UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE
DEPARTAMENTUL KINETOTERAPIE ȘI MEDICINĂ SPORTIVĂ

Cecoltan Anna

Tema: Abordari moderne ale kinetoterapiei și

kinetoprofilaxiei în obezitati la copii (10-14 ani)

REFERAT

A VERIFICAT: Savițchi Svetlana, asistent universitar

Chișinău, 2022
 Cuprins:
Introducere
1.Definiţia obezității...............................................................................................................3
2.Clasificarea obezității...........................................................................................................4
3.Etiologia obezităţii...............................................................................................................4
4.Tablou clinico-biologic al pacientului obez.........................................................................5
5.Complicaţiile obezităţii........................................................................................................5
6.Tratamentul obezităţii..........................................................................................................6
7.Kinetoprofilaxiea obezității.................................................................................................9
8.Dispensarizare....................................................................................................................10
9.Rolul medicului în educarea obiceiurilor alimentare.........................................................11
10. Complexe de exerciții terapeutice pentru copii..............................................................12
Concluzii și recomandări
Surse bibliografice

2
 Introducere
Obezitatea la copil şi complicaţiile sale metabolice sunt pe cale de a deveni o
problemă majoră de sănătate a secolului XXI. Studiile efectuate au arătat că 20 – 25% din
populaţie devine supraponderală înainte de vârsta de 20 de ani. In prezent, pe plan mondial
există aproximativ 155 milioane de copii şi adolescenţi cu vârsta intre 5-17 ani cu exces
ponderal, dintre care 30-45 de milioane sunt obezi. Se estimează că 1 miliard de oameni din
intreaga lume prezintă exces ponderal, 22 de milioane dintre aceştia fiind copii cu vârsta
sub 5 ani.
In SUA prevalenta supraponderii si obezitatii este de 31,9% la copiii si adolescentii cu
vârste între 2 si 19 ani prevalenţa doar a obezităţii fiind de 16,9% ( triplă faţă de cea din anii
80 ). Se preconizează că în 2030 , 30% dintre toţi copiii şi adolescenţii din SUA vor fi obezi
sau supraponderali. În Europa din cei 14 milioane de copii cu exces ponderal circa 3 milioane
sunt obezi.
În ţara noastră, nu se cunoaşte care este prevalenţa obezităţii la copil, cu excepţia unui
studiu efectuat în vestul ţării pe un lot de 5250 de copii cu vârste cuprinse între 3 luni şi 16
ani dintre care 14,77% au fost diagnosticaţi cu obezitate .

1. Definiţia obezității
Obezitatea este o tulburare cronică a stării de nutriţie care duce la creşterea ponderală
pe seama ţesutului adipos. Se defineşte ca un exces ponderal peste percentila 95, sau mai mare
de 2 deviaţii standard, sau mai mare de 20% raportat la greutatea medie normală în funcţie de
vârstă, talie şi sex.
International Obesity Task Force ( IOTF ) a validat indicele de masă corporală ( IMC )
pentru definirea supraponderii şi obezităţii astfel : supraponderali sunt copiii cu IMC peste
percentila 85, corespunzător vârstei şi sexului, iar copiii obezi sunt cei cu IMC peste
percentila 95 pentru vârstă şi sex. Un IMC peste percentila 99 caracterizează obezitatea severă
iar IMC peste 40Kg/m2 defineşte obezitatea morbidă.
Deoarece IMC nu reflectă distribuţia masei grase, cea mai corectă definire a obezităţii
este dată de conţinutul de masă grasă corporală astfel : până la 16 ani mai mare de 20% faţă
de valoarea de referinţă pentru vârstă şi sex, iar peste 16 ani diagnosticul de obezitate
presupune o masă grasă mai mare de 25% din greutatea corporală la băieţi şi peste 32% la
fete.

3
2. Clasificarea obezității
Deşi există o multitudine de clasificări propuse, în principal se disting două forme mari de
obezitate :
 Obezitatea primară ( comună, idiopatică sau esenţială )
 Obezitatea secundară ( simptomatică, endogenă sau de cauză cunoscută ).
Dintre aceste două forme, obezitatea primară reprezintă peste 90% din cazuri şi apare la copii
ce provin din familii cu istoric de obezitate comună, copii cu statură înaltă, cu intelect normal
şi vârsta osoasă normală sau avansată pentru vârsta cronologică.
Copiii care sunt diagnosticaţi cu obezitate secundară ( < 10% din cazuri ) prezintă
istoric familial de obezitate secundară, statură mică, retard psihic frecvent, vârstă osoasă
inferioară vârstei cronologice şi simptome pentru boli ce pot asocia obezitate ( boli genetice,
endocrine, de stocaj, de cauză central nervoasa s.a. ).

3. Etiologia obezităţii
Obezitatea apare datorită intervenţiei combinate a factorilor genetici şi a factorilor
dobândiţi. Se discută în prezent de existenţa a 200 de gene de susceptibilitate pentru
obezitate, afectarea unei singure gene determinând apariţia obezităţii monogenice.
Factorii socio-economici, psihologici şi educaţionali condiţionează (la cei cu fond
genetic predispozant) apariţia obezităţii prin modificarea comportamentului alimentar şi faţă
de activitatea fizică.
 Factorii genetici sunt demonstraţi de agregarea familiala a cazurilor de obezitate.
 Factorii sociali si de mediu sunt reprezentaţi de: exces de alimente hipercalorice, obiceiuri
alimentare, influenţe familiale, culturale, urbanizarea, sedentarismul, întreruperea bruscă a
sportului.
 Perioade critice fiziologice: pubertatea, sarcina.
 Factori psihogeni si nervoşi:
- sdr. “night-eating” (până la 50% din aportul energetic în cursul nopţii )
- sdr “ binge-eating “ ( excese alimentare necontrolate mai ales seara)
- rolul cortexului prefrontal ( CPF ) în special din emisfera dreaptă ca arie esenţială
implicată în controlul cognitiv al aportului alimentar ( prezenţa hiperfagiei se corelează
pozitiv cu atrofia frontală dreaptă iar hiperactivitatea CPF determină anorexie )
 Factori medicamentoşi: anticoncepţionale, antidepresive, antipsihotice, antiepileptice,
insulina, glucocorticoizi, estrogeni, antihistaminice

4
 Factori metabolici şi endocrini: hipotiroidismul, hipercorticismul. afectarea hipotalamusului
(inflamaţii, tumori, traumatisme ), hipogonadismul se insoţeste frecvent de obezitate,
sindromul ovarelor polichistice asociază obezitatea cu caracteristici android.
 Microbiota intestinala: rolul ei în obezogeneză menţionat încă din 2007 de către Gordon.

4. Tablou clinico-biologic al pacientului obez

Aspectul clinic al pacientului obez este determinat de distribuţia ţesusutului adipos dar
şi de existenţa complicaţiilor asociate. Copiii obezi nu au un model fizic constant:
adipozitatea poate avea o distribuţie relativ generalizată sau la adolescenţi, la fel ca la adulţi,
se pot diferenţia 3 tipuri de obezitate: androidă ("in măr“), ginoidă (“in pară“) şi mixtă.
Dintre investigaţiile necesare menţionăm :
 glicemie, glicozurie, eventual TTGO şi insulinemie
 profilul lipidic
 testarea funcţiei tiroidiene ( T4, TSH )
 teste hepatice
 cortizol urinar şi plasmatic
 vârsta osoasă
 măsurarea TA sistemice
 dozarea PCR pentru dovedirea procesului inflamator
 LH, FSH, estradiol, 17- hidroxi progesteron, testosteron
 ecografie pelvină la fetele cu hirsutism sau tulburări ale ciclului menstrual
 investigaţii suplimentare atunci când semnele clinice sugerează un sindrom genetic sau
o altă cauză de obezitate

5. Complicaţiile obezităţii
Complicaţia cea mai importantă a obezităţii copilului este reprezentată de riscul
apariţiei obezităţii la vârsta de adult. Acest risc este de 3 până la 10 ori mai mare la copilul
obez decât în cazul unui copil cu greutate normală.
Complicaţiile obezităţii sunt :
 Metabolice :
- hiperinsulinemie
- scăderea toleranţei la glucoză
- diabet zaharat de tip 2
5
 - hiperlipidemie
- sdr. metabolic
- steatoză hepatică
 Endocrine :
- dezvoltare pubertară precoce
- boala ovarelor polichistice
 Cardiovasculare :
- HTA
- patologie venoasă
 Respiratorii :
- apneea obstructivă în somn
- sdr. Pickwick
- frecvenţa mai crescută a astmului bronşic la obezi
 Scheletale :
- decolarea epifizei capului femural
- necroza aseptică de cap femural
- boala Blount
- coxa vara
 Cutanate :
- piodermite
- intertrigo
 Psihologice :
- tulburări de comportament
- scăderea stimei de sine
- deficite neurocognitive

6. Tratamentul obezității
Tratamentul va fi iniţiat precoce şi va viza îndeosebi copiii cu risc crescut de obezitate
pe termen lung şi de complicaţii ale acesteia.
Tratamentul va fi individualizat, fiind adaptat vârstei copilului, nevoilor sale de creştere

Şi dezvoltare precum şi nivelului socio-cultural al familiei. Copilul şi echipa de îngrijire

trebuie să fie de acord asupra obiectivelor terapeutice. Principiul de bază este obţinerea unui
bilanţ energetic negativ care se poate realiza prin reducerea aportului caloric şi prin creşterea
6
consumului energetic.Ca şi în diabet, educaţia pacientului este piatra de temelie a tramentului,
asigurând complianţa terapeutică şi succesul pe termen lung.
Înaintea începerii tratamentului se va efectua anamneza alimentară şi a activităţii fizice,
anamneza alimentară fiind esentială în alcătuirea dietei. La stabilirea planului de activităţi
fizice, se vor avea în vedere preferinţele culturale şi cele legate de sexul copilului.
 Tratamentul dietetic
Un tratament dietetic bine condus trebuie să îndeplinească urmatoarele criterii :
- să asigure un ritm normal de creştere şi dezvoltare
- să menţină starea de sănătate
- să determine o scădere ponderală lentă şi progresivă
- să fie individualizat
- să conţină şi strategia pe termen lung de menţinere a greutăţii atinse
1) La sugarii şi copiii mici cu obezitate şi la pacienţii supraponderali se
recomandă timp de o lună o dietă normocalorică în paralel cu corectarea
greşelilor alimentare .Se va iniţia o dietă hipocalorică doar dacă scăderea
ponderală este < de 3%
2) La copilul prepuber aportul caloric va fi redus treptat cu 6%, iar la puber cu
8%
3) La majoritatea copiilor obezi se obţin rezultate bune cu diete de 1000-1500 de
kcal/zi, regimuri alcătuite prin scăderea aportului caloric anterior cu 30%
4) Atunci când există complicaţii ameninţătoare de viaţă ( apnee în somn,
hipoventilaţie alveolară, HTA importantă ), se impun restricţii mai severe .
Repartiţia procentuală în principii nutritive este următoarea :
- 55-58% glucide, 27-28% lipide şi 15-17% proteine
- -egimul indicat este hipocaloric, hipolipidic, uşor hiperglucidic şi normoprotidic
- se recomandă 5 sau 6 mese pe zi, caloriile fiind împărţite astfel : 30% la prânz, câte
20% la mic dejun şi cină şi câte 15% în varianta cu 2 gustări ( 10% în varianta cu 3
gustări)
- se recomandă consumul de glucide cu absorbţie lentă ( polizaharide ) în detrimentul
glucidelor simple, cu absorbţie rapidă ( mono şi dizaharide ) ; dacă se evidenţiază o
scădere a toleranţei la glucoză, se va interzice consumul de glucide concentrate
- în ce priveşte aportul lipidic, 2/3 va fi reprezentat de acizii graşi mono şi polinesaturaţi
şi doar 1/3 de acizii graşi saturaţi iar consumul de colesterol trebuie să fie mai mic de
100 mg/1000 kcal

7
- proteinele de origine animală şi vegetală trebuie să fie consumate în proporţii egale iar
aportul de minerale va fi corespunzător necesităţilor impuse de vârstă ; va face excepţie
restricţia moderată de sare, o restricţie mai mare indicându-se în cazul HTA asociate
- este benefică o dietă bogată în fibre alimentare care este mai puţin calorică, creşte
timpul de masticaţie şi determină mai repede senzaţia de saţietate.
 Activitatea fizică
Se consideră în prezent că obezitatea se datorează în principal sedentarismului,
ceea ce a impus exerciţiul fizic ca mijloc terapeutic.Activitatea fizică va fi gradată,
începându-se cu activităţi uşoare, desfăşurate în casă, cum ar fi participarea la unele
activităţi casnice sau diverse jocuri.
Dintre activităţile în aer liber, cea mai indicată şi mai accesibilă este plimbarea
sau mersul pe jos, dar efectuate în ritm alert. Se recomandă iniţial plimbări de 10
minute, 3 zile pe săptămână, ajungându-se treptat la 35-40 de minute zilnic . Un alt
sport recomandat la început este înotul. Ulterior, odată cu scăderea în greutate, se pot
practica şi alte activităţi fizice: dans aerobic, ciclism, canotaj, ski fond.
Beneficiile scăderii în greutate prin dietă şi activitate fizică sunt :
- creşterea tonusului fizic şi psihic
- normalizarea tensiunii arteriale
- restabilirea toleranţei la glucoză.
În concluzie, scăderea ponderală restabileşte starea de sănătate şi determină eliminarea
factorilor de risc.
 Tratamentul medicamentos
Este recomandat la copilul mai mare de 12 ani şi în special la cei cu obezitate
importantă sau tulburări metabolice semnificative. Există posibilitatea utilizării de :
- preparate antiobezitate cu acţiune periferică cum este Orlistat (Xenical ) care inhibă
lipazele digestive, limitând astfel absorbţia trigliceridelor şi a colesterolului
- inconvenientele terapiei cu Xenical sunt costul ridicat şi limitarea prescrierii în
funcţie de vârstă.
 Tratamentul chirurgical
În general, tehnicile chirurgicale utilizate la adult nu sunt adecvate la vârsta copilăriei.
Excepţie face plicaturarea gastrică care poate fi efectuată doar la adolescenţii la care s-
a finalizat procesul de creştere.
 Terapia comportamentală
Are ca scop promovarea unui stil de viaţă sănătos şi corectarea greşelilor alimentare.
8
 Este esenţial ca toată familia să adopte noul stil de viaţă pentru motivarea şi
stimularea copilului obez. Terapia comportamentală include în principal
automonitorizarea comportamentului alimentar şi al activităţii fizice şi suportul
psihologic.
7. Profilaxie
Obezitatea copilului este o problemă de sănătate publică atât prin creşterea prevalenţei
cât şi prin efectele pe termen lung asupra sănătăţii. Prevenirea obezităţii se realizează prin
dietă adecvată, activitate fizică şi modificarea stilului de viaţă.
Un rol esenţial în profilaxia obezităţii îl are medicul de familie căruia îi revine sarcina
de a educa părinţii şi copilul ( când vârsta o permite ) în sensul promovării unui stil de viaţă
sănătos. Medicul de familie poate acţiona direct asupra grupelor cu risc de suprapondere si
obezitate.
Selecţia grupelor de risc vizeaza: antecedentele heredo-colaterale, greutatea la naştere,
obiceiurile alimentare familiale, vârsta, factorii socio-economici, apartenenţa etnică .
 Antecedente heredo-colaterale:
- este cunoscută implicarea factorului genetic în etiopatogeneza obezităţii , studiile
efectuate pe familii arătând o corelaţie a greutăţii parinţilor cu cea a copiilor cuprinsă
între 20-60%
- riscul unui copil de a deveni obez este de 80% când ambii părinţi sunt obezi şi de 40%
dacă doar un părinte este obez
- când părinţii sunt normoponderali, riscul este de 4 ori mai mic, respectiv de 20%
 Greutatea la naştere
- o greutate normală asociată cu alimentaţia naturală creşte considerabil şansa acestor
copii de a deveni adulţi normoponderali
- alimentaţia naturală reduce incidenţa obezităţii la copil şi a mamei care alăptează
- în opoziţie, atât copiii cu greutate mică cât şi cei cu greutate mare la naştere au
un risc crescut de dezvoltare a obezităţii

 Vârsta - există 3 perioade critice în dezvoltarea obezităţii la copil :

- perioada perinatală: în ultimul trimestru de sarcină precum şi în primele luni de viaţă
are loc o creştere rapidă a ţesutului gras
- perioada de preşcolar şi şcolar mic: perioadă critică tot datorită hiperplaziei adipocitare
→ aproximativ 50% din preşcolarii supraponderali vor deveni adulţi supraponderali
- adolescenţa :au loc modificări cantitative şi de distribuţie a ţesutului adipos
9
- riscul de obezitate este mai mare la fete la care, ţesutul adipos creşte în cursul
adolescenţei de la 17% din greutate la 24%
- -pre deosebire de băieţi la care depozitele de ţesut gras scad în această perioadă

10
 Obiceiurile alimentare
- se formează în prima parte a vieţii, modelul stilului de viaţă fiind influenţat de
modelul parental
- obiceiurile şi preferinţele alimentare sunt aproape similare la copii şi parinţi
- personalul sanitar respectiv medicul de familie va informa părinţii în legatură cu:
- nevoile calorice ale copilului
- conceptul de alimentaţie sănătoasă
- importanţa activităţii fizice

8. Dispensarizare
Aceasta cuprinde totalitatea acţiunilor în vederea controlului programului terapeutic şi
educaţional. Supravegherea propriu-zisă a copilului obez presupune o evaluare clinică şi
paraclinică complexă, programată, în paralel cu reluarea anchetei alimentare şi a activităţii
fizice.
a) Dispensarizarea în perioada regimului de slăbire cuprinde :
- Evaluarea parametrilor somatometrici săptămânal
- La 2-4 săptămâni se efectuează examenele de specialitate :
 examen antropometric
 examen clinic general
 controale de specialitate ( cardiologic, ortopedic ş.a. ) la cei cu complicaţii
 evaluarea rezultatelor terapiei de slăbire
 aprecierea derulării procesului de creştere şi dezvoltare
 reluarea anchetei alimentare cu menţionarea abaterilor survenite de la instituirea
dietei, care sunt cauzele acestora şi cum pot fi combătute
 ancheta activităţii fizice
 în cazul asocierii unui tratament medicamentos, se urmăresc : corectitudinea
efectuării tratamentului, rezultatele acestuia şi apariţia efectelor adverse
examenele paraclinice de bilanţ se efectuează trimestrial practicându-se : investigaţii
uzuale ( HLG, sumar de urină, IDR la tuberculină ), investigaţii metabolice ( TTGO,
profil lipidic, proteinograma ), investigaţii endocrine ( insulinemie, cortizolemie,
hormonii tiroidieni, s.a ), radiografie toracică, echografie abdominală.
b) Dispensarizarea în perioada de consolidare a rezultatelor tratamentului
Pacienţii care în urma tratamentului ajung la greutatea normală, vor fi urmăriţi în
continuare pentru ca rezultatele obţinute să fie menţinute. Ritmul de supraveghere va fi lunar
11
 timp de un an de la normalizarea greutăţii, la 3 luni în anul următor şi apoi bianual. În cazul
recăderilor, se va trece la ritmul de supraveghere din etapa de iniţiere a regimului de slăbire,
urmărindu-se aceeaşi parametri clinici şi paraclinici.
Rezultă că dispensarizarea îndelungată a acestei afecţiuni este cheia succesului imediat
şi îndepartat al terapiei.

9. Rolul medicului în educarea obiceiurilor alimentare

Trebuie să li se explice părinţilor că NU trebuie interzis nici un aliment dar trebuie
să aibă grijă la cantitatea acestuia si cât de frecvent este consumat. Obiceiurile alimentare ale
copiilor sunt influenţate şi de şcoală, mediul şcolar fiind important în dezvoltarea obiceiurilor
alimentare şi cele privind activitatea fizică. Şcoala reprezintă un cadru optim pentru intervenţii cum ar
fi implementarea unor programe educaţionale de prevenire a obezităţii.
Activitatea fizică trebuie încurajată de la cele mai mici vârste iar timpul petrecut
în faţa ecranelor ( televizor, calculator, jocuri video ) redus la maximum două ore pe zi.
nivelul socio-economic este un alt factor ce trebuie luat în considerare în prevenţia obezităţii
infantile. În familiile cu statut socio-economic scăzut, dieta copiilor este mai puţin
diversificată şi mai bogată în lipide şi glucide, în aceste familii existând şi concepţia că un
copil gras este un copil sănătos.
Prevenirea obezităţii depinde în principal de factori medicali dar şi de unii
factori sociali, economici şi politici.
Medicul de familie trebuie să depisteze şi să remedieze obiceiurile alimentare greşite
- consumul de fructe, de legume şi de cereale trebuie încurajat de la cele mai mici vârste
- spre deosebire de alimentele de tip Fast Food (hipercalorice şi bogate în lipide ) ce ar
trebui evitate
- se va recomanda ca la desert copiii să primească preponderent fructe şi mai rar
dulciuri concentrate
- pe cât posibil să se evite snacksurile, chipsurile, ş.a., în general alimentele cu conţinut
crescut de lipide
În prezent, pot fi promovate cinci strategii de profilaxie care solicită intervenţia acestor
factori :
- ridicarea nivelului de educaţie sanitară a populaţiei
- creşterea calităţii ofertei de produse alimentare
- creşterea accesului la activitatea fizică
- intensificarea controlului activităţii publicitare a produselor alimentare

12
 - promovarea unor strategii de stabilire a preţurilor la produsele alimentare ( creşterea
accesibilităţii alimentelor sănătoase ).
Un rol important ar trebui să-l aibă şcoala prin includerea în programa şcolară a
orelor de educaţie nutriţională şi igienă alimentară.De asemenea, ar fi utilă implicarea
massmedia în realizarea de programe de prevenire a obezităţii.

10. Complexe de exerciții terapeutice pentru copii

Complex de exerciții terapeutice pentru copii (10-14 ani) cu obezitate
Partea lecţiei Poziţia iniţială Descrierea exerciţiului Dozarea Recomandări
metodice
Poziţia de bază Mers obişnuit, diferenţiat şi cu 1 - 2 min.
(P.B.) ridicarea înnală a genunchilor Tempoul lent
Pregătitoare
P.B., mâinile în Ne înălţăm pe vârfuri, ducerea
lacăt înainte braţelor sus cu răsucirea 6 – 8 ori
mâinilor în sus – inspiraţie.
Revenire la poziţia iniţială (P.I.)
– expiraţie.
P.B., mâinele la Abducţia membrului inferior
mijloc stâng, braţele sus – inspiraţie, 6 – 8 ori
două înclinări arcuite în stânga
– expiraţie. P.I. – inspiraţie.

idem 1 – mâinile la umeri

2 – braţele lateral 6 – 8 ori
3 – mâinile la umeri
4 – mâinile jos

Înclinarea trunchiului în stânga,

idem mâna stângă lunecă în jos pe
picior, iar braţul drept – sus – 6 – 8 ori
inspiraţie. P.I. – expiraţie.
Aceeaşi în dreapta
idem Braţele lateral, 2 înclinări 8 – 12 ori
arcuite înainte – expiraţie. P.I
P.B., braţele Mişcări
flectate în faţa Mişcări ca la «box» 8 – 12 ori energice, cu
pieptului mânile rotirea
De bază strânse în pumn trunchiului în
diferite direcţii
P.B., în mâini ţine Genuflexiuni cu înclinarea
haltere trunchiului în anterior, braţele în 8 – 12 ori
lateral
idem Răsucirea trunchiului în stânga, Coordonăm
braţele lateral – inspir, P.I. – 4 – 6 ori mişcările
expiraţie, aceeaşi în dreapta
P.B. braţele libere Fandare în stânga, braţele lateral Menţinem
– inspir, P.I. – expiraţie, aceeaşi 4 – 6 ori echilibrul
13
 în dreapta
P.B., trunchiul Balansări cu braţele în anterior – Respiraţia
uşor flectat posterior, în stânga – dreapta. 6 – 8 ori liberă
Stând la scara de Trei mişcări arcuite în anterior –
gimnastică, expiraţie, P.I. – inspiraţie. 6 – 8 ori cu
mâinile sprijinite Aceeaşi cu piciorul opus. fiecare picior
pe şipca de la
nivelul umerilor
piciorul drept pe
scara a 3 –a
Stând lateral faţă
de scară, mâna Trei înclinări arcuite – expiraţie, 6 – 8 ori
apropiate P.I. expiraţie
sprijinită la
nivelul umerilor
Membrul stâng extins ducem 6 – 8 ori cu Schimbăm
idem înainte – sus – expiraţie, P.I. – fiecare picior poziţia
expiraţie, aceeaşi cu dreptul corpului
Stând cu faţa la Balans cu piciorul stâng în
scara de posterior – sus – inspiraţie, 3 – 4 ori cu Executăm
gimnastică, revenire la poziţia iniţială – fiecare picior extensia
mâinile la nivelul expiraţie trunchiului
capului.
Stând Mers grăbit ce trace în alergare 20 – 30 sec Păstrăm
uşoară. distanţa
idem Mers liniştit, ridicarea braţelor 1 min Expirul
sus – inspiraţie, braţele jos prelungit
relaxate – expiraţie
Şezând, picioarele Flectarea alternativă a
abduse picioarelor în articulaţia 12 – 16 ori Tempoul rapid
talocrurală
idem Ducem piciorul stâng către piept 8 – 10 cu Cuprindem cu
– expir, P.I. – inspire. fiecare picior mânile piciorul
flectat
Şezând, un picior Schimbarea alternativă a Tempoul mediu
flectat, celălat poziţiei picioarelor 12 – 16 ori ce trece în
drept rapid
Şezând sprijinit, Respiraţie diafragmară cu expir 3 – 4 ori
picioarele drepte prelungit
1 – braţele
P.B. înainte, piciorul stâng 6 – 10 ori cu fiecare
abdus; 2 – p.i.. picior
3 – braţele
lateral, piciorul în
anterior; 4 – p.i.
Stând, braţul drept Schimbarea poziţiei braţelor 10 – 14 ori Mişcări
sus energice
Stând mult Genuflexiune pe piciorul stîng, 6 – 8 ori cu
depărtat sprijinindu-ne cu mâinile pe fiecare picior
genunchiul stîng. P.I. aceeaşi în

14
 dreapta.
indem Mişcări circulare cu capul 6 - 8 ori în
fiecare
direcţie
Stând Mers , 1 – 2 paşi – inspiraţie, 4 1 – 2 min Expir prelungit
Partea de – 6 paşi – expiraţie
încheiere P.B. Alternativ scuturăm relaxând 4 – 6 ori
picioarele
Stând, Braţele în lateral, extensia 4 – 6 ori Respiraţia
mâinile la mijloc spatelui – inspiraţie, revenim la liniştită
iniţial – expiraţie

Complex de exerciții terapeutice pentru copii cu obezitate pentru executarea de

sine stătător la domiciliu
Exercițiul 1. Stând cu partea dreaptă către spătarul scaunului, sprijiându-vă de el cu
mâna, ducerea membrului inferior stâng în poste și ridicați mâna stângă în sus. Mișcările libere,
asemănătoare pendulului, aceeaşi se indeplineşte cu piciorul și brațul stâng unul către celălalt.
Se repetă de 12-16 ori, cu o amplitudine maximă. Respirația liberă. Aceeaşi se repetă cu
membrul opus.
Exercițiul 2. Stând cu partea dreaptă către spătarul scaunului și sprijiându-vă de el cu
cu

mâna dreaptă, duceţi piciorul drept înapoi și braţul stâng în lateral. O balansare puternică
înainte se face simultan cu piciorul drept și mâna stângă. Încercați să ajungeți la vârful
piciorului cu mâna. Repetați de 8-10 ori. Respirația este liberă. Aceiaşi se execută cu membrul
opus
Exercițiul 3. Stând cu fața spre spătarul unui scaun la o distanță puțin mai mică decât

lungimea piciorului. Duceţi membrul stâng extins deasupra sătarului şi revenire la iniţial
executaţi alternativ şi cu membrul drept. Repetați de 8 – 12 ori cu fiecare picior.
Exercițiul 4. Stând lateral față de peretele suedez și, ținându-vă de el cu mâna dreaptă,
faceți o înclinare laterală. În același timp, cu mâna stângă (mâna deasupra capului) - încercați să
atingeți peretele. Repetați de 5 - 6 ori alternativ dreapta și stânga.
Exercițiul 5. Stând cu spatele la perete la o distanță de un pas de acesta, cu picioarele
depărtate la nivelul umerilor. Apoi răsuciţi trunchiul către dreapta, fără a muta picioarele din
loc. Atinge peretele cu mainile şi în acelasi timp cu umarul drept - expirație. Revenire la iniţial
– inspiraţie. Repetați alternativ de 4-5 ori la dreapta și la stânga.

15
 Exercițiul 6. În poziția inițială de „stând”, duceți brațele în lateral, cu picioarele
depărtate la nivelul umerilor - inspiraţie. Flexia trunchiului, cu mâna dreaptă atingeți degetul
piciorului stâng sau podeaua de lângă deget - expirație. Repetați alternativ de 4 – 6 ori la
dreapta și la stânga.
Exercițiul 7. Sând, membrul inferior drept extins sprijinit pe sacun. La expirare,
executați 3 mişcări arcuite de flexie a trunchiului atingând cu mâna degetele piciorului drept.
Apoi, reviniţi la poziţia iniţială - inspiraţie și repetă mișcările, dar acum spre piciorul stâng.
Repetați alternativ de 4-8 ori în ambele direcții.

Exercițiul 8. Mers cu întoarcerea trunchiului și a brațelor în direcția fandării. Se fac 15

– 30 de pași largi în fandare cu următoarea întoarcere a corpului în direcția pasului cu
suprapunerea brațelor în aceeași direcție.
Exercițiul 9. Şezând pe podea cu membrele inferioare extinse şi mult depărtate, se
efectuză înclinările spre dreapta și stânga, mâinile în lacăt la ciafă. La înclinare, încercați să
atingeți podeaua cu cotul. Exercițiul se repetă alternativ pe fiecare parte de 4 - 5 ori.
Exercițiul 10. Şezând pe podea cu membrele inferioare extinse şi mult depărtate. Se
execută mai întâi 3 - 4 înclinări arcuite spre piciorul drept (mâinile să alunece de-a lungul
piciorului), apoi aceleași mișcări - între picioarele pe covor și apoi în direcția piciorului stâng.
Exercițiul se repetă de 4-5 ori.

Exercițiul 11. Piziţia iniţială decubit dorsal. Picioarele sunt extinse, brațele de-a lungul
corpului. În primul rând, „respirația” se face cu stomacul. La inspirare, abdomenul este bombat,
la expirație – abdomenul este coborât și supt. Se execută aceste mișcări de 8 - 10 ori. Apoi se
procedează la mişcări continue ale abdomenului - „Dansul buricului”, care este produs de o
proeminență sacadată a abdomenului, urmată de retragerea în interior. Exercițiul se repetă de 30
de ori, cu mai multe pauze de odihnă.
Exercițiul 12. Poziţia iniţială aceiaşi. Braţele sunt larg extinse în lateral, cu palmele în
supinaţie. Membrul stâng extis este ridicat apoi dus peste piciorul drept precum l-aţi păşi. Cu
rotirea simultană a trunchiului mai întâi într-o direcție, apoi în cealaltă direcție. Exercițiul se
repetă de 4 - 5 ori. Respiraţia liberă.
Exercițiul 13. Poziţia iniţială decubit dorsal, picioarele depărtate la nivelul umerilor,
brațele în lateral, palmele în supinaţie. Se execută întoarcerea trunchiului spre stânga și fără a
desprinde călcâiele de la pode, este necesar executaţi o bătaie din palme - expirație, revenire –
inspiraţie. Mișcare similară în partea opusă. Repetați de 4 – 5 ori.
Exercițiul 14. Poziţia aceeaşi, doar mâinile în lacăt la ciafă. Ridicarea concomitentă a
ambelor picioare într-o poziție dreaptă în sus și coborâți-le încet - expirați. O opțiune mai
16
complicată: cu picioare extinse, „scrieți” in cu vârful picioarelor în aer numere de la 1 la 10,
mai târziu - cuvinte.
Exercițiul 15. Poziţia decubit dorsal, picioarele în triplă flexie cu călcâii sprijiniţi pe
sol. Fără a desprinde călcâiele și fără ajutorul mâinilor din poziția „decubit dorsal”, ridicaţi
trunchiul în poziția „șezând”. Repetați de mai multe ori posibil.
Exercițiul 16. Şezând pe podea, depărtați picioarele la lățimea umerilor, sprijin cu
mâinile la spate. Sprijinindu-vă pe călcâiul piciorului drept și mâna stângă, ridicați pelvisul şi
mâna dreaptă în sus, răsuciţi trunchiul la stânga. Mișcări similare se fac în partea dreaptă.
Repetați de 4 - 8 ori.
Exercițiul 17. Şezând pe podea, ridicați picioarele drepte, făcând mișcări cu ele ca
atunci când înotați în stil crawl (alternativ în jos și în sus); mâinile sunt întinse în lateral.
Respiraţi liber.
Exercițiul 18. Decubit dorsal, sprijiniţivă mâinile la nivelul pieptului, extindeţi
trunchiul, capul spre exterior fără a desprinde șoldurile și picioarele. Repetați de 6-8 ori.
Exercițiul 19. Poziţia decubit ventral. Sprijin în mâini la nivelul pieptului. Ridicați
pelvisul în sus, sprijinindu-vă pe brațele drepte și degetele picioarelor menţineţi - expirație.
Exercițiul 20. Poziţie patrupedie, înclină-ți pelvisul spre stânga și așeazaţi-vă în stânga,
ținând mâinile și genunchii pe podea. Expirație. Repetați exercițiul pe partea dreaptă. Repetați
alternativ în ambele direcții de 4 - 8 ori.

17
 Concluzii și recomandări:
Se poate afirma că obezitatea copilului este o problemă de sănătate publică deoarece :
- este cea mai comună tulburare de nutriţie la copil în ţările dezvoltate
- are un prognostic nefavorabil, în 80-90% din cazuri obezitatea persistând la adult dacă
nu este tratată
- determină creşterea ratei de morbiditate şi mortalitate la adult prin perturbările
metabolico-endocrine şi complicaţiile ce decurg din acestea
Profilaxia obezităţii copilului de la cea mai fragedă vârstă este primordială, măsurile care se
impun fiind :
- încurajarea alimentaţiei naturale
- prevenirea macrosomiei fetale şi supravegherea creşterii ponderale la sugari
- depistarea activă a copiilor cu risc pentru obezitate cât şi a celor obezi
- promovarea activităţii fizice regulate şi a opţiunilor alimentare sănătoase
Depistarea supraponderii şi obezităţii precum şi a factorilor de risc ai acestora reprezintă cel
mai important rol profilactic al medicului de familie.

18
Surse bibliografice:
1. Cosmescu A, Felea D, Barbacariu L, Petroaie A, Manole M - Profilaxia obezităţii la
copil şi adolescent în medicina de familie Revista Medicala Română – vol. LVIII, Nr.
4, 2011, pag. 290- 293.
2. Harder T, Bergmann R, Kallischnigg G, Plagemann A : Duration of breastfeeding and
risk of overweight: a metaanalysis. Am J Epidemiol 162:397-403, 2005.
3. Panaite C, Elian V - Obezitatea – inamicul public nr.1. In : Cheţa D (ed.), Cum să
trăim mai mult şi mai bine, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008, 297-320.
4. Popa I, Brega D, Alexa A, Dragan M, Raica M - Obezitatea copilului şi ţesutul adipos
– Editura Mirton Timişoara, 2001.
5. Popa A, Oltean C – Particularităţi ale obezităţii copilului - Revista pentru educaţie
medicală continuă, Vol.1, Nr. 7, 2003, pag. 135-143.
6. Popa I, Brega D - Obezitatea la copil şi adolescent – Revista Medicala Română – vol.
LVI, Nr. 3, 2009, pag. 197- 202.
7. WHO. Childhood overweight and obesity. Available from:
{citat 16.12.2022} Dsponibil:
http://www.who.int/dietphysicalactivity/childhood/en/
8. WHO. Obesity: preventing and managing the global epidemic. Report of a WHO
Consultation, Geneva, 3-5 June 1997.

19