Sedentarismul

Eke Zsolt
Kis Csaba
Muresan Alexandru
Oprisoi Alin
Oarga Alexandru
Onesemiuc Mircea Razvan
Prunean Mihai

Sedentarismul
Pentru prelungirea vieii, omul are nevoie de
gimnastic echilibrat, aer proaspt i plimbri
Hipocrate
SEDENTR, -, sedentari, -e, adj. (Despre oameni) Cruia nu-i
place s umble, s fac micare, care st mai mult acas; (despre
ndeletnicirile oamenilor) care se desfoar ntr-un spaiu nchis;
care nu necesit micare, lipsit de micare
(DEXro)
Sedentarismul presupune angajarea unei persoane in activitati
care necesita consumul unor cantitati mici de energie.
Comportamentul sedentar presupune, atat o activitate fizica
redusa, cat si o dieta improprie. Comportamentul sedentar
prelungit este contrar naturii umane. Reactia oganismului uman la
repaus prelungit nu este una pozitiva.Sedentarismul poate sa
apara la toate grupele de varsta. Acest comportament este
periculos pentru sanatatea oricarei persoane, intrucat poate sta la
baza declansarii multora dintre bolile cronice grave. Acest stil de
viata a fost puternic influentat de propagarea formelor pasive de
divertisment, cum ar fi televiziunea, jocurile video si utilizarea
calculatorului. Alaturi de aceste tipuri de divertisment, a crescut
numarul de adulti care lucreaza la birou, mai ales in tarile in care
tehnologia este avansata.
( http://www.sfatulmedicului.ro/)

Ce este stilul de viata sedentar?

Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o
persoana nu se angajeaza in suficiente activitati fizice care ar
face parte dintr-un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat
de perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre
vizionarea unor emisiuni, tv,computer sau orice altceva. Oamenii
care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape deloc

importanta activitatii fizice. Potrivit unui studiu recent, stilul de

viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar
decat fumatul.
Un om sanatos nu se simte bine daca nu munceste. Intr-un
organism inactiv are loc o scadere a activitatii tuturor functiilor:
slabeste circulatia sangelui, scade puterea respiratorie, se
incetinesc schimburile nutritive, scade metabolismul, digestia si
asimilarea hranei. In cazul inactivitatii musculare se produc si
tulburari ale sistemului nervos, apare nervozitatea, o proasta
dispozitie iar grupul de muschi care nu mai lucreaza slabeste, isi
micsoreaza volumul si oboseste repede.
Ritmul de munca determina un anumit ritm de activitate
fiziologica a intregului organism: schimburile energetice se
intensifica, circulatia sangelui si respiratia de asemenea. Dupa
terminarea lucrului, fenomenele de mai sus se reduc treptat, omul
intra in starea de odihna si refacere a fortelor de munca. Asa cum
dupa munca simtim nevoia de a ne odihni, tot asa dupa odihna
simtim nevoia de a depune o activitate. Desigur ca aceasta este
legata si de constiinciozitatea omului, de intelegerea rolului social
al muncii fiecaruia, de placerea cu care lucram in profesia aleasa,
de buna organizare a serviciului nostru, de felul cum arata locul
nostru de munca etc. Aceasta alternanata ritmica, zilnica, intre
orele de munca si de odihna are o influenta benefica asupra
sanatatii si activitatii vitale a organismului uman.
Fiecare om are nevoie de o activitate fizica, dar mai ales
persoanele care desfasoara o munca mai mult intelectuala si duc
o viata sedentara. In medicina se cunosc chiar numeroase stari de
boala care se datoresc inactivitatii musculare.
Viaa modern e nsoit de numeroase avantaje, dar tocmai
aceste avantaje se pot manifesta ca un bumerang, afectnd
sntatea. Prin diminuarea efortului, omul i diminueaz
capacitile fizico-motrice. Dac muchii, articulaiile i alte

organe nu sunt solicitate, n timp apar tulburri funcionale. Lipsa

micrii afecteaz n primul rnd aparatul locomotor, iar indirect
i planul afectiv i psihic. Aceast tulburare poart numele de
sedentarism.
n general, sedentarismul afecteaz ntregul organism, att
funciile organice ct i cele psihice, avnd consecine precum:
constipaia cronic, afectarea inimii prin creterea colesterolului,
lipsa oxigenului n esuturi, celule i organe, atrofiere muscular,
tulburri cardiace, cerebrale, hepatice i renale, obezitate sau
chiar tulburri ale metabolismului celular ce pot produce o
degenerare canceroas a celulelor.

Cum va poate afecta viata sedentarismul?

De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la
stilul de viata sedentar al unei persoane. Concluziile acestor
cercetari ar fi urmatoarele:

obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar.

Pentru ca se consuma multe calorii care nu se ard, acestea sunt
depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar acesta
este doar inceputul problemelor.
risc crescut de boli de inima - inima dvs. trebuie sa fie irigata
corespunzator de fazele sanguine (arterele coronare), pentru ca
aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata sedentar
incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se
pot bloca. In cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza
si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica la
varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu
52% la barbati si 28% la femei.

 risc crescut de diabet zaharat - exercitiile fizice regulate

contribuie la reglarea nivelului de glucoza din sange. Conform
cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ
capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din
sange. Lipsa activitatii fizice, duce la cresterea volumului de
glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind
suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a
diabetului de tip 2.
risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul
dezvoltarii anumitor tipuri de cancer: cancerul de san, cancerul de
colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer,
este in acest caz de 45% la barbati si 28% la femei.
risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce
la scaderea densitatii osoase. Membrele vor avea dificultati in a
sustine si sprijini structura corpului. Artrita si osteoporoza,
caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de
viata sedentar.
scaderea tonusului muscular - muschii dvs. sunt precum
bateriile auto. Ei au nevoie de actiune regulata pentru a functiona
in mod normal. Daca aveti un mod de viata sedentar, muschii dvs.
nu vor fi prea dezvoltati. Greutatea va avea un efect negativ
asupra posturii dvs. si a coloanei vertebrale. Statul pe scaun
rigidizeaza si slabeste muschii care sustin coloana vertebrala si
are efecte negative asupra soldurilor si genunchilor.
tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in
nici un fel organismul, iar acesta nu va simti prea des nevoia de
odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave.

dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu

au facut exercitii fizice sunt predispuse cu pana la 14% la

dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care

fac exercitii fizice in mod constant.
accelerarea procesului de imbatranire - telomerii sunt secvente
repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, care au rol de
a-i proteja de degradare. Pe masura ce imbatranim, telomerii sunt
mai scurti si deteriorarea lor este asociata cu semnele fizice care
apar la varsta mijlocie sau la cea inaintata. La persoanele
inactive, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele
active, in concluzie, procesul imbatranirii se accelereaza, iar rata
mortalitatii creste. Cercetatorii au descoperit ca stresul
influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce
nivelul de stres.

OMS:
Conform datelor experilor Organizaiei Mondiale a Sntii,
sntatea omului n 20% depinde de condiiile mediului ambiant,
n 10% de nivelul evoluiei asistenei medicale, n 20% persist
factorul ereditar n transmiterea unor maladii, iar n 50% este
asociat cu modul su de via.

Anual, n medie, aproape trei milioane de decese au printre

cauze lipsa cronic de micare Potrivit estimrilor Organizaiei
Mondiale a Sntii, sedentarismul ocup locul al patrulea ntr-un
top al fatorilor de risc de deces la nivel mondial.
n 2002, se estima c sedentarismul era responsabil de 1,9
milioane de decese la nivel global. La ora actual, sedentarismul
reprezint o medie anual de aproximativ 3,2 milioane de decese.
Ceea ce reprezint o cretere cu peste 68% a numrului
deceselor.
Potrivit unui studiu, realizat la nivel global, publicat anul trecut n
revista The Lancet, aproximativ 40% din populaia rii noastre

este sedentar. n topul rilor cu populaii sedentare pe primele

locuri se plasau: Malta (71,9), Serbia (68,3%), Marea Britanie
(63,3%), Japonia (60,2%), Italia (54,7%), Norvegia (44,2%) i
Romnia (38,7%). Printre rile cu populaie activ se numara
Grecia (15,6%), Croaia (23,6%), Ungaria (26%) i Bulgaria
(26,8%). Conform acestui studiu, brbaii din Romnia sunt mai
activi fizic dect femeile. Studiul a fot efectuat n 119 ri i a
avut ca reper cel puin o jumtate de or de exerciii fizice
executate de cinci ori pe sptmn sau 20 de minute de exerciii
efectuate n ritm alert, trei zile pe sptmn.

Avertismentele lansate de OMS sunt motivate de o realitate

periculoas: este evident tendina omenirii de a adopta un stil de
via sedentar mai ales n rile bogate. i mai grave ste c acest
stil de via este obinuit pentru copii, adolesceni i tineri. Aceste
categorii de populaie sufer de dependena de laptopuri. Fac
temele, dau examene, au job-uri i rezolv problemele zilnice cu
ajutorul laptopului. i tot n compania laptopului petrec fr
pauze, cu excepia ctorva ore de somn. Consecinele sunt
dramatice.

Psihomotricitatea sedentarismului

Sedentarismul crete riscul unei grave afeciuni psihice.

Rezultatele unui studiu recent sunt ngrijortoare.
S-a demonstrat c sportul are un puternic efect antidepresiv.
Pe lng efectul benefic la nivel cerebral, sportul ajut i la
meninerea controlului greutii. Depresia este asociat unei
dereglri a anuumitor hormoni numii neurotransmitori precum

dopamina, serotonina i noradrenalina. Exerciiul fizic ajut la

echilibrarea acestor hormoni i reduce anxietatea, asociat i ea
depresiei.
Timpul petrecut excesiv n faa calculatorului i a
televizorului se numr printre formele de sedentarism care pot
crete riscul de a suferi de depresie, se arat ntr-o analiz a
cercettorilor chinezi efectuat pe baza mai multor studii
precedente, informeaz Reuters.
Un studiu care a coroborat datele a zeci de cercetri pe mii
de voluntari, realizat de savanii chinezi de la Colegiul medical din
Universitatea Qingdau din Shangong, arat c un stil de via
sedentar crete cu 25% riscurile de instalare a depresiei,
comparativ cu persoanele cu un stil de via activ.
Printre ntrebrile care au nc nevoie de un rspuns se
numr i procesul cauz-efect: comportamentul sedentar crete
riscul de depresie sau persoanele depresive sunt mai predispuse
la un comportament sedentar, s-a ntrebat Megan Teychenne,
care nu a fost implicat n noul studiu.
Cercettorii au descoperit, de asemenea, diferene legate
de tipul preferat de inactivitate. Persoanele care prefer s se uite
la televizor sunt cu 13% mai predispuse la a fi deprimate, n timp
ce persoanele care petrec mult timp n faa calculatorului au un
risc cu 22% mai pronunat de a suferi de depresie.
Analiza nu a ncercat s vad i motivele din spatele acestei
legturi ntre depresie i sedentarism. Cercettorii subliniaz c
posibilitatea ca depresia s determine un comportament
sedentar, i nu invers, nu poate fi exclus. Totui, faptul c
depresia i sedentarismul sunt asociate este suficient pentru a
sugera c un stil de via activ poate fi o soluie, au concluzionat
experii.

Megan Teychenne a mai spus c, dei rezultatele studiului

sunt neconcludente privind legtura dintre sedentarism i
sntatea mintal, cercettorii tiu c un mod de via sedentar
favorizeaz probleme de sntate ca bolile cardiovasculare i
diabetul de tipul II. "Mesajul pe care trebuie s l transmitem
publicului este Mai mult micare, mai puine perioade de
inactivitate", a declarat Megan Teychenne.
Jennifer Brunet, cercettor la Universitatea din Ottawa, din
Ontario, Canada, consider c un comportament sedentar nu este
ntotdeauna ru, pentru c poate funciona ca o metod de
relaxare dup stresul unei zile grele.
"Uneori oamenii citesc; lumea intr pe internet i, din
nefericire, procedurile prin care au fost realizate aceste studii nu
difereniaz ceea ce putem numi comportament sedentar sntos
de sedentarism negativ", a subliniat Brunet, care a precizat totui
c exist dovezi clare c activitatea fizic este bun pentru
controlarea depresiei, inclusiv n stadiile clinice.
Nu exist dovezi clare care s arate c o anume activitate
fizic este cea mai bun, dar cercetrile sugereaz c o form de
exerciii fizice moderate ca intensitate i durat ar fi cea mai
eficient.
"Le spun des oamenilor s aleag o activitate fizic plcut, care
i face s se simt bine, iar asta este cheia. Nu trebuie ca oamenii
s fie forai s exerseze, este mai bine ca ei s aleag, iar un
mod de a alege este s simt c fac ceva plcut", a declarat
Jennifer Brunet.
Sedentarismul dauneaza mintii
Inca din antichitate oamenii au realizat ca activitatea fizica
dezvolta creativitatea, ajuta la inovatie si o functionare optima a
mintii.Neurostiintele moderne au ajuns la aceiasi concluzie,
activitatea fizica imbunatateste capacitatiile cognitive si memoria.

Desi traim intr-o societate moderna si comoda, corpul nostru a

ramas la fel ca in antichitate,avand nevoie de activitate fizica
zilnic. Grecii in antichitate au descoperit legatura dintre
activitatea fizica regulata si functiile congnitive optime. Bazanduse pe principiul "minte sanatoasa in corp sanatos" Aristotel preda
discipolilor sai in timp ce se plimbau pe strazi.
Steve Jobs era cunoscut pentru faptul ca organiza sedinte
importante in timp ce se plimba. Cunostea faptul ca mintea
functioneaza mai bine cand facem miscare, proceda la fel si cand
avea nevoie sa fie creativ sau sa inoveze.
Universitatea din Illinois la Urbana-Champaign studiaza
beneficiile cognitive obtinute din activitatea fizica si fitness pe
durata vietii oamenilor. S-a observat ca in general copiii care fac
miscare tind sa aiba abilitati congnitive mai performate si
memorie mai buna decat cei sedentari.
Activitatea fizica aeroba facuta cu regularitate ajuta si la
capacitatea de concetrare la copii, fiind mai greu distrarsi de la o
sarcina in raport cu cei sedentari.
Bineinteles sunt persoane care sunt multumite de performanta lor
cognitiva si fac fata tuturor situatiilor foarte usor, desi nu fac
miscare regulat sau deloc.
Acest lucru este valabil datorita unei plasticitati mari a creierului
native. Daca va numarati printre acele persoane si nu va place sa
faceti miscare trebuie sa luati in considerare faptul ca pe masura
ce inaintam in varsta, mai ales dupa 30 de ani abilitatiile noastre
cognitive intra intr-un declin.
Exista mecanisme de adaptare pentru a compensa acest declin
incepem sa luam notite de exemplu, sau delegam unele sarcini.
Aceasta solutie nu este cea mai buna, cel mai bine pentru
sanatatea noastra mentala si performantele noastre cognitive

este sa ne folosim corpul asa cum l-au folosit si stramosii nostrii,

adica sa facem miscare.
Indiferent de varsta pe care o avem daca vom face miscare vom
beneficia fizic si psihic de pe urma acestui obicei.

Beneficiile psihologice si emotionale ale practicarii odihnei

active:
Activitatile fizice imbunatatesc memoria si te ajuta sa gandesti
mai repede. Acest beneficiu cognitiv scade sansele Alzheimer-ului
sau altor forme de dementa.
Exercitiul creste increderea de sine, fapt ce afecteaza in mod
pozitiv planul personal, profesional cat si viata sociala.
Persoanele care practica sporturi in mod regulat, vor fi un
exemplu pozitiv atat pentru cei din jur cat si pentru generatiile
viitoare. Imbunatatirea calitatii propriei vieti va fi evidenta si
pentru cei cu care interactionezi zilnic.
Exersatul iti calmeaza mintea si reduce stresul.
Exersatul te face mai fericit. Persoanele care practica activitati
fizice recreative sunt mai optimiste si fericite decat cei de duc o
viata sedentara.
Exercitiile fizice sunt unealta prin care iti poti exprima frustrarile,
dezamagirile, furia si elibera energia negativa, intr-o maniera
pozitiva. Psihic si fizic vei avea mai multa energie.
Exercitiile fizice scad intensitatea sentimentelor de anxietate si
depresie.
Prin exercitiu fizic, tensiunile dispar, acest fapt iti va permite sa
gandesti mai clar, astfel vei economisii timpul si energia pe care
le-ai fi investit consumandu-te pentru problemele cotidiene.

Exercitiul fizic contruieste o mai buna imagine de sine, te vei

simti mai sanatos, mai placut, ceea ce te va face mai atractiv
pentru persoanele din jur.
O mai buna gestionare a stresului.
Mandria pentru realizarea anumitor activitati fizice care nu sunt
accesibile oricui din punct de vedere fizic.
Cresterea nivelului de satisfactie si a calitatii vietii.
Intensificarea emotiilor si a energiei.
Imbunatatirea increderii in abilitatiile fizice.

Stigmatizarea social
ntr-o cultur n care imaginea conteaz i modelele promovate
sunt de cele mai multe ori sub indicele de mas corporal normal,
obezii sunt stigmatizai social. n afar de comentariile
rutcioase, unii oameni consider c un pic de mustrare i va
determina pe obezi s Ia atitudine i s slbeasc.
ns studiile arat chiar opusul. Atunci cnd obezii sunt tachinai
din cauza greutii lor, ei sunt mai predispui s dezvolte
comportamente nesntoase, precum izolarea i mncatul n
secret, declar psihologul Rebecca Puhl, de la centrul Yale. Cei
mai muli dintr acetia ajung nu doar s nu fie motivai s
slbesc, dar fac i mai puin sport dect obinuiau. ntre
consecinele psihologice se mai numr anxietatea, o prere
proast despre sine, o stim de sine sczut i, din pcate,
sinucidere.
Lipsa activitii fizice ne deregleaz organismul
Medicii specialiti avertizeaz c persoanele sedentare i pot
periclita activitatea creierului. Sedentarismul este dezavantajos

pentru minte. La persoanele care nu obinuiesc s practice o

activitate fizic, se vor realiza doar anumite conexiuni n creier, i
nu toate, aa cum este normal. Astfel, oamenii sedentari vor
deveni mai puin activi cerebral, atenioneaz prof. univ. dr.
Eduard Apetrei, ef secie Cardiologie la Institutul Clinic Fundeni
din Capital.
Un om care nu face micare e mai btrn din punct de vedere
vascular, osos, psihic, muscular i social dect o persoan de
aceeai vrst care face micare, conchide prof. univ. dr.
Constantin

Efectele sedentarismului asupra aparatului

locomotor
Prin diminuarea efortului, omul i diminueaz capacitile
fizico-motrice. Lipsa micrii afecteaz n primul rnd aparatul
locomotor. Lipsa de micare pe care o implic munca la birou dar
i mersul cu maina sau cu mijloacele de transport n comun
afecteaz, n general, populaia cu vrste ntre 25 i 60 de ani, iar
printre cele mai frecvente consecine sunt durerile musculare, de
cap i de spate. Majoritatea acestor suferine apar din cauza
posturii incorecte i a contracturilor musculare. Din fericire,
durerile aprute n acest fel nceteaz n momentul n care i
contractura muscular dispare.
Durerea cronic, o consecin

Pe termen lung ns, sedentarismul poate provoca durere

cronic. Acest lucru se ntmpl deoarece din lips de activitate
fizic se ajunge la scderea masei musculare i a tonusului
muscular. De exemplu, lipsa forei musculare n zona abdominal
duce la dureri cronice n zona lombar. Cu timpul, apar i
modificri la nivelul coloanei vertebrale, n special n zona
lombar precum i alte tulburri de static vertebral, adic de
poziie a vertebrelor i, n final, la afeciuni ale coloanei vertebrale
cum ar fi: lombalgiile cronice, herniile de disc sau spondilozele.
Afectarea posturii i a coloanei vertebrale.
Statul ndelungat pe scaun, n poziii incorecte i lipsa
activitii fizice vor conduce la slbirea muchilor care sprijin
coloana vertebrala, dar i la scurtarea flexorilor oldului i a
tendoanelor genunchilor. Principala consecin este creterea
incidenei durerilor cronice din partea inferioar a spatelui, dar i
rigidizarea coloanei vertebrale.Muchii au nevoie de exerciiu n
mod regulat pentru a fi n form bun i pentru a susine suficient
pentru a desfura activitile zilnice. Totusi, ntr-o via
sedentar, muchii vor fi mai greu de folosit. Aceast lips de
micare i exerciiu va reduce fora i puterea organismului.

Contribuie la instalarea osteoporozei

Sedentarismul i lipsa sportului de la vrste fragede a
condus la scderea densitii osoase n special a membrelor
inferioare cu pn la 20%. Aceasta este descoperirea oamenilor
de stiin americani care astfel pun ntr-o nou lumin problemele
lsate de osteoporoz. Timp de milioane de ani, pn la
practicarea agriculturii, omul i strmoii si au supravieuit din
vntoare i cules de plante i fructe, activiti care cereau un
efort fizic mult mai intens.

Cercettorii americani au demonstrat c n cazul oamenilor

moderni receni exist o densitate osoas mai mic a oaselor
spongioase, care este mai pronunat mai ales n ce privete
articulaiile membrelor inferioare (olduri, genunchi, glezne). Se
ofer astfel un context antropologic patologiilor osoase ale
populaiei contemporane, cum ar fi osteoporoza, o fragilizare a
oaselor frecvent n cazul persoanelor n vrst, care apare, n
parte, din cauza lipsei activitilor fizice, mai ales a mersului.
Potrivit cercettorilor, efectuarea de exerciii fizice de la o
vrst mic ar trebui s permit obinerea rezistenei osoase
maxime n jurul vrstei de 30 de ani. Acest lucru permite
meninerea unei mai mari densiti a oaselor, n ciuda fragilitii
inevitabile care apare odat cu vrsta.
Studiile efectuate asupra astronauilor au artat c
atrofierea muscular, dat de lipsa activitii fizice antreneaz i
decalcifierea osoas. Acest lucru se ntmpl fiindc reacia
organismului este de a reduce esutul muscular atunci cnd
respectivul muchi nu este folosit.
Studiile arat c, n trei luni, dac fibra muscular nu este
folosit, poate determina pierderi de 15% din densitatea mineral
osoas. Prin urmare, persoanele care au risc de osteoporoz,
adic femeile aflate la menopauz i brbaii trecui de 65 de ani
trebuie s aib activitate fizic zilnic pentru o menine o bun
calitate a osului i musculaturii, dar trebuie evitate traumatismele
i suprasolicitarea coloanei vertebrale prin ridicarea de greuti.
Cu toate acestea, trecerea de la sedentarism la un stil de
via sntos trebuie s se fac treptat. Astfel, corpul se
adapteaz la noile exigene mbuntindu-i calitatea de via,
ajungnd la conformitate.
Sedentarismul sau lipsa activitii fizice, postura defectuoas
la birou, n faa calculatorului sau, acas, n faa televizorului, sunt
urmate de apariia durerilor de spate.

Meninerea unei posturi sau poziii timp ndelungat

suprasolicit musculatura spatelui, conducnd la apariia durerilor
cervicale, dorsale sau lombare.
Durerile pot fi att mialgice (sau musculare, fiind localizate
ntre omoplai i coloana vertebral dorsal, la nivelul cefei sau
lombar), ct i nevralgice (nevralgia cervical, cervicobrahial,
intercostal sau lombosciatic). Ele pot fi nsoite de senzaie de
ameeala sau vertij i de tulburri ale vederii.

Persoanele care lucreaz la birou, trebuie s evite

meninerea aceleiai poziii timp ndelungat.
Mobilierul de birou trebuie s aib dimensiuni i forme
adecvate segmentelor corpului, iar sptarul scaunului trebuie s
susin spatele.Evitarea poziiei cu spatele cifozat sau aplecat
nainte, prin ederea confortabil n scaun.Spatele trebuie s ia
contact cu sptarul n dreptul omoplailor, iar pieptul sau toracele
nu trebuie s se sprijine pe marginea sau pe suprafaa
mesei.Picioarele nu trebuie s fie ncruciate sau picior peste
picior, deoarece este jenat sau ngreunat circulaia
venolimfatic de ntoarcere de la nivelul membrelor
inferioare.Pentru a evita durerile de spate cauzate de poziia la
birou, este indicat s sprijinim picioarele pe o bar, un scunel
sau un suport care s ridice genunchii la nivelul liniei oldurilor.
Este aa-numita poziie delordozant sau cifozant a regiunii
lombare.

Stiati ca?
tiai c sedentarismul ngra? lipsa activiti fizice i
alimentaiei defectuoas reprezint principalele cauze
apariia surplusului de greutate. Dac nu ne obinuim cu
micarea, ne va fi din ce n ce mai greu s facem sport,

deoarece organismul se adpteaz stilului nostru de via

defectuos;
tiai c lipsa de micare mbtrnete? un alt efect
negativ nedorit al lipsei micrii este mbtrnirea
prematur. De ce acest lucru? Pentru c micarea ajut la
eliminarea substanelor cu efecte negative asupra
organismului;
tiai c oamenii care nu fac sport sunt mai stresai? cel
mai bun remediu pentru eliminarea stresului este sportul:
este cea mai uoar i recomanda metod mpotriva
stresului;
tiai c lipsa de micare provoac dureri de cap frecvente?
persoanele care nu fac sport sunt predispui la dureri de cap,
deoarece nu elimin sportul i n acelai timp acumuleaz
grsimi pe pereii vaselor de snge;
Stiai c sedentarismul provoac risc crescut de diabet
zaharat? aceast boal este n strns legtur cu cu
coeficientul de gsimi din organism;
tiai c lipsa sportului afecteaz inima? sportul antreneaz
muchiul inimii. Lipsa acestuia dezvolt dou probleme:
asupra muchiului inimii i aspra vaselor de snge;
tiai c sedentarismul crete ansa de apariie a
osteoporezei? sedentarismul scade tonusul muscular al
organismului. Astfel articulaiile i coloana vertebral sunt
din ce n ce mai solocitate, deoarece acelai efort este
suportat de oase i cartilaje. Deasemenea oasele sunt mai
puin hrnite de fluxul saguin i de aceea se taseaz mai
uor;
Vinul rou ar putea compensa lipsa de activitate fizic
(Componenta sntoas a vinului, resveratrolul, ar putea
contracara efectele negative ale zborului n spaiu sau ale
sedentarismului asupra oamenilor.)

Bibliografie:

1.

Elena B., (1982). Sedentarismul in viata femeii.

Bucuresti: Sport-turism.
2.
http://psiholaobiect.blogspot.ro/2014/12/sedentarismuldauneaza-mintii.html
3.
http://psihologie.getforum.org/sedentarismul-tampe-tet1715.html
4.
http://younghealthy.org/stiati-ca/
5.
http://www.eva.ro/sanatate/medicina-preventiva/studiubbc-cat-este-de-nociv-sedentarismul-pentru-sanatateata-articol-45945.html
6.
http://www.descopera.ro/dnews/13305271sedentarismul-creste-riscul-unei-grave-afectiunipsihice-rezultatele-unui-studiu-recent-suntingrijoratoare
7.
http://www.romedic.ro/upload/14172.pdf
8.
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Sanatate/Se
dentarismul+activ+boala+tacuta+la+birou+Care+sunt
+efectele+noc
9.
http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentrusanatate/sedentarismul-este-foarte-periculos_11093
10. http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/medicinade-familie/sedentarismul/