SEDENTARISMUL

Sedentarismul este un stil de viață care implică lipsa de mişcare sau de

activitate fizicăSe referă la faptul de a fi sedentar, lipsit de activitate. Sedentarismul
este un factor de risc care conduce la apariția mai multor afecțiuni
 Cu toate că din punct de vedere medical este indicat sa evităm obiceiurile
sedentare (statul excesiv la calculator, televizor etc), la ora actuală tot mai multe
locuri de muncă sunt caracterizate prin lipsa activității fizice. Mai mult, viața
modernă încurajează sedentarismul prin încurajarea unei vieți confortabilefără prea
multe solicitări fizice.

Din punctul meu vedere, este una dintre cele mai des întâlnite probleme din
România la vremea actuală, acesta poate conduce chiar la moarte dacă nu e
intervenit din timp. Stilul de viață este un factor determinant al stării de sănătate a
unei populaţii

Sedentarismul este un fenomen care trebuie tratat ca o boală, deoarece în

timp poate avea efecte foarte periculoase asupra organismuluiSedentarismul
reprezintă o problemă foarte actuală în societatea în care trăim, având efecte nocive
ca tulburarea echilibrului metabolic, îmbătrânirea prematură, creşterea riscului
dezvoltării cancerului, diminuarea oxigenării organismului, afectarea posturii şi a
coloanei vertebrale, creșterea în greutate, tulburări genetice.

Sedentarismul reprezintă un factor de risc cardiovascular şi un factor de risc

de mortalitatea, persoanele sedentare având un risc de 20-30% mai mare de a
dezvolta una dintre afecțiunile cu mortalitate ridicată. 30 de minute de activitate
fizică practicată zilnic de fiecare individ ar ajuta enorm la îmbunătățirea stării de
sănătate şi la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire. Sedentarismul a devenit cel mai
de temut inamic al omului contemporan.

Stilul de viață sedentar face referire la perioadele prelungite de repaus des

întâlnite atât în rândul adulților care stau ore întregi in şezut în fața monitoarelor la
locul de muncă comunică mai mult electronic şi folosesc doar maşina pentru
transport, cât şi în rândul copiilor care sunt acaparați de jocurile şi device-urile
electronice

Conform Organizației Mondiale a Sănătății persoanele între 19 şi 64 de ani

ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de
minute de activitate fizică intensă în fiecare săptămână și de două ori pe săptamână
exerciții care să solicite majoritatea muşchilor

S-a demonstrat că repausul de 4 ore pe zi pe scaun în timp ce eşti treaz,

determină încetarea activitații genelor care reglează cantitatea de grăsimi şi
glucoză din organism. Astfel pot apărea tulburări şi boli în organism precum
diabetul zaharat de tip II. Riscăm ca în timp, prin sedentarism să se instaleze
afecțiuni cardiovasculare, tulburări metabolice, obezitate, deviații ale coloanei
vertebrale, anxietate, depresie, etc.
Specialiştii consideră că stilul de viață sedentar poate fi mai periculos pentru
organism decât alcoolul şi fumatul.

Populația, indiferent de vârstă, este îndemnată să evite acumularea

kilogramelor suplimentare, să-şi menţină într-o formă bună articulațiile şi tonusul
muscular, să-şi consolideze structura osoasă prin practicarea unor exerciții fizice.
Lipsa de activitate fizică are consecințe fatale bolilor cardiovasculare,
diabetul, obezitatea şi complicațiilor acestei boli duc la deces.

În Statele Unite sedentarismul este considerat una dintre principalele cauze

ale mortalității în rândul adulților. Absența antrenamentului fizic regulat al inimii
duce la de trei ori mai multe decese prin boli cardiovasculare decât în mod normal.
 Activitatea fizică este o parte importantă a stilului de viață sănătos care
poate reduce riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet şi unele tipuri de
cancer. Participarea regulată la activități fizice şi/sau exerciții aerobice este
asociată cu scăderea mortalității cardiovasculare. Nivelul de inactivitate fizică este
în creştere în multe țări, cu mari implicații pentru starea de sănătate a oamenilor
din întreaga lume şi pentru prevalenţa bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile
cardiovasculare, diabetul şi cancerele.

Potrivit datelor Comisiei Europene, numărul românilor care nu fac sport a

crescut față de anul 2013, țara noastră ocupând locul doi la nivel european din
perspectiva sedentarismului, lucru care favorizează apariţia unor patologii precum
bolile cardiovasculare sau diabetul zaharat. Mai mult, inactivitatea fizică este
identificată, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, ca fiind al patrulea factor de
risc principal pentru mortalitatea globală.

România nu stă foarte bine nici din prisma implicării în activități de

voluntariat sportive. Aşadar, doar 2% dintre respondenții la Eurobarometrul
Comsiei Europene se implică în astfel de acţiuni, procentul fiind în scădere faţă de
anul 2013, când au fost făcute măsurători similare. Acelaşi Eurobarometru mai
notează că doar 2% din respondenți sunt membrii unui club sportiv, 5% sunt
membrii unui centru fitness, 1% sunt membrii unui club socio-cultural, 19% altul,
71% nu sunt membrii niciunui club.

Aproape 3 din 4 români petrec zilnic cel puțin două ore şi jumătate pe zi în
poziția șezut în fața computerului sau în fața televizorului. Concret, în România,
51% din români nu se implică niciodată în activități fizicearată datele celui mai
recent Eurobarometru întocmit de Comisia Europeanăpotrivit Forumului Sportului
Românesc Medicul Marius Geantăpreşedintele Centrului pentru Inovație în
Medicinăa declarat la rândul săuActivitatea fizică este încă o valoare subapreciată
în ecosistemul de sănătate din România. Organizația Mondială a Sănătății
recunoaşte beneficiile pe care mişcarea le aduce atât pentru preventia bolilor
cronicecât şi pentru managementul unor boli precum obezitatea şi diabetul
zaharatbolile cardiovasculare sau unele tipuri de cancer.

Centrul pentru Inovatie in Medicină realizează împreună cu Institutul

Sportiv Roman un parteneriat pe cât de naturalpe atât de binevenit in peisajul
autohton. Până acum, din păcate, sportul şi sănătatea s-au intersectat mult prea
puțin, mult prea rar și fără a avea continuitate și o viziune comună de dezvoltare.
Mizând pe preventie, România poate să consume cu mai mare eficiență
fondurile destinate programelor naționale pentru bolile cronicedar pentru aceasta
trebuie să se dezvolte programe pilot adaptate la specificul cultural local care să
arate, de exemplu, valoarea adusă de un program national de mers pe josin pas
alert.

Dacă e să vorbim despre perioada pandemici doar 26.8 % dintre copii au

ieșit
din casă zilnic la plimbare şi cele mai multe activități fizice ale lor au fost mersul
în parc cu bicicleta sau rolele, joaca în curte sau alte sporturi de agrement. Copiii
au fost ajutați să facă mişcare în această perioadă cel mai mult de către bunici.
Asociația KinetoBebe a lansat părinților invitația de a vorbi despre modul în
care copiii au reușit să facă mişcare în pandemieși despre efectele care sunt deja
vizibile în dezvoltarea lor sănătoasă din punct de vedere neuromotorpentru a trage
un semnal de alarmă către toţi stakeholdarii care pot veni în sprijinul părinților,
care deşi încurajează activitatea fizică a copiilor nu au cadrul și suportul necesar
pentru a răspunde nevoilor celor mici.

Din sondaj reiese că părinții se bazează cel mai mult pe bunici în activitate
fizică a copiilor, procentul celor care simt că pot apela la sprijinul și recomandarea
specialiştilor (medic de familie, kinetoterapeut, psiholog, antrenor, cadre didactice
din grădiniță sau școală) este redus.