Sunteți pe pagina 1din 8

NUME: NĂVÎRCĂ BOGDAN – MARIUS

BUCUREŞTI
2018

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ

Termenul „inteligenţă emoţională” a fost formulat pentru prima dată de P.


Salovey şi I.D. Mayer (1990). Ei definesc „inteligenţa emoţională” drept o formă a inteligenţei
sociale care include abilitatea de a percepe propriile emoţii şi sentimente, dar şi pe ale celorlalţi,
de a le diferenţia şi de a utiliza aceste informaţii pentru a-şi ghida propriul mod de a gândi şi a
acţiona. (Roco, 2002)
Inteligenta emotionala este abilitatea de a ne intelege emotiile si modul in
care pot contribui acestea la cresterea nivelului nostru de energie si de motivare.
Cunoasterea acestor mecanisme contribuie si la consolidarea relatiilor noastre cu
cei din jur, permitandu-ne sa le abordam intr-o maniera pozitiva si dinamica.

Studiile recente au demonstrat că inteligenţa măsurată prin teste de tip IQ


(inteligenţa individuală, acceptată la nivel social) nu este suficientă pentru ca un
individ să aibă succes. Adesea, lideri dotaţi cu un IQ inalt dar cu un EQ
(coeficientul inteligenţei emoţionale) slab, au eşuat lamentabil deoarece nu au luat
cele mai bune decizii. D. Goleman (2001) arată că bunul mers al unei organizaţii
presupune recunoaşterea abilităţilor emoţionale ale membrilor săi şi
compatibilizarea acestora. Tot el stabileşte trei componente ale inteligenţei
emoţionale:
1. recunoaşterea propriilor stări afective
2. invăţarea modului in care pot fi folosite stările afective
3. recunoaşterea şi abordarea stărilor afective ale celorlalţi
Cunoscand cele trei componente ale inteligenţei emoţionale, putem
particulariza la nivelul organizaţiei militare şi să determinăm astfel importanţa
acesteia pentru orice comandant.
Emotiile sunt un aspect complex al fiecarei persoane. Ele confera o anumita
coloratura si structura perceptiilor, interactiunilor si experientelor noastre. Aceasta
competenta ne permite sa examinam si denumim emotiile, precum si sa incepem sa
le analizam cauzele si efectele. Autocunoaşterea este primul pas către inteligenţa
emoţională.
Comandanţii ce nu-şi cunosc propriile stări afective ajung in cele din urmă să
se cantoneze in tipare comportamentale disfuncţionale, fiind totodată incapabili săşi
judece corect subordonaţii. Trebuie menţionat că autocunoaşterea este şi primul pas
către un leadership eficace.
Următorul pas in dezvoltarea inteligenţei emoţionale presupune a invăţa cum
pot fi folosite emoţiile. Capacitatea de a-şi reglementa propriile sentimente are o
importanţă critică pentru liderul militar. Comandantul care nu ştie să-şi stăpanească
stările afective – de exemplu cel pe care mania il face distructiv pentru el insuşi şi
pentru cel din jur – poate produce efecte atat asupra subordonaţilor cat şi asupra
colegilor de la acelaşi nivel sau de la nivel superior
Teoria Autocunoasterii emotionale se refera la recunoasterea si denumirea
emotiilor.
Emotiile sunt produse de neurotransmitatori ce au efecte si structuri
specifice. Fiecare are o “semnatura” fiziologica proprie (de exemplu o anumita
temperatura a pielii, tonus muscular si zone cerebrale activate in mod specific).
Fiecare emotie va influenteaza gandurile in mod specific si predictibil (de exemplu
frica determina concentrarea atentiei asupra unei anumite probleme sau a unui risc).
Unul dintre centrii cerebrali care se activeaza in cazul emotiilor puternice
este amigdala. Aceasta este detensionata atunci cand avem capacitatea de a
identifica si denumi emotiile.
Plan de actiune “Simt”: Dezvoltati-va vocabularul emotional. Cititi despre
emotii si vorbiti cu ceilalti, pentru a va dezvolta un lexic specific, capabil sa descrie
intreaga gama de trairi emotionale. Cereti celor din jur sa va explice simtamintele
lor si observati modalitatile diferite in care isi exprima emotiile.Extinderea
vocabularului emotional este primul pas pe calea dezvoltarii nivelului de
constientizare a emotiilor si efectelor lor.
“Acordarea”: Corpul va ofera indicatii referitoare la starea emotionala din
acel moment. De 3 - 6 ori pe zi, observati-va senzatiile corporale.
Activitatea este facilitata de tinerea unui jurnal, in care sa notati de fiecare
data ce anume simtiti din punct de vedere corporal, ce se intampla cu dvs. si in
jurul dvs. si ce emotii resimtiti.Aceasta va va permite sa incepeti sa descoperiti
“regulile emotiilor” - cand apar, de ce se repeta si in ce anume se transforma.
Liderii care au aceasta competenta cel putin in zona functionala pot combina
in mod adecvat aspectele rationale si emotionale ale deciziilor pe care le iau, cu
exceptia situatiilor in care sunt stresati sau grabiti. Sunt constienti de emotiile
multiple, complexe, ce le ofera informatii nuantate si reprezinta un prim pas in
directia autocunoasterii.Inteleg efectele unei mari diversitati de emotii, astfel incat
au potentialul de a le folosi in mod strategic (armonizand emotiile cu sarcina pe

2 Navirca Bogdan-Marius
care o executa). Dar este posibil sa piarda din vedere aceasta abilitate atunci cand
sunt sub presiune. Atunci cand isi acorda timpul pentru a-si consulta emotiile, pot
observa “mesajele emotionale” pe care le emit si modul in care reactioneaza ceilalti
la acestea.
Următoarea fază in dezvoltarea inteligenţei emoţionale presupune a invăţa
cum se recunosc şi se folosesc stările afective ale celorlalţi. Cu alte cuvinte
presupune ca liderul să fie empatic (a inţelege ce simt cei din jur). Această
aptitudine poate fi insuşită. Un comandant trebuie să fie capabil „să intre in pielea
altcuiva” astfel incat să inţeleagă stările afective ale subordonaţilor săi,
influenţandu-i astfel pe cale afectivă.
In continuare se pot observa sapte emotii de baza:
1.TRISTETEA
Tristetea este o emoție caracterizată prin sentimente de dezavantaj, pierdere,
si neajutorare. Când este trist, omul devine adesea liniştit, mai puţin energic şi
retras.
Tristetea poate fi văzută ca o scădere temporară a stării de spirit, în timp ce
depresia este caracterizată de o stare persistentă dar redusă ca intensitate, precum şi
perturbarea capacităților de a funcționare normală psihicului. Tristețea poate
determina deseori lacrimi, durerea intensă – strigăte și gesturi necontrolate.
Manifestarea tristeții pe față:

- Colțurile interioare ale sprancenelor sunt retrase


- Pielea din partea de jos a sprancenelor este triangulată cu colțul interior în
sus
- Colțul interior al pleoapei superioare este ridicat
- Colțul buzelor este lăsat în jos, în unele cazuri tremură
2.DISPRETUL
Disprețul este o emoție intensă sau atitudine față de cineva sau ceva inferior
sau lipsit de valoare, fiind similar cu indignarea. Apare și în momentele cînd
oamenii sunt sarcastici. Disprețul este adesea provocat de o senzație de mînie și

3 Navirca Bogdan-Marius
dezgust. Diferența dintre dispreț și dezgust constă în faptul că dezgustul ține mai
mult de simțul gustativ sau tactil, pe cînd disprețul este raportat doar la oameni și
acțiuni.
Spre deosebire de dezgust, care este în mod evident o emoție negativă,
senzațiile simțite în timpul manifestării disprețului nu sunt în mod inerent
neplăcute. Această emoție este în raport direct cu statutul persoanei care o
manifestă. Cei care sunt siguri pe statutul lor pot manifesta dispreț și să își afirme
superioritatea asupra altora. Disprețul poate fi însoțit adesea de o formă ușoară de
furie sau supărare.

Cum recunoaștem disprețul

Disprețul este unica microexpresie ce apare doar pe o parte a feței, de obicei


în jurul colțurilor buzelor. Această expresie este una dintre cele mai subtile și greu
de remarcat. Cînd disprețul apare pe față, el va apărea fie în partea dreaptă fie în
partea stîngă a buzelor, niciodată în ambele părți.
Disprețul are caracteristic un colț al buzelor ridicat, direcționat spre urechi

3.FERICIREA SI EMOTIILE POZITIVE


Fericirea este o stare de spirit sau o emoție caracterizată prin mulțumire,
dragoste, satisfacșie, plăcere sau bucurie
Cercetători precum Paul Ekman sau Barbara Fredrickson susțin că există o
multitudine de emoții pozitive ce pot fi simțite de către om. Printre cele mai
importante putem număra:
 Senzorii plăcerii - se referă indeosebi la plăcerea tactilă
 Amuzamentul
 Satisfacția – nu are mușchi faciali relevanți care să o exprime
 Excitația – Tomkins o consider a fi cea mai intensă emoție
 Mirarea
 Extazul

4 Navirca Bogdan-Marius
 Elevația – o emotie morală care este şi plăcută. Aceasta implică dorinţa de a
acţiona moral şi de a face fapte “bune”; ca emoţie poate fi, uneori, caracterizată
printr-o senzaţie de expansiune în piept sau un sentiment de furnicături pe piele.
 Gratitudinea – Sentiment durabil de afecțiune, nutrit de o persoană față de
cineva, pentru un bine făcut; obligație morală pentru o binefacere; recunoștință.
Manifestarea emoțiior pozitive pe față
- Colțurile buzelor sunt trase in părți direcționate în sus
- Gura ar putea fi sau nu deschisă, cu dinții expuși
- Se formează o linie de la nas spre colțul buzelor
- Obrajii sunt ridicați
- Pleaoapa inferioară formează riduri în partea de jos, poate fi ridicată dar nu
tensionată
- Riduri ”labe de cioară” se formează la colțurile ochilor

5.DEZGUSTUL
Dezgustul este o emotie care este de obicei asociata cu lucruri considerate ca
necurate, necomestibile, infectioase etc.Un om poate fi dezgustat in primul rind de
o mincare care nu ii place sau de un miros neplacut sau chiar un sunet nearmonios.

5 Navirca Bogdan-Marius
Spre deosebire de frica, furie, si tristetea, dezgustul este asociat cu o scădere
a frecvenţei cardiace.
Manifestarea dezgustului pe față :
- Buza superioară ridicată
- Buza inferioară este deasemena ridicată și împinsă pînă la buza superioară
sau este lăsată și proeminentă
- Nasul este ridat
- Obrajii ridicați
- Linii mai jos de pleaoapa inferioară iar însăși pleoapa este împinsă în sus dar
nu tensionată
- Fruntea este lăsată cauzînd lăsarea în jos a pleoapei superioare a ochilor.
7.SURPRINDEREA
Surprinderea este cea mai scurtă în durată emoţie. Se manifestă brusc la
început. Dacă omul are timp să se gîndească că este surprins şi arată acest lucru,
atunci el nu este surprins. Această emoţie nu se reţine mult. Dispariţia ei este la fel
de bruscă ca şi apariţia.
Etapele surprinderii: Această emoţie este constituită din trei etape începînd cu
apariţia şi dezvoltarea ei.
Prima etapă – nedumerirea. Aceasta se manifestă cu o relativ scăzută încredere în
corectitudinea experienţelor anterioare, atunci când un fenomen nu este în
concordanţă cu această experienţă. Tensiunea este în mod deliberat slabă, vagă, şi
experienţele din trecut nu sunt revizuite. Perplexitatea nu este clar exprimată, iar
intensitatea lor este neglijabilă.
A doua etapă este asociată cu “surprinderea anormală”. Este o consecinţă a
intensificării conflictului, de conştientizare a incompatibilităţii fenomenele
observate de la experienţa anterioară.

6 Navirca Bogdan-Marius
Etapa a treia – uimirea. Ea apare atunci când o persoană este absolut convinsă de
corectitudinea rezultatelor anterioare ale procesului de gândire şi a prognozelor
făcute, opuse realităţii.

Manifestarea surprinderii
Elementele principale ale surprinderii sunt:
- Sprîncene ridicate
- Ochi măriți
- Riduri orizontale pe frunte datorate ridicării sprîncenelor
- Gura întredeschisă
- Obrajii retrași puțin
Consideratii personale

O sursa de inspiratie si un motiv in plus care m-a determinat sa-mi aleg


aceasta tema este cartea lui Daniel Goleman –Inteligenta Emotionala, care a marcat
o revolutie uluitoare in psihologie prin analiza covarsitoare a emotiilor in
dezvoltarea personalitatii umane.
Din lecturarea acesteia am inteles cum, atunci cand ne intelegem
sentimentele, situatia in care ne aflam devine mai limpede, descoperind un nou
mod de a privi cauzele bolilor care macina societatea si inclusiv ce inseamna
extinderea conceptului de inteligenta, de la IQ la EQ, si cum trebuie sa acordam un
interes egal celor doua sau chiar mai sporit Inteligentei Emotionale, fiind cea care
ne afecteaza in mod special prin prisma relatiilor interumane in care suntem
angrenati zi cu zi.

7 Navirca Bogdan-Marius
BIBLIOGRAFIE

1. http://www.cio.com/article/facial-expressions-test
2. http://www.scribd.com/doc/47613658/Relatia-dintre-Leadership-si-
Personalitate-din-Perspectiva-Psihologiei-Organizationale
3. http://www.referat.ro/referate/Consideratii_cu_privire_la_rolul_conceptului_
de_inteligenta_emotionala_in_managementul_organizatiilor_4aa05.html
4. http://adrry.wordpress.com/

8 Navirca Bogdan-Marius