AUTOEDUCAIA

Prin autoeducatie omul dobandeste constiinta identitatii de sine. Se

cauta pe sine, se cunoaste, se identifica si se evalueaza. Prin autoeducatie
individul se modeleaza pe sine in plan conitiv, afectiv, volitiv,
atitudinal, se construieste pe sine dezvoltansu!si calitatile si corectandu!si
defectele.
Etimolo, termenul de autoeducatie vine de la recescul autos "
sine insusi si latinescul educai " educatie, insemnand eduacatia prin sine
insusi.
A. #arna declara ca $autoeducatia poate fi definita ca fiind
activitatea fiintei umane desfasurata in scopul perfectionarii propriei
personalitati. A.%. &ovaleov arata ca $Autoeducatia este o activitate
constieinta, planificata si sistematica desfasurata de fiinta umana asupra
sa , cu scopul autoperfectionarii sau formarii noilor trasaturi propriei
personalitati necesare in prezent si in viitor'. Paul!Popescu (eveanu in
Dictionar de psihologie defineste autoeducatia ca $proces de formare a
propriei personalitati si conduite conform unor modele si cerinte in baza
unor eforturi personale'.
Autoeducatia la diferite etape ale dezvoltarii personalitatii
Autoeducatia incepe sa se manifeste de obicei la varsta
preadolescentei sau a pubertatii. (u sunt e)cluse nici maturizarile precoce
si nici cele tardive.
Pana la varsta de *+!** ani dominate sunt influentele e)terne desi
apar si momente de manifestare a copilului ca subiect al educatiei.
Preocuparea pentru autoeducatie nu apare de la sine, ci este un act
preatit prin intreul proces educational. Educatorul ,parinte, invatator-
este cel ce creeaza desc.iderea interesului pentru sine, cel ce initiaza
contactul cu lumea si cu propria persoana.
De la varsta prescolara, copilul este antrenat in diferite activitati in
vederea formarii calitatilor volitive. Ele pot fi rupate in cateva cateorii/
a- Deprinderi iienico!sanitare/ spalarea pe maine inainte de masa,
spalarea pe dinti, pozitia corecata la masa etc.
Turcan 0iroslav r 1+2 *

b- Deprinderi de autoservire/ sa invatam copilul sa!si strana 3ucariile
dupa ce a terminat 3oaca, sa!si puna .ainele la loc dupa ce se
dezbraca, sa!si faca patul, sa a3ute parintii la punerea mesei etc.
c- Deprinderi de comportare civilizata/ sa nu intrerupa pe altii in
discutie, de a rua frumos cand cere ceva.
Preadolescenta este prima etapa la care autoeducatia se poate
realiza in mod sistematic, oranizat si planificat. In aceasta perioada el
incepe sa se desopere si sa se priveasaca cu alti oc.i, sa!si indrepte atentia
spre problemele reale ale e)istentei sale care pana atunci nu!l preocupau.
Dezvoltarea constiintei de sine, tendinta spre independenta si e)perineta
sociala tot mai boata marc.eaza o anunita maturitate psi.oloica,
intelectuala si morala necesara pentru afiramarea procesului de
autoeducatie. Sensisblitatea marita, e)citabilitatea pronuntata, ca si
influentele neative tot mai numeroase ale educatiei incidentale presupun
stimularea si indrumarea preocupatrilor de automodelare la aseasta varsta.
Adolescenta este considerata varsta autoeducatiei, in sesul ca in
cele mai multe cazuri preocuparile de autoformare constienta, sistematica
si planificata devin evidente la aceasta varsta. E)plicatia o asim in faptul
ca autoeducatia implica o anumita dezvoltare fizica si psi.ica, un anumit
rad de instruire si de cultura precum si un anumit nivel de
autocunoastere si de reprezentare a eului. Or, asa cum remarca %.4.
Allport adolescenta reprezinta perioada acestui salt calitativ in
dezvoltarea constiintei de sine care permite si, totodata, stimuleaza
declansarea preocuparilor autoformative.
Spre deosebire de preadolescenti, care se orienteaza mai ales spre
autoeducatia fizica si cea cu carcter practic ,unde succesele sunt mai
observabile-, adolescentii imbratiseaza cu succes toate comportamenetele
autoformarii personalitatii. In domeniul autoeducatiei intelectuale
adolescentii se orienteaza spre formarea unor aloritmi proprii andirii
loice a operatiilor intelectuale, insusirea conceptiei despre lume, etc.
Autoeducatia profesionala ,prin munca- capata un caracter de sistem fiind
orientata spre perfectiunea uneltelor si a aspectelor oranizatorice ale
muncii. Autoformarea pe plan moral include multiple planuri/ stapanirea
sentimentelor si a trairilor emotionale, dezvoltarea autodisciplinei. Incepe
lupta constienta cu inclinatiile neative " lenea, nec.ibzuinta,
superficialitatea, s.a. Deseori, apare tentinta de autoinoire, de sc.imbare
1
Turcan 0iroslav r.1+2
profunda si totala, dorinta de a dseveni alt om. Abolescentilor le devine
accesibila lumea frumosului. Apare dorinta de instruire estetica, spre
formarea componentelor atitudinii estetice ,ustul, 3udecata, idealul,
sentimentele si convinerile estetice-. Atat la baieti, cat si, mai ales la
fete, infatisarea e)terioara devine obiectul atentiei.
Putem distine, asadar, doua stadii in procesul de evolutie a
autoeducatiei/
*. stadiul preatirii pentru autoeducatie, specific varstei prescolare si
varstei scolare mici
1. stadiul autoeducatiei propriu!zise
Metode si procedee de autoeducatie
0etodele si procedeele folosite in practica autoeducatiei sunt
moduri de actiune asupra propriei persoane " de cunoastere si evaluare de
sine, proiectare, influentare si formare, autocorectare si transformare.
a) Metode si procedee de cunoastere de sine
Autoobservatia consta in observarea conduitei si a trairilor
personale.
Se cunosc doua forme mai importante ale autoobservatiei "
autoobservatia discreta, nemi3locita si autoobservatia retrospectiva, pe
baza memoriei.
In cazul autoobservatiei directe, individul, desfasurand o anumita
activitate, urmareste in acelasi timp si conduita sa, reactiile, trairile sale
proprii. Autoobservatia trebuie sa fie corecta, fidela, nu deformata.
Important e ca faptul supus obserbatiei sa fie $vazut' asa cum este, nu
cum am vrea sa fie, sau cum ar trebui sa fie.
Autoobservatia retrospectiva se realizeaza pe baza faptelor
memoriei, cand individul revine asupra anumitor momente, perioada din
viata sa, petrecute intr!un trecut mai mult sau mai putin indepartat. Ea are
avanta3ul ca se poate repeta si de fiecare data la acelasi interval de timp,
aceleasi evenimente sunt privite din un.iuri si puncte de vedere diferite,
ceea ce ne permite sa a3unem la concluzii mai veridice privind propria
noastra personalitate. Dar, autoobservatia retrospectiva prezinta si
dezavanta3ul de a fi mai enerala, mai palida. 0ulte aspecte, mai ales
2
Turcan 0iroslav r.1+2
unele detalii semnificative pentru aprecierea corecta a comportarii si
activitatii noastre, nu se mai pastreaza in memorie.
Autoanaliza presupune obtinerea unei imaini cat mai complete
despre sine prin investiatii si meditatii, orientate spre propria persoana.
Prin descompunerea mintala a propriei coportari si a activitatii efectuate,
sunt evidentiate laturile pozitive si neative, motivele si scopurile
activitatii, reactiile si starile emotionale urmandu!se perfectionarea
activitatii si a conduitei.
Autoanaliza reprezinta o forma de autoperfectionare a personalitatii
si autorelare a conduitei. 5olosirea acestei metode necesita un rad
redicat de maturitate. Ea impune individului sa se priveasca cu oc.ii
altuia, dar nu a unui observator trecator.
Potrivit cercetarilor facute, folosirea autoanalizei in procesul
educatiei de sine presupune/
Sa confruntam ceea ce s!a planificat cu ceea ce am realizat si sa
dezvaluim cauzele reale ale nerealizarilor6
Sa ne imainam ce s!ar putea sc.imba spre bine daca ar e)ista
posibilitatea repetarii a ceea ce s!a facut6
Sa ne analizam insuccesele si sa le confruntam cu situatii analoae
din trecut6 in acest sens ne vom putea intreba/ $(u este vorba
cumva de anumite nea3unsuri stabile ale vointei, caracterului, etc.
Sa stabilim ce realizari am obtinut, ce calitati ne!am dezvoltat6 daca
am folosit in suficienta masura trasaturile pozitive, e)perienta,
aptitudinile6
Sa luam in considereare numai realizarile efective, si sa nu luam
dorintele proiectelor dpret infaptuiri6 sa ne apreciem deci numai pe
baza a ceea ce am facut efectiv6
Refelectia personala sau meditatia semnifica cuetare adanca, o
modalitate de comunicare cu sine, dar si o te.nica a activitatii mintale.
7eflectia presupune o concentrare intelectuala ce se produce asupra unor
cunostinte, idei, sentimente, actiuni, etc luate in analiza. Concentrarea se
realizeaza si prin deconectarea activitatii psi.ice de lumea e)terna.
In starea de ma)ima concentrare, fortele psi.ice se unifica pentru a
analiza , 3udeca si evalua faptele savarsite, actiunile demarate, modul de
8
Turcan 0iroslav r.1+2
desfasurare, rezultatele partiale si finale. Se deruleaza strateii, se
formuleaza opinii, se iau decizii. Se rezolva contradictiile dintre scopurile
imediate si cele indepartate. Se proiecteaza actiunile ce se vor desfasura
pentru a face ordine in viata personala.
b) Metode de autostimulare a preocuparilor autoformative
Autoconvingerea poate fi folosita atat in luarea unei decizii ma3ore
din viata noastra ,cum ar fi/ alternativa de a urma o facultate sau de a se
incadra in productie dupa terminarea liceului, aleerea facultatii, a locului
de munca, transferare la o alta societate comerciala, etc.- cat si in
rezolvarea unor probleme din viata cotidiana.
Eficienta autoconvinerii depinde intr!o masura considerabila de
optimismul subiectului, starea lui afectiva traita in momentul respectiv,
maturitatea, cultura si intelienta tanarului.
Este stiut ca starile afective puternice ,manie, amor propriu, ofensa,
invidia etc.- ne fac sa pierdem controlul asupra noastra, ne impiedica sa
analizam si sa apreciem in mod obiectiv lucrurile, ne pot determina sa
luam o .otarare pripita. O .otarare corecta poate fi luata numai in
conditiile aprecierii multilaterale a tuturor impre3urarilor, in strare de
deplina liniste sufleteasca.
Autoconvinerea se poate manifesta atat in forma auto3ustificarii,
autoconsolarii si autolinistii cat si pentru a neimpotrivi actiunilor si
opiniilor care nu concorda cu convinerile noastre.
Uneori autoconvinerea se imbina cu cu convinerea e)ercitata
asupra subiectului din partea aentilor eucationali ,parinti, educatori,
prieteni, colei de munca, etc.-. Aceasta se intampla fie cant individul nu
este convins de necesitatea .otararii luate si cere a3utorul celor din 3ur, fie
atunci cand factorii amintiti, constatand lupta motivelor oscilatia in
conduita tanarului incep sa!l convina, sa!I intareasca convierea sau,
dimpotriva,
s!o inlature.
Autoconvinerea se inc.eie de reula prin luarea unei .otarari care
pate fi e)primata sintetic prin cuvintele/ $%ata9', $Trebuie9', $A3une9',
$Inainte9' etc.
:
Turcan 0iroslav r.1+2
Autocomanda
In activitatea cotidiana deseori suntem pusi in situatia de a ne
concentra la ma)imum toate eforturile pentru realizarea .otararii luata,
pentru a ne determina sa actionam intr!o anumita directie sau, dimpotriva,
sa ne abtinem de la actiunea nedorita, astfel spus sa ne comandam noi
insine.
Ca si autoconvinerea si autosuestia, autocomanda se bazeaza pe
rolul e)citantului verbal, al cuvantului, in relarea comportamentului si a
activitatii noastre. Ea se realizeaza prin pronuntarea cu las tare sau in
and a unor cuvinte sau propozitii scurte formulate la imperativ.
Cercetarile facute arata ca autocomanda cu las tare este mai
semnaficativa, intrucat in actiunile ei se include si forta analizatorului
auditiv.
;a autocomanda recurem in situatii care necesita mari eforturi
volitive de scurta durata, cand trebuie sa ne impunem cu tarie sa facem
ceva pentru care nu suntem preatiti psi.oloic, si de care ne este teama.
In viata cotidiana asemenea situatii apar cand trebuie sa renuntam la o
activitate placuta si sa ne apucam de alta mai putin placuta, sa sarim peste
un obstacol, sa pornim la o actiune mai deosebita, sa respectam
proramul zilei etc. In asemenea momente ne vom spune/ $A3una9',
$<oi reusi9', $Cura39', $Inainte9' etc. In cazul in care folosim
autocomanda pentru a ne tempera, a ne stapani starile afective sau pentru
a renunta la o activitate, vom folosi e)presii ca/ $Abtine!te9', $7enunta9',
$Stapaneste!te9' s.a.
In toate situatiile autocomanda trebuie sa fie cateorica, afirmativa,
e)primata cu toata convinerea in reusita actiunii.
Autoaprecierea si autocritica
Autoaprecierea vizeaza cunoasterea calitatilor si defectelor proprii,
a capacitatilor si aptitudinilor, a trasaturilor de presonalitate si a radului
lor de dezvoltare.
Din perspectiva autoeducatiei este necesara autoaprecierea
obiectiva, realista atat a calitatilor cat si a defectelor proprii.
Dat fiind caracterul persuasiv al devenirii personalitatii,
permanenta imperfectiune a acestuia, se impune o atitudine autocritica in
procesul aprecierii activitatii si conduitei proprii. Oricare ar fi nivelul a
=
Turcan 0iroslav r.1+2
care a a3uns individul, oricat de mari ar fi realizarile si succesele lui, ele
nu epuizeaza niciodata resursele sale interne in obtinerea unor
performante mereu imbunatatite.
5ara indoiala ca autocritica este utila in masura in care este realista
si orientata autoeducativ, a3unand sa elimine erorile de conduita si sa
determine restructurari profunde ale personalitatii. Eficienta ei este cu atat
mai mare cu cat sunt mai profunde trairile afective ale nemultumirii fata
de nea3unsurile pe care le avem. Tocmai aceste trairi constituie forta
propulsoare a proresului )ontinuu a fiintei umane. De aceea, autocritica
poate fi apreciata ca o e)peresie a fortei morale a individului, capacitatea
de e)aminare e)ienta a muncii desfasurate, a concluziilor practice ce se
impun.
Autosugestia se bazeaza pe forta specifica de rela3 a cuvantului.
Daca prin suestie se intelee o influenta e)ercitata prin intermediul
cuvantului asupra vointei ciuva, autosuestia reprezinta influenta
e)ercitata asupra propriei noastre vointe. Dupa cum vedem in
autosuestie se alatura doua mari frote potentiale/ suestia si vointa care
se influenteaza si se conditioneaza reciproc.
Cercetarile au stabilit ca procesul autosuestiei se realizeaza cel
mai bine cand oranismul se afla in stare de rela)are fizica si psi.ica. In
acest caz sistemul nervos devine mai sensibil la influenta cuvantului.
Eliberarea de tensiuneile psi.ice interioare, dar si de e)citanti e)terni,
permite utilizarea intreului potential al individului in scopul autorelarii.
Timpul cel mai prielnic pentru autisuestie este seara inainte de a
adormi si dimineata, imediat dupa trezirea din somn. Pot fi folosite in
acest scop si framentele mai mici de timp cu mar fi/ deplasarea la si de la
serviciu, pauzele, timpul petrecut in timpul mi3loacele de trnsport etc.
Autoexersarea rerpezinta metoda fundamentala in procesul de
autoeducatie. Ea se reaseste intr!o forma sau alta in toate celelalte
metode si procedee folosite in scopul autoperfectionarii personalitatii.
Pentru autoe)ersare nu este necesar sa cautam si sa investiam
activitati iesite din comun. Intreaa noastra activitate si in primul rand
cea profesionala, indiferent de natura ei"de invatare, de cercetare
stiintifica, de creatie te.nica sau artistica, munca fizica etc., dar si
>
Turcan 0iroslav r.1+2
activitatea cotidiana, sportiva, respectarea reimului zilnic " constiuie un
permanent e)ercitiu de autoperfectionare a personalitatii. Toate aceste
activitati reprezinta confruntarea continua cu scopurile, cu dificultatile, cu
obstacolele si mi3loacele de invinere a acestora.
<iata de zi cu zi, ceas de ceas, ne ofera nenumarate prile3uri de a
ne autoe)ersa, fi)andu!ne scopuri pe care le urmarim cu tenacitate, fara a
ne lasa sustrasi de nimic. Astfel de scopuri pot fi/ scularea cu e)actitate la
o anumita ora, respectarea riuroasa a proramului de dimineata, luarea
mesei la aceeasi ora, desfasurarea proramului din timpul liber, atat ca
limite de timp cat si sub aspectul continutului activitatilor propuse
dinainte.
Autoe)ersarea consta in e)ecutarea, indeplinirea cu strictete a
sarcinilor preofesionale si e)traprofesionale pe care ni le!am fi)at. De
e)e)mplu, sa terminam lucrarile planificate, sa citim un numar de paini
din literatura de specialitate sau beletristica, sa rezolvam un numar de
probleme sau e)ercitii, sa cantam la intrumentul preferat, sa facem
antrenament fizic etc. asemenea e)ercitii continue duc la stabilirea unor
anumite leaturi nervoase, a a numitor reactii la stimuli, care prin repetare
se sistematizeaza si se automatizeaza, transformandu!se in deprinderi si
obisnuinte. Acestea vor sta la baza unor acte voluntare comple)e de mare
amploare care sunt realizarea profesionala la un nivel inalt, infaptuirea
unor scopuri cu caracter creator etc.
c) Modele de autoconstrangere in autoeducatie
0ai mult decat celelalte cateorii de mi3loace ale autoeducatiei,
cele leate de autoconstranere au fost apreciate in mod controversat in
literatura predaoica si psi.oloica, aprecierile merand de la
absolutizare, considerarea acestor mi3loace derpet universale, pana la
emininarea lot totala din sistemul modelelor educatiei de sine.
Autodezaprobarea
Prin autodezaprobare ne e)plicam sinuri dezacordul cu fapte,
atitudini, conceptii neadecvate, cu relatii neprincipiale, cu opiniile
nesanatoase e)primate intr!o anumita impre3urare, asiurandu!ne totodata
ca vom evita pe viitor asemenea situatii. De asemenea, neputem
?
Turcan 0iroslav r.1+2
dezaproba pentru fi)area incorecta a proramului, aleerea resita a
metodelor si procedeelor activitatii, precum insuficienta preocupare pe
linia realizarii obiectivelor stabilite etc. In asemenea cazuri von spune
$(u am procedat bine', $<a trevui sa evit pe viitor asemenea situatii'.
0odul concret de realizare a dezaprobarii este in funtie de
caracterul nea3unsurilor, al faptelor si erorilor pe care le dezaprobam. De
reula, rezultatul autodezaprobarii se concretizeaza in inlaturearea
erorilor savarsite si in intensificarea preocuparilor pe linia autoeducatiei.
In cazuri deosebite, cand obiectul autodezaprobarii il constituie
actiuni, conceptii, atitudini, avand un rad ridicat de ravitate manifestate
o perioada mai indelunata, dezaprobarea lor poate avea drept consecinta
sc.imbarea profunda a personalitatii, reinnoirea de sine si trsansformarea
individului suv un anumit aspect.
5apte de modificare in acest sens a personalitatii pot si intalnite si
in conditii obisnuite cand oamenii, indeosebi cei tineri, in urma ridicarii
nivelului de cultura, a radului de constiinta, se debaraseaza de conceptii
si atitudini neative, cum ar incercarea de a trai fara sa munceasca, sa
reincadreaza in activitatea social!utila, isi sc.imba radical atitudinea fata
de munca.
Autocomutarea se refera la sc.imabrea intentionata d catre individ
a activitatii desfasurate, a obiectului preocuparilor sale intr!un moment
dat. Ea este folosita ca mi3loc al autoeducatiei mai ales in cazul
insuccesului repetat intr!o activitate, pentru a pastra sau restabili
increderea in fortele proprii si a!si mentine la un nivel optim starea
psi.ica enerala. De asemenea, putem recure la autocomutare
,autodistraere- pentru a ne deconecta de anduri sau actiuni neplacute,
care ne provoaca stari tensionale puternice, conflicte interne prelunite
etc. In asemenea cazuri, autocomutarea apare ca mi3loc de autoaparare de
tensiuni psi.ice intense si prelunite.
Pe lana faptul ca ne deconectam de lumea andurilor si actiunilor
care ne enereaza tensiune psi.ica puternica, e)ersarea in autocomutare
are un rol deosebit in formularea capacitatii de conducere de sine,
autodiri3are a personalitatii.
@
Turcan 0iroslav r.1+2
Autorenuntarea ca mi3loc de constrane are un rol deosebit in
formarea trasaturilor de vointa si caracter. 7enuntarea la actiunile si
preocuparile lipsite de importanta sau c.iar daunatoare pentru viata si
activitaea noastra dezvolta capacitatea de autoconducere si autodiri3are a
personalitatii, stimuleaza perfectionarea ordinii ei interne, o apara de
prinderile si obisnuuintele ei proaste.
(u este usor sa renunti la cava cu care te!ai obisnuit, nici atunci
cand ti se cere, cand tebuie sa respecti un reim alimentar, sa abandonezi
fumatul etc. Si mai dificila este renuntarea de buna voie la ceva placut,
care devine dupa un timp indispensabil.
Pentru formarea capacitatilor de autorenuntare se recomanda
efectuarea e)ercitiilor de renuntare la satisfacerea anumitor trebuinte
c.iar daca, pentru indeplinirea lor e)ista toata conditiile necesare.
*+
Turcan 0iroslav r.1+2
#I#;IO%7A5IE/
*. Elena 0acavei " Pedaoie. Teoria educatiei, vol. II, ed.
Aramis, 1++1
1. Andrei #arna " Autoeducatia. Probleme teoretice si
metodoloice, Editura Didactica si Pedaoica, #ucuresti, *@@:
**
Turcan 0iroslav r.1+2