UNIVERSITATEA „DUNĂREA de JOS” din GALAȚI, ROMÂNIA

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTICE,

ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI
DOMENIUL de STUDII ”EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ”

REFERAT
TEMA: Efectele gnerale ale mișcării asupra
organismului uman

AUTOR: Cecoltan Anna

TITULARUL CURSULUI: Manolachi Victor

Chișinău,2023
 Cuprins:
1. Ce este activitatea fizic ă………………………………………………....3
2. Nivelul de activitate fizică la nivel global ……………………….............3
3. Fapte privind activitatea fizică în regiunea europeană ………………....4
4. Beneficiile activității fizice și riscurile comportamentului sedentar..........5
5. Recomandări……………………………………………………………...6

Concluzii……………………………..………………………….…..8
Surse bibliografice ………………………………………………….9

2
 1. Ce este activitatea fizică
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește activitatea fizică drept
orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici care necesită un consum de
energie. Activitatea fizică se referă la toate mișcările, inclusiv în timpul liber, cu
transportul propriu, pentru a ajunge la destinație sau ca parte a muncii unei
persoane. Atât activitatea fizică cu intensitate moderată, cât și cea intensă
îmbunătățesc sănătatea.

Modalitățile de a fi activ includ mersul pe jos, mersul cu bicicleta, sportul,

recreerea activă și jocul. Acestea pot fi realizate cu orice nivel de abilități
personale și pentru plăcerea fiecăruia. 

Activitatea fizică regulată ajută la prevenirea și gestionarea bolilor

netransmisibile, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul și
unele tipuri de cancer. De asemenea, ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale, la
menținerea unei greutăți corporale sănătoase și poate îmbunătăți sănătatea mintală,
calitatea vieții și bunăstarea. 

Estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre
adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se
dezvoltă economic, nivelul de inactivitate crește și poat ajunge până la 70% din
cauza schimbării modelelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei pentru
muncă și recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.

2. Nivelul de activitate fizică la nivel global

 Mai mult de un sfert din populația adultă din lume (1,4 miliarde de adulți)
duce un mod sedentar de viață;
 La nivel mondial, aproximativ 1 din 3 femei și 1 din 4 bărbați nu fac
suficientă activitate fizică pentru a rămâne sănătoși;
 Nivelul de inactivitate este de două ori mai mari în țările cu venituri sporite
comparativ cu țările cu venituri mici; 
 Începând cu 2001, nu s-au îmbunătățit nivelurile globale de activitate fizică;
 Inactivitatea fizică a crescut cu 5% (de la 31,6% la 36,8%) în țările cu
venituri mari între anii 2001 și 2016.

Nivelurile sporite de inactivitate fizică au efecte negative asupra sistemelor de

sănătate, mediului, dezvoltării economice, bunăstării comunității și calității vieții.

3
3. Fapte cheie privind activitatea fizică în regiunea europeană a
OMS
 Inactivitatea fizică este unul din principalii factori de risc pentru sănătate și
se estimează că se atribuie unui milion de decese (aproximativ 10% din
numărul total), pe an, în regiunea europeană a OMS;
 Inactivitatea fizică se raportează la 8,3 milioane de ani de viață ajustați
pentru handicap (DALY – aproximativ 5% din total) în regiune;
 Mai mult de jumătate din populația regiunii este inactivă pentru a îndeplini
recomandările pentru menținerea sănătății;
 Cifrele recente din statele membre ale Uniunii Europene (UE) indică la
faptul că 6 din 10 persoane cu vârsta peste 15 ani nu fac niciodată sau rareori
exerciții sau practică sport și mai mult de jumătate nu se angajează niciodată
sau rareori în alte tipuri de activitate fizică, cum ar fi ciclismul , dansul sau
grădinăritul;
 O treime din tinerii europeni cu vârsta de 11, 13 și 15 ani au declarat că fac
suficientă mișcare. În majoritatea țărilor băieții au fost mai activi decât
fetele, iar activitatea scade odată cu vârsta la ambele sexe;
 Diferite grupuri socio-economice prezintă, de asemenea, inegalități: oamenii
mai săraci au mai puțin timp liber și un acces limitat la facilitățile de
agrement sau trăiesc în medii care nu susțin activitatea fizică.
 Pentru o populație de 10 milioane de oameni, unde jumătate din populație
face insuficientă activitate fizică, costul total este estimat la 910 milioane
EUR pe an.

Fapte cheie:
 Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru sănătatea inimii, a
corpului și a minții;
 Activitatea fizică contribuie la prevenirea și gestionarea bolilor
netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul;
 Activitatea fizică reduce simptomele depresiei și a anxietății;
 Activitatea fizică îmbunătățește abilitățile de gândire, învățare și judecată;
 Activitatea fizică asigură o creștere și o dezvoltare sănătoasă la tineri;
 Activitatea fizică îmbunătățește bunăstarea generală;
 Până la 5 milioane de decese pe an ar putea fi evitate dacă populația globală
ar fi mai activă;
 Persoanele care sunt insuficient active au un risc de deces cu 20-30% mai
mare comparativ cu persoanele care sunt suficient de active.

În Republica Moldova peste 10% din populația adultă are un nivel mai mic de
activitate fizică, decât cel recomandat de OMS, mai exact mai puțin 150 de minute
4
de activitate fizică de intensitate moderată sau echivalentul acesteia pe săptămână.
Ponderea adolescenților care au practicat regulat activitățile fizice în anul 2018 a
fost de doar 14%, în descreștere față de anul 2014, în care această proporție a fost
de 23%.

4. Beneficiile activității fizice și riscurile comportamentului

sedentar
Activitatea fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta,
practicarea sportului sau recreerea activă, oferă beneficii semnificative pentru
sănătate. Devenind mai activi pe tot parcursul zilei în moduri relativ simple,
oamenii pot atinge cu ușurință nivelurile de activitate recomandate. 

Activitatea fizică regulată poate:

 îmbunătăți capacitatea musculară și cardiorespiratorie;

 îmbunătăți sănătatea oaselor și funcționarea scheletului;
 reduce riscul de hipertensiune, boli coronariene, accident vascular cerebral,
diabet, diferite tipuri de cancer (inclusiv cancer de sân și de colon) și
depresie;
 reduce riscul de traumatisme, precum și fracturile de șold sau vertebrale.

La copii și adolescenți activitatea fizică îmbunătățește:

 capacitatea musculară și cardiorespiratorie;
 sănătatea cardiometabolică (reduce tensiunea arterială, dislipidemie, glucoza
din sânge și rezistența la insulină);
 sănătatea oaselor;
 rezultatele cognitive (performanța academică, funcția executivă);
 sănătatea mintală (simptome reduse ale depresiei);
 greutatea corporală.

La adulți și vârstnici activitatea fizică îmbunătățește:

 riscul de mortalitate din toate cauzele;
 riscul mortalității prin boli cardiovasculare;
 incidența hipertensiunii arteriale;
 incidența  prin cancere (vezică urinară, sân, colon, endometru,
adenocarcinom esofagian, cancere gastrice și renale);
 incidența prin diabet zaharat de tip II;
5
  prevenirea traumatismelor; 
 sănătatea mintală (simptome reduse de anxietate și depresie);
 somnul;
 greutatea corporală. 

Pentru femeile însărcinate și post-partum:

Activitatea fizică generează un șir de beneficii pentru sănătatea mamei și a

fătului, determinând un risc mai mic de:

 preeclampsie; 
 hipertensiune gestațională; 
 diabet gestațional (de exemplu, reducerea cu 30% a riscului);
 creșterea excesivă în greutate gestațională; 
 complicații la naștere;
 depresie postpartum;
 complicații la nou-născut. 

5. Recomandări
Numărul de persoane supraponderale și obeze a crescut în ultimii ani și mulți
oameni consideră că este din ce în ce mai greu să se mențină o greutate "normală"
într-un mediu actual în mare parte obezogenic. Specialiștii au câteva recomandări
de bun simț. Un regim alimentar adecvat, bine echilibrat, combinat cu activitatea
fizică regulată este o piatră de temelie pentru o sănătate bună. Recomandări
specifice pentru o dietă sănătoasă includ: consumul mai multor fructe, legume,
nuci și cereale; reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi.

Activitatea fizică insuficientă (sub 150 minute activitate fizică moderată pe

săptămână sau sub 75 minute activitate fizică intensă pe săptămână sau
echivalentul) este factor de risc pentru apariția supragreutății și obezității, atât la
adulți, cât și la copii. Activitatea fizică este considerată insuficientă dacă este
practicată de mai puțin de 5 ori 30 de minute activitate moderată pe săptămână sau
mai puțin de 3 ori 20 de minute activitate susținută pe săptămână, sau echivalentul.

Activitatea fizică regulată reduce riscul de boli cardiace ischemice, accident

vascular cerebral, diabet, cancer de sân și cancer de colon și are un rol important în
controlul greutății și prevenția obezității.

Alegerea modului de viaţă, care include menţinerea condiţiei fizice, este

responsabilitatea fiecărei persoane. Aceasta poate fi susţinută de familie şi prieteni,
mediul de la locul de muncă, accesul la activităţi atractive şi accesibile în timpul
liber şi de campanii de promovare a sănătăţii. În consilierea persoanelor vârstnice
6
se recomandă menţinerea activităţii fizice zilnice la un nivel moderat. Trebuie
aplicate principiile schimbărilor comportamentale, care includ susţinere socială,
auto-eficacitate şi susţinere pozitivă, iar programele trebuie să înceapă cu o
intensitate redusă şi să crească progresiv până la nivele moderate de activitate.

Medicii de familie trebuie să furnizeze recomandări privind nivelul de

activitate fizică în conformitate cu vârsta și starea de sănătate și să recomande
evitarea sedentarismului. Este important mesajul că orice activitate fizică este mai
bună decât lipsa ei. Persoanele care nu fac activitate fizică regulată pot fi încurajate
să înceapa și să crească treptat nivelul de activitate până la cel recomandat.

Forme de activitate fizică:

 Mers pe jos (de preferat în natură)

 Plimbări cu bicicleta
 Urcarea scărilor, în detrimentul liftului
 Exerciții fizice pentru toate grupele musculare (în săli de fitness)
 Exerciții de rezistență care cresc forța musculară a grupelor musculare mari
ale trunchiului și membrelor
 Exerciții aerobice intense care îmbunătățesc sistemul cardiorespirator
(reducerea riscului de boală cardiovasculară, accident vascular și
hipertensiune)
 Ridicarea de greutăți pentru sănătatea oaselor
 Înot
 Efectuarea exerciţiilor fizice împreună cu familia tinde să crească motivaţia
 Activităţi în timpul liber care să fie plăcute şi să aibă un efect pozitiv

7
Concluzii:
Activitatea fizică are un mare rol nu doar în viata tinerilor ci chiar a întregii
societați. Sportul educă caracterul unei persoane. Practicarea sportului întărește
voință și disciplinează oamenii. O persoană leneșă nu se va trezi devreme în
fiecare zi pentru a face o alergare. Doar oamenii puternici sunt capabili să fie
prieteni cu sportul. Nu este nimic mai important decât sănătatea umană și, pentru a
fi sănătos, trebuie să faci sport. Toată lumea ar trebui să știe asta!
    

8
 Surse bibliografice:
1. https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/efectele-sedentarismului-
asupra-organismului
2. https://prosanatate.md/importanta-activitatii-fizice-pentru-sanatate/
3. https://gigabaza.ru/doc/76602.html
4. https://infourok.ru/rol-fizicheskih-uprazhneniy-v-zhizni-cheloveka-
3600747.html
5. https://translate.yandex.ru/