Sunteți pe pagina 1din 14

C1

PRINCIPALELE ETAPE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE

Cresterea si dezvoltarea sunt procese care incep de la conceptie si continua pana la moarte.
Ele pot fi definite astfel:
- cresterea fizica: se refera la aspectul cantitativ sau masurabil al dezvoltarii fizice a
unei personae(T, g, perimeter, dentitie).
- dezvoltarea: aspectele calitative de adaptare progresiva a unei personae la mediul
sau (a vorbi coerent, a recunoaste unele senzatii, obiecte)
- maturitatea: procesul care conduce la realizarea completa a cresterii si dezvoltarii,
cuprinde:dimensiuni biologice, schimbari functionale si de invatare a
comportamentelor noi evaluate.
Factorii care influenteaza cresterea-dezvoltarea
1) Conditii prenatale: depind de starea de sanatate a mamei, de varsta, si consumul de
tutun, alcool, droguri,alimente.
2) Familia : asigura securitatea fizica si psihica , sustine dezvoltarea sociala si afectiva, da
informatii despre lume si societate;
3) Nutritia determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara;
4) Procesul de invatare permite progresul in planul dezvoltarii;
5) Mediul:clima, conditiile de locuit, sit economica influ enteaza cresterea si dezvoltarea
negative sau pozitiv.
Etapele cresterii si dezvoltarii:

a) Perioada intrauterina - embrionara- 1-3 luni : corespunde organogenezei(se formeaza


aparate + sisteme:cardiovascular, se dezvolta SN, se diferentiaza organelle, inclusive sexul)
Perioada fetala - 3-6 luni: dezvoltare de baza a unor sisteme si aparate, a capacitatilor
functionale (functia renala, glandulara, intestinala); apar primele miscari resimtite de mama(4-5
luni).
- 6-9 luni – dezvoltarea SN central si a centrilor respiratorii
- crestere in T + Gr
- la sfarsitul perioadei fatul este capabil sa treaca la viata
extrauterina.
b) nou-nascul: 0-30 zile:
- crestere in prima luna cu aproximativ 4 cm;
- in a 10 a zi atinge greutatea de la nastere;
- la sfarsitul lunii prezinta o crestere a greutatii cu aproximativ 750 gr;
- sunt “+” reflexele arhaice(deglutitie, supt, orientare, de apucare, extensie a capului);
- reactii la stimuli senzoriali;
- plansul este un mijloc de comunicare (foamea, discomfort, sete)
c) sugar 1-12 luni
- crestere fizica, cognitive si psihosociala rapid
- se trece la un comportament constient
- progrese auditive+ vizuale;
- dezvoltarea limbajului;
- progrese in motricitate: 1 an paseste singur, se aplica/ ridica.
d) copilul mic 1-3 ani
o Mobilitate crescuta : urca si coboara scarile arunca si prinde mingea;
o motricitate fixa, deseneaza scrie;
o stie care comportament se pedepseste si care se recompenseaza;
o vocabular imbunatatit (2000-3000)
o numeste culori, partile corpului;
o construieste fraze, foloseste adjective
o cauta contacte sociale (copii, persoane straine)
o lungimea dela nastere se dubleaza;
o la 6 ani aproximativ 20 kg
e) scolar 6-14 ani, dupa 6-7 ani : dentitie definitiva
o au loc transformari comportamentale, intelectuale influentat de mediul
familiar/social
o sunt solicitate memeoria, atentia, gandirea, auzul vederea.
Cresterea ponderala pana la 1 an
Greutatea la nastere 3000-3500 grame, o greutate N: 2500-4500 gr.
Imediat dupa nastere nou-nascutul pierde aproximativ 100-150 gr, greutate care o recupereaza
in urmatoarele 10 zile. Scaderea in greutate se observa in primele 3-5 zile, datorita trecerii tranzitive
la viata extrauterin, efortul de a se adapta si a faftului ca pierderile prin urina, scaun, piele plamani
sunt mai mari decat cantitatea de lichide pe care o primesc. Daca nu depaseste 1/10 din greutatea la
nastere, pierderea in greutate nu este alarmanta.
Greutatea depinde de mai multi factori: baietii au o greutate mai mare, in functie de ereditate,
cei cu parinti inalti si bine facuti vin pe lume cu o greutate mai mare; factori de mediu sau fumatul
in timpul sarcinii pot influenta greutatea la nastere. Pentru a aprecia felul in care se dezvolta copilul,
se recomanda sa se cantareasca saptamanal la inceputul, apoi la 2 sapatamani, apoi lunar.
Cantarirea este indicate dimineata, inainte de masa, sau seara inainte de baie, oricum la aceeasi ora
si niciodata imediat dupa masa.
Ritmul de crestere este influentat de modul de hranire, spre exemplu un copil alimentat cu lapte
matern va inregistra o crestere reglata, spre deosebire de cel hranit artificial.
Cresterea ponderala medie a unui sugar sanatos:
o in primele 4 luni creste cu 750-800 gr/luna
o 34-8 luni:500-600 gr/luna
o 8 luni- 1an: 250-300 gr /luna
In lunile 4-6 greutatea la nastere se dubleaza, iar in jurul varstei de 1 an se tripleaza. La 18 luni –
Gr= 12 kg, la 3 ani- 13-14 kg
La cei nascuti prematur, greutatea de la nastere se dubleaza la 3 luni si jumatate si se tripleaza
catre luna a 6 a , in general copii cu greutate mica la nastere cresc ulterior mai repede, recuperand
ramanerea in urma.
Cresterea staturala
Talia la nou-nascut 50 cm, cu variatii intre 47-55 cm. cresterea in lungime este expresia
scheletului. In special greutatea poate fi modificata de cea mai mica tulburare digestive, cresterea in
lungime este mult mai grea influentata. De aceea se spune ca sugarul are are varsta taliei sin u a
greutatii sale.
Dupa nastere sugarul creste in talie:
- 1 an- 70-72 cm
- 0-3 luni: 3-cm/luna
- 4-6 luni :2 cm /luna
- 7-12 luni:1 cm/luna .
Intre 1-2 ani creste cu aproximativ1 cm/luna, 2 ani – 80-82 cm. Peste 2 ani talia se calculeaza cu
ajutorul formului lui Geldrich: T + 5XV + 80 (V= varsta intre ani)

Cresterea in inaltime are un caracter ondulant. Se pare ca exista o alternare reglata a perioadelor
de planititudine si de inaltare:
1-4 ani- prima planitudine
5-7 ani-prima inaltare
8-10 ani- I plenitudine
11-15 ani- II inaltare.
Cresterea in lungime se opreste la fete la 20-22 ani, la baieti 23-25 ani. De fapt intre 19-20 ani la
baieti si 17-18 ani la fete, adaosul anual masurand numai cativa mm.
Dentitia de lapte (caduca de lapte), apare in jurul varstei de 4-8 luni. Aceasta este compusa din
20 de dinti. Dintii copilului incep sa se formeze inca din viata intrauterina si cresc constant inca de
la nastere pana in momentul in care acestia incep sa se vizualizeze (erup dupa varsta de 4-6-luni).
Acest eveniment este emotionant in special pentru parinti, sugarului ii provoaca insa neplaceri.
Ordinea aparitiei dintilor este urmatoarea:
 incisivii mediani inferiori, in jurul varstei de 5-8 luni
 incisivii mediani superiori, in jurul varstei de 8-10 luni
 incisivii laterali, 2 perechi, la 10-12 luni
 premolari, in jurul varstei de un an
 molari, in jurul varstei de 2 ani
 completarea dentitiei in jurul varstei de 3 ani ;

Lipsa vitaminei D, influenteaza de asemenea ordinea aparitiei dintilor si varsta la care acestia
apar si este de cele mai multe ori un simptom asociat rahitismului (boala sistemica cauzata de lipsa
vitaminei D).

Simptomele aparitiei dintilor de lapte

Nu s-au stabilit deocamdata cu exactitate daca anumite simptome precum varsaturile, diareea sau
febra sunt secundare eruptiei dentare sau daca acestea apar independent, in aceasi perioada.

Simptomele care anunta aparitia dintilor difera de la un copil la altul in functie de mai multi
factori (varsta, rezistenta la durere, imunitate)

Simptomele cel mai des intalnite sunt:


 hipersalivatie
 gingivita (inflamatia mucoasei gingivale). Gingiile apar iritate, umflate si dureroase la
atingere.
 iritabilitate, irascibilitate, neliniste, schimbari comportamnetale
 lipsa poftei de mancare este des intalnita, copilul care anterior se alimenta corespunzator,
refuza chiar si alimentele preferate
 insomnie, somn agitat, plas in timpul somnului, mai ales noaptea
 subfebrilitatea, febra, diareea, varsaturile, nu au fost asociate strict cu eruptia dintilor si nu
este unanim acceptata de medicii pediatrii
Febra asociata eruptiei dintilor poate fi secundara scaderii usoare a imunitatii in aceasta perioada si
astfel a contactarii unei infectii (cel mai frecvent infectii in sfera ORL).

Sfaturi pentru diminuarea discomfortului secundar eruptiei dintilor


 folosirea suzetei din cauciuc ajuta la diminuare discomfortului si previne introducerea in
gura a obiectelor din mediul inconjurator sau a jucariilor
 alimentatie predominant lichida sau cu solide paserate (ceaiuri, compoturi, supe, carnita
paserata, budinci, etc)
 eviatrea alimentelor fierbinti sau reci
 masarea usoara a gingiilor copilului poate diminua temporar durerea secundara eruptiei
dintilor
 administrarea acetaminofenului (paracetamolului) atunci cand este cazul (subfebrilitati,
durere accentuata). Efectele analgetice si antipiretice ale acetaminofenului vor ameliora simptomele
neplacute datorate eruptiei dintilor.
 pastrarea unei igiene bucale corespunzatoare. O igiena inadecvata poate favoriza infectiile
locale. Hipersalivatia favorizeaza de asemenea aparitia eruptiilor cutanate periorale (urticarii,
eczeme).

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI


1. Aspirarea secretiilor din nas si din gura
- Se introduce in cavitatea buco-faringiana o sonda Nelaton 12-14 sau un cateter cu balonas.
- Se aspira secretiile buco-faringiene inainte de instalarea primei respiratii.
2. Pensarea si sectionarea cordonului ombilical.
- Se aplica doua pense hemostatice: - prima la 10-15 cm de la insertia abdominala a ombilicului
- a doua inspre vulva parturientei
- se sectioneaza cordonul ombilical cu foarfecele chirurgical.
- se ligutureaza cordonul la 2 cm deasupra insertiei abdominale a cordonului , care protejand copilul
cu o mana, se taie cu foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra ligaturii
- se tamponeaza butonul ombilical cu tincture de iod.
3. Pansamentul cordonului ombilical.
- se aplica pe butonul ombilical comprese sterile din tifon cu alcool 70%.
- se aplica un strat de vata nu prea gros pentru a nu impiedica mumificarea cordonului ombilical
- se trage o fasa peste pansamentul ombilical .
Pansamentul ombilical va fi controlat frecvent in primele 24 de ore dupa nastere, pentru a depista o
eventuala hemoragie.
4. Aprecierea starii fatului la nastere.
- se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului Apgar, notandu-se cu zero, unu sau doua
puncte: ritmul cardiac , respiratia, tonicitatea musculara, reflexele de iritatie, coloratia tegumentelor.
Nou –nascutul este evaluat la 1 minut si 5 minute dupa nastere.
SEMN SCOR
0 1 2
1.FRECVENTA ABSENTA SUB 100 PESTE 100
CARDIACA
2. RESPIRATIA ABSENTA RARA BUNA
NEREGULATA TIPAT
3.TONUS FLASC USOARA FLEXIE MISCARI ACTIVE
MUSCULAR
4.REFLEXDE ABSENT GRIMASE TIPAT
IRITABILITATE TUSE
STRANUT
5.CULOARE ALBASTRU CIANOTIC COMPLET ROZAT
TEGUMENTE PALID

N-n cu un scor intre 8-10 sunt in conditii excelente si necesita ingrijire postnatala de rutina
Cei cu un scor 5-7 sunt in conditie buna, dar pot avea nevoie de ajutor respirator
N-n care primesc un scor mai mic de 5 au nevoie de actiuni pentru salvarea vietii ( masca de O2)
resuscitare cardio-respiratorie.

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE.

Asfixia nou-nascutului traduce o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor,


care, in lipsa unor ingrijiri energetice, evolueaza spre moarte.
Cauzele asfixiei nou-nascutului :imaturitatea sistemului nervos; hemoragiile cerebrale ; obstructia
cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitatii, meconiu; malformatiile congenitale
pulmonare; tulburari ale centrilor nervosi prin actiunea sedativa a medicatiei administrata
parturientei; nasterea prelungita etc.
Asfixia nou-nascutului poate imbraca 3 forme clinice:apnee tranzitorie, asfixie albastra si asfixie
alba.
Acordarea ingrijirilor necesare in:
1.Apneea tranzitorie , - eliberarea cailor respiratorii de secretii;
- ameliorarea functiei respiratorii;
- se dezobstureaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor nazo-buco-faringiene.
- se va evacua continutul gastric prin gavaj
- se efectueaza masaj toracic
- se aseaza nou-nascutul in pozitie decliva
2. Asfixia albastra – eliberarea cailor respiratorii ;
- ameliorarea functiei respiratorii
- nou – nascutul este asezat in pozitie, declitiva pe campuri sterile si incalzite.
- se dezobstureaza caile respiratorii .
- se face respiratie artificiala prin metode manuale sau prin insuflare cu aparat reanimator partativ;
- se administrreaza oxigen
3. Asfixia alba
- se aseaza nou-nascutul pe campuri sterile incalzite , in pozitie propice intubatiei endo traheale
(pentru a proteja copilul fata de pierderile de caldura se lucreaza sub o sursa de caldura).
- asistenta medicala ajuta medicul l;sa efectuarea intubatiei endotraheale.
- se aspira din trahee.
- se adapteaza un insuflator manual, efectuand 30-35 insuflatii de aer amestecat cu oxigen.
- se efectueaza masaj cardiac extern
- se cateterizeaza artera sau vena ombilicala, se abordeaza o vena epicraniana pentru a fixa pozitia
venei.
- copilul reanimat i se vor urmari prin monitorizare: temperatura, respiratia, pulsul, EEG-ul si alte
constante sangvine.

INGRIJIREA NOU- NASCUTULUI LA SALON

1. Asigurarea conditiilor de mediu in scopul: - prevenirii infectiilor


- stimularii cresterii si dezvoltarii;
- prevenirii complicatiilor determinate de
aspirarea secretiilor nazo-faringiene sau a varsaturilor
• se repartizeaza nou-nascutul in sectia de nou-nascuti;respectandu-si normele de
profilaxie a infectiilor intraspitalicesti (mama poate fi repartizata impreuna cu copilul
in naceeasi camera daca conformatia si circuitele unitatii o permit.
• Se asigura conditiile optime de microclimat, temperatura, umiditate, luminozitate,
aerisire(oxigenare) etc.
• Se asigura patul cu lenjerie curata si incalzita
• Nou nascutul va fi culcat in decubit lateral care se schimba din stang in drept(si
invers) la interval 2-3 ore.
• Se va supraveghea regiunea oro-nazala pentru a se inlatura (prin stergerea fina)
eventualele mucozitati care se scurg la acest nivel.
2. Observarea clinica generala a nou-nascutului , pentru:
a) depistarea malformatiilor congenitale;
• Se dezbraca nou-nascutul, se controleaza cu atentie toate partile corpului, observandu-se
eventualele anomalii;
• Se controleaza cavitatea bucala, calea libera a esofagului
• Se controleaza deglutitia , observandu-se tulburarile respiratorii care apar concomitant cu
incercarile de alimentare;
• Se controleaza regiunea anala si urogenitala.
b) depistarea unor deficiente functionale - la nivelul aparatului respirator;
- la nivelul aparatului cardiovascular;
- la nivelul tubului digestive
- la nivelul sistemului nervos
• se urmareste cu foarte multa atentie ritmul respirator de frecventa, amplitudinea
• se va observa respiratia copilului la interval de maximum 3-4 minute.
• Se vor urmari tegumentele nou-nascutului pentru a recunoaste crizele de cianoza si paloare
• Se va urmari daca exista reflexe de supt sau deglutitie;
• Se vor urmari scaunele nou-nascutului in primele 24 de ore;
• Se va urmari tonusul muscular al nou-nascutului; daca se observa hipotonie sau atonie
musculara se va atentiona medicul.
• Se va urmari reactia copilului la lumina, zgomote, presiunea tegumentelor prin aplicarea de
obiecte reci sau incalzite
3. Masurarea functiilor vitale si vegetative
• Se va efectua masurarea functiilor vitale si vegetative mai frecvent, dupa indicatia
medicului
4. Recunoasterea modificarilor fiziologice tranzitorii:
• Asistenta medicala va efectua cantarirea nou-nascutului, va masura lungimea si perimetrele
pentru aprecierea somatica.
a) scaderea fiziologica in greutate;
• Se va cantari zilnic nou-nascutul pentru a se aprecia cat scade in greutate si durata scaderii
curbei ponderale.
b) icterul fiziologic
• Se observa culoarea tegumentelor(icterica) ; intensitatea scazuta arata debutul icterului,
coloratia urinei, a scaunului (normale), starea generala a nou-nascutului(buna).

c)criza hormonala
• Se observa zona mamara si urogenitala intre a 2 a – a 6 a zi; in cazul aparitiei unor
modificari se pot aplica comprese umezite pe sanii tumefiati si se asigura igiena zonei
urogenitale.
c) descumatia fiziologica
• pentru indeparatarea descuamatiei se asigura igiena normala a tegumentelor.
5. Recunoasterea unor boli specifice perioadei neonatale
- se vor semnala aparatia si accentuarea polipnei, prezenta semnelor de greutate in respiratie
- Se va atrage atentia medicului daca copilul prezinta adinamie, geamat, tipat cerebral, crize de
agitatie( sindrom neurovascular).
- se va atrage atentia in caz de aparitie a trismusului ( copilul nu mai poate suge)- ziua a 5- 12 a
– simptom al infectiei tetanice.
- se vor recunoaste simptomele infectiei aparatului respirator, digestive etc.
- se vor semnala aparitia culorii icterice a tegumentelor de intensitate mare, cu debut rapid ,
culoarea urinei, starea generala alterata (boala hemolitica a nou-nascutului).
6. Ingrijirea tegumentelor nou-nascutului.
- inaintea caderii cordonului ombilical: tegumentele nou- nascutului se curata atent, cu
comprese de tifon steril, ungandu-se apoi cu ulei de parafina sau de floarea soarelui, fiert si
racit.
- se face zilnic toaleta prin baie partiala insistandu-se in regiunea fesiera, genitala, a plicilor
inghinale, evitandu-se zona ombilicala.
- dupa caderea cardonului ombilical se efectueaza baie la 2-3 zile dupa caderea cordonului
ombilical..
7 Asigurarea igienei lenjeriei nou-nascutului.
- se va efectua schimbarea lenjeriei de corp a nou-nascutului ori de cate ori se murdareste.
- la intervale scurte 15-30 minute se vor verifica lenjeria de pat si de corp a nou-nascutului
pentru a fi schimbata imediat ce se murdareste.
8. Alimentarea nou-nascutului
- se recomanda aducerea nou-nascutului sanatos la sanul mamei cat mai devreme in primele 24
de ore: - in prima zi 5 minute la sanul mamei cu interval de 2-3 ore intre supturi;
- in a doua zi, 10 minute;
- in a treia si a patra zi, 15 minute;
- incepand din ziua a 5 a, copilul poate fi lasat la sanul mamei maximum 20 minute
9.Ingrijirea plagii ombilicale :
• inaintea caderii bontului ombilical;
- cordonul ombilical se mumifica la 6-8 zile dupa nastere.
- Asistenta medicala va controla de mai multe ori pe zi aspectul pansamentului(va fi atenta
la hemoragii)
- Va efectua pansamentul ombilical
- Va controla evolutia bontului, va aprecia mirosul care se emena din plaga, starea generala
a nou-nascutului
- Va observa tumefierea bontului, cu inmuierea consistentei acestuia, mirosul fetid care se
emena din plaga.
• In caz de infectii
- Va efectua toaleta cu apa oxigenata, va atinge bontul cu pansament inmuiat in tincture de
iod, va introduce un praf de sulfamida in plaga, aplica compresa sterile de tifon, va fixa
compresa cu fasa.
• Dupa caderea bontului ombilical
- se vor aprecia fundul, marginile plagii, tesut celular subcutanat si tegumentele din zona
riombilicala.
In caz de blenoragie ombilicala
- se observa secretia seroasa sau purulenta pe fundul plagii
- va efectua toaleta zilnica cu apa oxigenata.
- va atinge plaga cu solutie de nitrat de argint 1-2%
- va aplica pansament steril
In caz de granulom
- va efectua toaleta cu apa oxigenata.
- Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de argint 5% , va aplica apoi pansament
steril cu alcool 70 grade.
- Va aplica peste plaga pansament inmuiat in alcool 5 %

SUPRAVEGHEREA CRESTERII SI DEEZVOLTARII COPILULUI

I. Primele ingrijiri dupa nastere


 Cantarirea copiilor, masurarea perimetrelor
Pentru dezvoltarea ponderala si staturala nou-nascutul va fi cantarit zilnic si masurat.
La cei mai mari manevra – I saptamana: Cantarirea- cantar pentru copii; pentru a se evita
infectiile, pe cantar + pediomestru se aseaza scutece sterile ce se vor schimba dupa fiecare copil,
sa fie dezinfectate riguros dupa fiecare copil.
Greutate nou-nascut: 3300 gr, iar lungimea aproximativ 50 cm.
Dezvoltarea fixica a copilului se evalueaza din valorile perimetrelor capului, torace,
abdomen si din
raportul care exista intre ele. Masurarea diametrelor – panglica divizata care se
dezinfecteaza dupa fiecare copil.
Perimetrul cranian : se trece cm in jurul capului la nivelul protuberantei occipitale si
deasupra arcadelor sprancenoase. La nou-nascut: 34-35 cm si depaseste perimetrul thoracic.
Perimetrul thoracic- in dreptul unghiului inferior al omoplatului si peste mameloane.
Valoarea normala aproximativ 33-34 cm.
Circumferinta abdomenului: la nivelul ombilicului V = 33-34 cm
Lungimea imaturului este sub 47 cm, perimetrul cranian sub 33 cm, cel thoracic sub 30
cm. Capul mic sferic, torace mic, abdomen mare.
 Scaderea fiziologica in greutate.
Nou – nascutul prezinta o scadere in greutate intre 1-5 zi de viata, care este in medie de 6% din
greutatea initiala, cu limite intre 3-10%. Este un fenomen natural, la cei cu greutate mai mare
scaderea este mai mare
 Icter fiziologic- intre 2-4 zi de viata care se accentueaza pana in ziua 4-5 de la debut si
dispare in 1-3 S. Icterul este mai intens la fata si torace. Cand coloratia este mai pronuntata
nou-nascutul este mai somnolent si suge mai greu.
 Criza genitala- trecerea unor hormone materni in organismul fetal determina unele
modificari la nivel mamar si genital.
a) glandele mamare: la 3-4 zile dupa nastere sfarcurile se intaresc, la apasare sscurge un lichid
laptos(nu se stoarce- sediul unui process putulent). Mameloanele se ingrijesc in conditii de
sterilitate( comprese cu apa rece)
b) la fetite pot aparea sangerari si secretii vaginale. Toaleta zilnica a regiunii vulvare, cu
comprese sterile si musetel. La baieti – marirea testiculelor- comprese cu apa rece.
 Eritem alergic: eruptii variate- macule (pete rosii), papule, vezicule, pot disparea
spontan in cateva ore/zile
Alimentatia naturala
Alimentarea sugarului trebuie sa satisfaca necesitatilecantitative si calitative ale organismului,
sa fie efectuata dupa un orar fix in functie de varsta si gradul de dezvoltare.
Alimentarea poate fi – naturala (lapte matern)
- mixta
- artificiala
Alimentatia naturala: Laptele este alimentatia cel mai bine tolerat de copil. Prin continutul de
anticorpi imunizati contribue la cresterea rezistentei organismului fata de infectii. Alimentarea nou-
nascutului incepe la 12-48 ore dupa nastere, in orice perioada sugarul – apa fiarta si racita, glucoza
5% Dupa 24 ore – regimul nou de alaptare, la interval de 3 ore.
La inceputul nou-nascutul va fi pus succesiv la ambii sani in cursul unei mese 5-10 ‘ apoi durata
creste cantitatea de lapte si forta copilului de a suge.

Avantajele Alimentatiei naturale


 Laptele matern contine 650- 700 calorii; este un aliment care contine 17 gr% proteine, 34
gr % grasimi, 68 gr% glucide, 25 gr% saruri minerale, 88% apa si vitamine, C-D pe care
nou-nacsutul le va lua prin administrarea parentala sau orala.
o asigura o buna digestie, diminuand colicele si constipatia
o este un aliment steril la temperatura potrivita
o Sugarul isi regleaza singur cantitatea necesara
o lichid”viu” care isi schimba compozitia in functie de nevoile sugarului: la inceputul
mai diluat pentru apotoli setae nou-nacsutului, apoi bogat in grasimi pentru a
satisface foamea nou-nascutului.
o alaptarea contribue la dezvoltarea corecta a gurii, caci exerseaza muschii pregatiti in
acest scop;
o scade riscul aparitiei unor boli ale copilului
o obezitatea si diabetul infantile.
o linisteste sugarul
Colesterolul – I produs de secretie al glandelor mamare care apare in 2-3 zile de la nastere. Este un
lichid galbui cu multe proteine, saruri minerale , sarac in glucide si lipide. Laptele are gust dulceag;
unele alimente isi modifica gustul: ceapa varza, usturoi, conopida. Sunt interzise : alcool, cafea,
mezeluri, conserve, tutun.
Exista unii factori care impiedica alaptarea:
- mameloanele plate, infundate.
- Eroziuni (crapaturi pe mamelon)
- Mastita (stagnarea laptelui)
- Hipogalactie/agalactie
- unele boli: ( TBC, sifilis, leucemii, tumori)
- buza de iepure
- gura de lup

PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII


1.Pregatirea psihica a mamei:
- se discuta cu mama spre a-i insufla increderea in sine, in capacitatea sa de a putea alimenta
copilul.
- se vor arata efectele positive ale alimentatiei asupra dezvoltarii copilului, faptul ca infectiile, bolile
alergice, obezitatea, moartea subita apar mai rar, de asemenea ca in viata de adult copilul va fi mai
echilibrat psihic.
- se vor arata efectele favorabile ale alaptarii asupra involutiei uterine dupa nastere si a prevenirii
obezitatii.
- se vor inlatura factiorii, elementele care ar putea crea emotii negative mamei.
2. Stimularea secretiei lactate:
- se va aduce copilul la san cat mai repede posibil in primele 24 ore (unii dupa 20-30 ‘)
- se va lasa copilul sa suga cat mai des ( alaptarea “la cerere”) cu respectarea repausului nocturn.
- se asigura mamei un regim echilibrat ( necura de slabire), consum de alimente in continuturi mici
si cat mai dese; ratia de lichide va creste cu 700-800 ml in plus de fata de N
Alaptarea copilului :
Copilul se schimba de scutece. Mama – halat curat, masca tifon; se spala pe maini, isi
efectueaza igiena sanilor cu apa si sapun; se vor stoarce primele picaturi de lapte.
Dupa nastere pozitia pentru alaptat a mamei este in decubit lateral. Dupa cateva zile , mama va sta
pe un scaun, va sprijini piciorul pe un scaunel de partea sanului cu care alapteaza si va tine copilul
culcat pe bratul si antebratul de partea sanului. Va intoarce copilul cu fata spre sanul sau, copilul –
trezit din somn; va atinge obrazul nou-nascutului cu mamelonul, urmarind reflexul de apucare. Va
introduce toata aureola mamara in gura copilului prinzand sanul cu mana libera, avand grija sa
apese in degetul sanul in dreptulnarilor copilului. Va supraveghea apetitul nou-nascutului, raportul
intre supt / deglutitie (1/1).
In cazul in care un san s-a galit ( nr. de supturi este mai mare decat al deglutitiei) ii va oferi
copilului si celalalt san. Copilul – lasat sa suga pana se satura. Dupa supt mama ridica copilul
sprijinandu-l cu fata anterioara a trunchiului de pieptul sau.
Se va tapota usor spatele copilului, , asteptand eructatia
Dupa alaptare- in dec. lat. Stang 10-15’ apoi drept ( evacuarea stomacului).
Mama – spala sanii cu apa si sapun . daca nu a supt tot laptele, mama va extrage restul
manual/pompa.
Dupa alaptare se recomanda mamei un repaos de 15-20’. Areola mamara se expune la aer, se aplica
lavolina/vaselina.

Alimentarea artificiala
Se realizeaza prin administrarea in primele 3-4 luni de viata a unui preparat din lapte in cazul
imposibil efectuarii alimentarii naturale.
1. Adoptarea laptelui de vaca conditii umane de digestie prin modificareile cantitative ale
concentratiei proteinelor, modificari calitative ale proteinelor, adios de glucide.
Se va dilua laptele de vaca cu decoct de orez 2% astefel :
I luna diluatia ½;
II luna si a III a luna: 2/3 ; din 3,5 luna- 4 luna- lapte nediluat.
Se folosesc c % de lapte praf: I luna – 8 % ; II si III luna = 10% , IV luna- 12,5%.
Se aciduleaza laptele de vaca cu acid lactic/ zeama de lamaie si se adauga zahar 5% la laptele
de vaca si la cel praf.
Se calculeaza ratia alimentara, avand in vedere necesarul de calorii/ lg corp astfel:

Trim I – 110-120 nevoi calorice / kg corp/zi LICHIDE- 150-180 me/kg


Trim II – 110-100 nevoi calorice / kg corp/zi - 130-160
Trim III- 100 nevoi calorice / kg corp/zi - 110-140
Trim IV – 100 nevoi calorice / kg corp/zi 100-120

Nu trebuie depasita cantitatea de 700-800 ml/24 ore pana la varsta de 5-6 luni si 500-600 dupa 6
luni.
Numarul de mese: - 6-7 in I luna la 3 ore cu repaos nocturn
- 6 mese II luna + III luna
- 5 mese dupa luna III daca sugarul are 5 kg
In primele 24 ore – apa fiarta si racita, apoi preparat din lapte 30 ml la interval de 4 ore.
Se creste progresul cantitatii de lapte cu 10-20 ml pe masa si pe zi, pana la 80-100 ml lapte