 2500 – 4000 gr. sau mai mult (limite “largi”);
 2900 – 3200 gr. (limite “înguste”).
Alţi parametri importanţi care caracterizează nou-născutul la termen sunt:
 talia (lungimea), cu valori cuprinse între 48-52 cm;
 perimetrul cranian, cu valori cuprinse între 34-36 cm;
 perimetrul toracic, cu valori cuprinse între 33-34 cm;
 perimetrul abdominal, cu valori cuprinse între 31-32 cm.

Particularităţi morfologice
În naşterea craniană se poate observa un craniu succedaneu, care este rezultatul
încălecării oaselor boltei şi a bosei serosanguinolente. Bosa serosanguinolentă reprezintă o
infiltraţie serohemoragică a părţii prezentate a fătului şi este accentuată în naşterile laborioase (ea
depăşeşte suturile, pielea care o acoperă prezintă uneori peteşii şi echimoze şi, de regulă, se
resoarbe în 1-2 zile). La nivelul feţei se pot observa cianoză, echimoze sau peteşii (la cazurile cu
prezentaţie facială, contracţia mai accentuată şi de durată a colului asupra gâtului în timpul
expulziei şi în distocia umerilor).
Fontanela anterioară (bregmatică) are formă romboidală, cu diagonalele cuprinse între
1-5 cm (frecvent 3-4 / 2-3 cm). Uneori aceasta poate fi prelungită de dehiscenţa suturilor cu care
vine în contact.
Fontanela posterioară (lambdoidă) are o formă triunghiulară, este cuprinsă între lamele
parietale şi occipitală, are dimensiuni mici (1/1,5 cm) şi este deschisă doar la 15-20% din nou-
născuţi; se închide în primele săptămâni de viaţă.
Când disjuncţia suturilor este accentuată, se suspectează o hipertensiune intracraniană.
Tegumentele sunt de culoare roşie în prima zi de viaţă (eritem fiziologic), datorită
vasodilataţiei, iar din ziua a 2-a eritemul retrocedează, tegumentele devin mai uscate şi se
descuamează; descuamarea este furfuracee sau lamelară.
La naştere, pielea este acoperită de un înveliş grăsos, cenuşiu-albicios numit vernix
caseosa. În viaţa intrauterină, acest înveliş protejează pielea de acţiunea lichidului amniotic, în
timpul naşterii are rol “lubrifiant”, iar în primele ore de viaţă – rol bactericid şi de protecţie
contra frigului.
În primele 3-4 zile de viaţă, unii nou-născuţi prezintă o erupţie benignă (maculă-papulă-
veziculă), denumită eritem alergic. Elementele eruptive conţin numeroase eozinofile („marker”
al etiologiei alergice) şi dispar spre sfârşitul primei săptămâni de viaţă. Ele apar ca o consecinţă a
“invaziei” microbiene a tubului digestiv, care începe după naştere şi duce la formarea
“biocenozei” intestinale.
În prima săptămână de viaţă se remarcă la unii nou-născuţi un edem benign localizat la
nivelul regiunii prepubiene, pleoapelor, dosului mâinii şi picioarelor (imaturitate tranzitorie de
reglare hidroelectrolitică).
Pe piele (frunte, umeri, spate) se remarcă un păr fin, mătăsos, numit lanugo, care dispare
după câteva zile de viaţă.
Alte manifestări cutanate benigne sunt reprezentate de:
 pata mongoloidă, situată în regiunea sacrată, de culoare gri-albăstruie;
 milium, reprezentat de numeroase puncte sebacee de culoare gri-albicioasă, situate mai
ales pe piramida nazală;
 angioamele capilare plane (pete roşietice), situate la nivelul pleoapelor, frunţii şi
regiunii occipitale, care dispar în primul an de viaţă.
La nivelul ochilor se pot observa:
 edeme palpebrale şi hemoragii ale conjunctivelor bulbare, fără semnificaţie patologică.
 ochiul umed şi secreţia lacrimală continuă pot releva o impermeabilitate a canalului nazo-
lacrimal (lăcrimarea la plâns apare mai târziu).
Alte particularităţi somatice demne de remarcat sunt :
 Gâtul este scurt, coloana vertebrală este rectilinie;
 Toracele este cilindric, iar abdomenul pare mare;
 Capul este mare şi reprezintă ¼ din lungimea corpului;
 Pavilioanele urechilor sunt cartilaginoase, plicaturate;
 Nodulii mamari şi plicile cutanate plantare sunt normal dezvoltate;
 Unghiile prezintă mici striaţii longitudinale, lungimea lor atinge pulpa degetelor la
picioare şi o depăşeşte la mâini;
 Paniculul adipos subcutanat este prezent la faţă (bula lui Bichat), slab reprezentat pe
torace şi membre şi absent pe abdomen.
 Cordonul ombilical format din o venă  şi 2 artere, cuprinse într-un ţesut conjunctiv mucos
(gelatina Wharton), după ligaturare şi secţionare trece prin 3 faze:
1. mumificare;
2. formarea şanţului de eliminare la nivelul liniei amnio-cutanate;
3. detaşare în ziua 5-7 de viaţă;
Plaga ombilicală se epitelizează treptat de la periferie către centru şi se cicatrizează; prin
retracţia vaselor ombilicale cicatricea se înfundă;
 Sistemul muscular este slab dezvoltat; tonusul muscular scăzut imediat după naştere este
repede înlocuit de o uşoară hipertonie cu predominenţă a flexorilor.

2. Nou nascutul prematur – caracteristici


Se considera prematur, copilul nascut sub 37 saptamani gestationale, limita inferioara
fiind considerata de OMS la 22 de saptamani si 500 de grame.
Adaptarea prematurului la viata extrauterina este dificila datorita imaturitatii tuturor
aparatelor si sistemelor, existand riscuri multiple de:
- suferinta respiratorie,
- de hipotermie,
- dereglari hidroelectrolitice,
- risc pentru hemoragie intracraniana
- susceptibilitate crescuta pentru infectii.

Factori de risc pentru nasterea prematura


O pacienta care a nascut anterior un copil prematur are un risc de recurenta de 20%-30%
pentru urmatoarea sarcina; 50% din pacientele care nasc prematur nu au factori de risc.
A. Factori din istoricul pacientei care o predispun la o nastere prematura
 Nivelul socioeconomic scazut, incluzand venitul mic, nivel scazut al educatiei
si nutritia saraca, constituie un factor de risc.
Rasa. Americanii negri tind sa nasca copii care sunt cu 1 saptamana mai tineri ca varsta
gestationala decat cei nascuti de americanii albi;
Varsta. Gravidele care sunt mai tinere de 16 ani si primiparele care sunt in varsta de peste
30 de ani au risc de nastere prematura.
Istoric obstetrical de nastere prematura anterioara. O nastere prematura creste riscul de
patru ori si doua nasteri premature cresc riscul de sase ori.
Activitatea profesionala ce implica efort fizic sau este generatoare de stress sau
anxietate, creste riscul de nastere prematura.
- Munca cu risc crescut, in termeni de stress, includ functionarele, vanzatoarele,
asistentele medicale, femei ce efectueaza munca manuala si medicii.
- Munca cu risc intermediar, in termeni de stress, include femeile ce lucreaza in sectoare
tehnice.
- Munca cu risc scazut, in termeni de stress, include munca in casa si servicii in industria
agricola si a pescuitului. Aceste munci pot, totusi, necesita efort fizic.
Fumatul mai mult de 10 tigarete pe zi creste riscul unei femei de a da nastere unui
prematur.
Utilizarea cocainei creste riscul de prematuritate.
Istoricul medical complicat poate creste riscul unei femei, mai ales daca include
urmatoarele:
- Intrerupere de sarcina, mai ales dupa 12 saptamani de sarcina, creand posibilitatea
incontinentei cervicale.
- Expunerea pacientei in utero la dietilstilbestron (DES), determinand anomalii cervicale
sau uterine (cavitate uterina in forma de „T”).
- Pierderea sarcinii la mijlocul primului trimestru sau istoric de
dilatare  cervicala prematura.
Complicatii in timpul sarcinii care predispun o femeie la travaliu prematur
o Infectii ale tractului urinar superior
 Bacteriuria asimptomatica
 Pielonefrita
o Boli materne
 Hipertensiunea
 Preeclampsia si eclampsia
 Astmul
 Hipertiroidismul
 Boala cardiac
 Consumul de droguri
 Colestaza
 Anemia cu nivelurile hemoglobinei mai mici de 9 g/dl
o Conditii care supradestind uterul
 Sarcina multipla
 Anomalii fetale mari, ducand la hidramnios
 Diabetul
 Izoimunizarea Rh
 Hemoragii antepartum
 Dezlipire prematura de placenta sau deces fetal
 Chirurgie abdominala materna sau sepsis generalizat
 Infectie intrauterine

Teoria infectioasa
Infectia intrauterina determina rareori travaliu prematur.
Travaliul progresiv, atat la termen cat si inainte de termen, determina inflamatia
tesuturilor expuse la dilatatia cervicala.

Alti factori
- Anomaliile cervixului si fundului uterin (ex. incompetenta, mioame, anomalii
mülleriene)
- Anomalii fetale
- Sarcina multipla
- Abuz medicamentos
- Infectia tractului urinar
- Idiopatic (cel mai mare grup)

Evaluarea caracterelor fizice individuale ale nou-nascutului prematur


Tegumente
- Pielea devine mai putin transparenta si mai groasa odata cu cresterea VG.
- La 36-37 saptamani pielea nu mai este transparenta si nu se mai vad vasele de
sange.
- Daca trece de 38 saptamani tesutul subcutanat incepe sa descreasca si pielea se
descuameaza.
Lanugo
- Peri fini care acopera corpul fatului de la 20-28 saptamani.
- La 28 saptamani incepe sa dispara in jurul fetei si pe fata anterioara a trunchiului.
- La termen pot fi prezenti la nivelul umerilor.
Crestele tare
- Nou - nascutul cu retard de crestere intrauterina si pierdere rapida a vernixului
poate avea mai multe creste decat se asteapta.
- Dupa 12 ore de la nastere , crestele tare nu mai sunt un indicator al VG, datorita
uscarii tegumentelor.
Tesutul mamar si areola
- Areola se ridica la 34 saptamani de gestatie
- Un nodul de 1-2 mm de tesut mamar se poate palpa la 36 saptamani de gestatie si
creste la aproximativ 10 mm la 40 saptamani de gestatie.
Urechile
- Incurbarea lor incepe la 34 saptamani.
- Inainte de 34 saptamani,  cartilajul este putin si urechea sta indoita.
- La 36  de saptamani, exista cartilaj si urechea revine la forma initiala dupa
plicaturare.
Ochii
- La 26-30 saptamani, pleoapele fuzionate, se deschid.
- De la 27-34 saptamani, examinarea capsulei vasculare anterioara a cristalinului,
ajuta la determinarea VG, prin examinarea nivelului remanent al vaselor
embrionare ale cristalinului.
Organele genitale
a) Organele genitale feminine
- precoce in gestatie, clitorisul este proeminent, cu labiile mici larg separate
- la 40 saptamani, labiile mari acopera labiile mici
b) Organele genitale masculine
- testiculele incep  sa coboare din abdomen la 28 saptamani.
- la 37 saptamani testiculii se pot palpa sus in scrot
- la 40 saptamani testiculii sunt complet coborati si scrotul este acoperit de
rugozitati.
Parul
- Apare pe cap la 20 saptamani  de gestatie.
- Spancenele si genele  se dezvolta la 20-23 saptamani de gestatie. 
- De la 28 la 34-36 saptamani parul este fin si lipit de cap, lanos.
- La termen parul devine matasos.

Evaluarea semnelor neurologice


Postura
- Precoce in gestatie, pozitia de repaus este hipotona.
- La 30 saptamani, exista adesea o flexie usoara a genunchilor si picioarelor.
- La 34 saptamani, soldurile sunt flectate (pozitia de broasca) dar de obicei bratele
raman extinse.
- La 35 saptamani incepe flexia bratelor.
- La 36-38 saptamani, postura de repaus a nou - nascutului sanatos este de flexie
totala, cu recul prompt al bratelor si picioarelor.
Unghiuri de flexie si mobilitatea articulara
- Unghiul de flexie al pumnului scade odata cu cresterea VG, ceea ce denota
cresterea mobilitatii articulare.
- Semnul care descrie flexia, cand pumnul este in unghi drept fata de antebrat,
prezinta o flexie redusa pana la 31 saptamani ; flexia creste pana la termen cand
unghiul dispare.
- Dorsiflexia nu se observa pana la 34-35 saptamani ; unghiul creste pana dispare la
termen.
- Unghiul popliteu este in legatura indirecta cu tonusul muscular al membrelor
inferioare; cu cat VG este mai mare cu atat unghiul este mai mic.
- Reflexele care ajuta mai mult la determinarea VG sunt reflexul de supt si de
deglutitie care apare la aproximativ 34 saptamani.

Clasicarea prematurilor
Dupa greutatea la nastere, indiferent de varsta gestationala:
- LBW(low birth weight)-greutate mica la nastere, sub 2500g
- VLBW(very low birth weight)-greutate foarte mica la nastere, sub 1500g
- ELBW(extremely low birth weight)-greutate extrem de mica la nastere, sub
1000g 
- ILBW(incredible low birth weight)-greutate incredibil de mica la nastere, sub
700g
Dupa curba de crestere intrauterina, evaluarea prematurilor este :
- AGA (appropiate for gestational age) - cu greutate corespunzatoare varstei
gestationale
- SGA (small for gestational age) - mic pentru varsta gestationala
- LGA (large for gestational age) - mare pentru varsta gestationala
           
Particularitatile morbiditatii nou nascutului prematur:
- respirator: boala membranelor hialine ( R.D.S.), apneea
- hipotermie : din cauza controlului imatur, suprafata mare pe greutate, tegumente
subtiri, pierderi mari de apa prin epiderma
- infectii (prin reducerea anticorpilor materni, epiderm subtire, imunitate deficitara,
proceduri invazive
- metabolice: hipoglicemie, icter al prematuritatii
- probleme de alimentatie: reflex de suctiune si de inghitit slab, ileus functional,
enterocolita ulceronecrotica
- aparat cardiovascular PDA
- renal: imaturitate, slaba retinere a apei si sodiului
- sistem nervos central: hemoragie periventriculara
- leucomalacie periventriculara
- oftalmologie: retinopatia prematuritatii
- anemia tarzie

Caracteristici fizice ale noi nascutilor prematuri: par-lanugo,cartilaj auricular slab


dezvoltat,piele subtire cu capilare vizibile, deficit de tesut celular subcutanat, piele neteda a
talpilor,cu creste tare putine, nodul mamelonar absent sub 36 saptamani, 3 mm la 38 saptamani,
testiculi necoborati, labiile mari nedezvoltate, scrot neplicaturat, unghii moi, abdomen relativ
larg, torace relativ ingust, cap disproportionat de mare, hipotonie, reflexe slabe.
Masuratori
- PC (perimetru cranian) - un deget deasupra sprancenelor
- PA (perimetru abdominal) - un deget deasupra ombilicului
- Talia
- Greutate
- Umeri-ombillic
Aprecierea VG – dupa scor Ballard in primele 12-24 ore
Laborator-gaze sg, glicemie, Hb, Ht, formula leucocitara, electroliti, calciu,
bilirubina.
Monitorizare a complicatiilor cardiace sau respiratorii: 
 FR peste 60/minut, 
 Geamat, tiraj, batai ale aripioarelor nazale,
 Cianoza,
 FC peste 180/minut,
 Tonus si reflexe, 
 HipoTA, 
 Hipoglicemie
Monitorizare cardiaca in incubator. Se va evita baia pana la stabilizarea termica.
Atentie la semne de icter precoce si istoric matern de incompatibilitate Rh .Alti
factori materni: abuz de droguri, DZ, infectii.
Primele 24-48 ore dupa nastere sunt adesea critice pt nou nascut si necesita
observare constanta si terapie intensive.
3. Crize fiziologice ale nou nascutilor

Scaderea fiziologica a nou nascutului               


In primele zile de viata, bebelusul pierde aproximativ 6-10 % din greutatea initiala.
Aceasta scadere in greutate nu trebuie sa va ingrijoreze, se datoreaza in primul rand pierderilor
necompensate de urina si meconiu dar si  unui aport nutritional scazut, deoarece secretia lactata a
mamei este insuficienta. Acest regim determina o ardere a tesuturilor de rezerva.
Bebelusul va ajunge in mai putin de o saptamana la greutatea initiala.
Daca au trecut 10-14 zile iar bebelusul tau nu a recuperat aceasta scadere, solicitati
medicul d-vs.

Icterul fiziologic
In prima saptamana de viata, nou-nascutii au deseori o coloratie galbuie (icterica) a pielii
si ochilor. Ea se datoreaza imaturitatii hepatice in  metabolizarea bilirubinei, pigmentul
responsabil de coloratia icterica. Maturizarea rapida a ficatului nou-nascutului face ca icterul sa
diminue si sa dispara in cateva zile. 
Semnele icterului fiziologic 
- Pielea capata o tenta galbuie. Prima data se coloreaza pielea fetei, apoi pieptul,
burtica si in final piciorusele. Daca apesi usor nasul si ridici degetul, locul unde ai
presat ramane galben.
- Albul ochiului se coloreaza in galben.
- Copilul e sanatos, dar este foarte somnoros si n-are chef de nimic
- Apare, de obicei, la varsta de 2 – 4 zile si dispare la 10-14 zile dupa nastere
respectiv la 21 de zile la premature.
Solicitati medicul 
- daca observati un icter prelungit la nou-nascut , 
- daca culoarea se intensifica, 
- daca nu se hraneste corespunzator
- daca observati ca este mai somnoros decat ar trebui.
Este greu de evaluat cat de grav este icterul doar prin simpla observatie a nou-nascutului,
deci fiecare bebelus cu pielea si ochii ingalbeniti ar trebui sa fie vazut de un pediatru.
Criza genitala a bebelusului
Bebelusul tau prezinta glandele mamare marite si rosii?
Este ‘criza genitala a nou-nascutului’ ce apare datorita transferului de hormoni de la
mama inca din viata intrauterina.
Puteti observa:
- glande mamare tumefiate si rosii, uneori poate exista o secretie asemanatoare
laptelui de mama.
- organe genitale tumefiate, la fetite poate sa apara o secretie galbuie, uneori
sanginolenta ce pateaza pampersul.
- scrotul baieteilor este marit, plin de lichid.
Criza genitala necesita o igiena corecta pentru a preveni suprainfectia.
 Dispare in aproximativ 10-14 zile, uneori pana la o luna.

Eritemul alergic
- Este localizat pe fata, spate, fese, extremitati (NU la nivelul plantelor si palmelor).
Poate fi insotit si de alte manifestari alergice: coriza, edem palpebral.
- Apare sub forma unor pete rosii, papule( ridicaturi) si uneori vezicule cu lichid
clar inconjurate de un halou eritematos (rosu).
- apare la  24-48 ore dupa nastere, dispare la 2-4 zile fara urme.
- Apare datorita unei sensibilizari la proteinele materne trecute prin placenta sau
unui antigen trecut prin mucoasa intestinala fata de care copilul are un anticorp
format.
- Se recomanda o igiena riguroasa, nu se administreaza nici un tratament.

Primul scaun al bebelusului


Scaunul bebelusului poate sa sperie o tanara mamica.
Primul scaun al bebelusului numit meconiu, se elimina in primele ore de la nastere,
uneori in momentul expulziei. Acest scaun are culoare maronie este dens si lipicios; se elimina
inca 2-3 zile dupa nastere pana cand copilul isi formeaza scaunele de lapte (cu o perioada de
tranzitie cand scaunul este galben-maroniu). In continuare scaunul sugarului alimentat la san va
deveni galben-auriu, grunjos, uneori cu tenta verzuie. Numarul scaunelor este variabil de 1-2 la
6-7 (uneori dupa fiecare supt). Daca alte semne nu arata o suferinta a sugarului, continuati sa 
alimentati bebelusul la san, este cel mai bine pentru puiutul vostru.

Diareea fiziologica post-prandiala a nou -nascutului


Mamicile care alapteaza isi pun frecvent intrebarea daca laptele lor este bun pentru
bebelusul lor si daca este suficient. Raspunsul este categoric DA.
Chiar daca bebelusul tau prezinta scaun in timpul sau imediat dupa ce il alaptezi, nu
trebuie sa intrerupi alaptarea, mai ales daca puiutul tau are o crestere armonioasa. Bebelusul tau
prezinta asa numita ‘diaree fiziologica a nou-nascutului’ deoarece aparatul digestive al
bebelusului este incomplet maturizat.
Acest fenomen sperie pe multi parinti. Multi sugari alimentati natural au scaune
frecvente, de consistenta moale, verzui, explozive dupa fiecare masa. Starea generala a sugarilor
este buna, ei cresc bine in greutate si deci nu  trebuie intrerupta alimentatia la san si nici nu este
nevoie sa  administrati medicatie antidiareica.