Sunteți pe pagina 1din 3

PANCREASUL - NOTIUNI DE ANATOMIE Sl FIZIOLOGIE

Anatomie: pancreasul este un organ glandular situat retroperitoneal,


transversal, la nivelul primelor doua vertebre lombare. El are trei parti:
capul, corpul si coada; capul este inconjurat de potcoava duodenala, iar
coada merge pana la splina.

Pancreasul are doua canale excretoare, canalul Wirsung (principal) strabate


organul in tot lungul lui si se deschide in duoden, la ampula lui Vater, unde se
uneste cu coledocul si canalul Santorini (accesoriu), care porneste din canalul
Wirsung la nivelul corpului si se deschide in duoden, deasupra ampulei Vater.
Raporturile stranse ale canalului Wirsung cu coledocul au o deosebita importanta
in patologie.

Din punct de vedere histologic, pancreasul este alcatuit din doua parti: pan-
creasul exocrin, constituit din acini legati de canalele exterioare, si pancreasul en-
docrin, alcatuit din insulele Langerhans, dispersate in tesutul glandular. In insule
exista doua feluri de celule: celula a, cu granulatii negre si celule (3, cu granulatii
deschise care secreta insulina)

Fiziologie: pancreasul exocrin secreta fermenti digestivi foarte activi, secretia


lor fiind ritmata de ingerarea alimentelor si influentata de cantitatea si
componenta acestora. In functia exocrina a pancreasului intervine un mecanism
reglator neuro-humoral. Pe de o parte, secretia pancreatica este influentata pe
cale sanguina de secretina duodenala, iar pe de alta, scoarta cerebrala intervine
in secretia pancreatica prin relatiile nervoase viscero-corticale si cortico-viscerale.

Secretia externa a pancreasului, sucul pancreatic, este un lichid incolor, cu


reactie alcalina, care contine trei fermenti: tripsina, amilaza (diastaza) si lipaza.

Tripsina este un ferment proteolitic activat de tripsinogen prin enterokinaza


intestinala; el continua digestia substantelor proteice (inceputa in stomac) pana
la polipeptide si acizi aminati si scindeaza nucleinele in acizi nucleinici si
albumina.

Amilaza sau diastaza este o enzima foarte activa, care transforma amidonul in
maltoza si care va fi transformata, la randul ei, de maltaza in glucoza.

Lipaza intervine in saponificarea grasimilor, scindand grasimile in glicerina si


acizi grasi, care formeaza sapunuri cu alcalii din sucul intestinal. Actiunea lipazei
asupra grasimilor are loc in prezenta bilei.

Functia normala secretorie a pancreain stransa dependenta cu functia normala


gastrica, duodenala si biliara. Pancreasul endocrin, constituit din insulele
Langerhans, elaboreaza secretia endocrina, reprezentata de urmatorii hormoni:
insulina, hormonul lipocaic si gluca-gonul.

Insulina are un rol preponderent in metabolismul glucidelor, insa influenteaza si


metabolismul proteinelor si al lipidelor. Are o actiune hipoglicemianta. _
NOTIUNI DE SEMIOLOGIE
Antecedente: imbolnavirile sunt deseori secundare, fapt pentru care la
interogatoriul bolnavului ne vom preocupa de suferintele insotite de
pancreatopatii: bolile cailor biliare si ale ficatului, bolile gastroduodenale, starile
septice, malaria si unele boli infectioase (febra tifoida, hepatita epidemica,
parotidita epidemica).

Semne functionale: trebuie cunoscut sindromul dispeptic pancreatic, caracte-


rizat prin anorexie fata de paine, grasimi si carne, insotit frecvent de greata si
sia-loree. Foarte rar se intalneste bulimia. Exista diaree cu scaune abundente,
pastoase sau lichide, galbene-albicioase, continand picaturi de grasime; la
microscop se vad fibre musculare cu nuclei intacti, cu striatiile pastrate, si
picaturi de grasime neutra.

Slabirea se instaleaza repede si este insotita de topirea musculaturii membrelor


toracice si pelviene.

Durerile sunt violente, rebele, cu sediul in epigastru, supraombilical, cu iradieri


spre hipocondrul stang si baza hemitoracelui stang. Cateodata apar in crize
foarte puternice, cu o durata de 2 - 4 zile.

Se pot nota deseori

Simptome de hiperinsulinism, cu senzatie de foame, stare de neliniste, tulburari


neuro-psihice, tremuraturi, transpiratii, chiar si convulsii. Alteori, survin fenomene
de hipoinsulinism, cu hiperglicemie si glicozurie, care insotesc tulburari ale
functiei secretorii externe.

Semne obiective: la inspectie se observa, de cele mai multe ori, semne


caracteristice suferintei pancreatice. Meteorismul este des intalnit in bolile
pancreasului, datorita proceselor de fermentatie sau de putrefactie exagerata.

Compresiunea cailor excretorii pancreatice este deseori insotita de compresiuni


concomitente pe caile biliare (sindrom biliar), pe vena porta (sindrom portal), pe
vena cava inferioara (edeme ale membrelor pelviene) sau plexul solar (dureri
extrem de violente, cu fenomene de colaps).

EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI


Examenul materiilor fecale este unul dintre cele mai utile si se practica numai
dupa ce bolnavul a fost supus timp de 3 zile unui regim de proba Schmidt-
Strassburger. Se recomanda ca la inceputul regimului sa se administreze doua
casete de carmin (0,50 g/caset), pentru a putea aprecia viteza tranzitului; in mod
normal, scaunul rosu apare dupa 24 de ore. Scaunul de insuficienta pancreatica
este acoperit cu o masa albicioasa, alcatuita din grasimi, si contine resturi
alimentare nedigerate.

La examenul chimic se cerceteaza prezenta grasimilor, care sunt in cantitate


mare, a azotului fecal, care este mai crescut, si a amoniacului. La examenul
microscopic se constata picaturi de grasimi neutre (spre deosebire de
malabsorbtie de origine intestinala, in care se gasesc cristale de acizi grasi) si
fibre musculare cu striatii intacte si nuclei. O alta proba de digestie este "proba
nucleilor", care urmareste gradul digerarii lor dintr-un tesut bogat in nuclei, cum
ar fi timusul.

Cercetarea fermentilorpancreatici are loc in sucul duodenal, in sange si in


urina. Dozarea fermentilor pancreatici in materiile fecale nu da informatii
importante.

Pentru cercetarea fermentilor in sucul duodenal se procedeaza astfel: dimineata,


pe stomacul gol, se procedeaza la un tubaj duodenal cu sonda Einhorn; se
evacueaza bila veziculara, administrand pe sonda 300 ml solutie de acid
clorhidric 1 - 3% sau 2 - 3 ml eter (proba Katsch), sau injectand intravenos 80 u.
secretina; dupa 5-10 minute se recolteaza sucul duodenal in care se vor face
dozarile de fermenti.

Cercetarea fermentilor pancreatici in sange si in urina are o importanta mai mare.


Pentru determinarea amilazei se utilizeaza fie procedeul Wohlgemuth (normal 8-
64 u.W. In sange si urina), fie metoda Somogy (normal 80-150 mg glucoza la 100
ml ser sau urina).

Explorarea functionala a pancreasului endocrin foloseste, ca prima proba si


cea mai ampla, cercetarea glucozei in sange si in urina. O metoda exploratoare
mai precisa este proba hiperglicemiei provocate.

Examenul radiologie al pancreasului este foarte dificil. Prin retropneumoperi-


toneu se poate observa o umbra transversala de la duoden la splina. Uneori se
pot decela radiologie tumori sau chisturi, daca au dimensiuni mari.

Exista insa Semne radiologice indirecte, datorita compresiunii organelor vecine:


deplasare spre dreapta si largire a cadrului duodenal, staza duodenala, hipotonie
duodenala, mai rar stenoza duodenala. Rareori pot fi decelati calculi pancreatici
care apar sub forma opacitatilor mici, multiple, localizate pe cele doua parti ale
coloanei vertebrale.