Psihologia educaţiei

TEMPERAMENTUL – CA LATURĂ DINAMICO - ENERGETICĂ

A PERSONALITĂŢII

1. Definire şi criterii de identificare

Temperamentul constituie latura dinamico-energetică a personalităţii.
Dinamică, deoarece ne furnizează informaţii cu privire la cât de iute sau lentă,
mobilă sau rigidă, accelerată sau domoală este conduita individului. Energetică,
deoarece ne arată care este cantitatea de energie de care dispune un individ şi
mai ales modul cum este consumată aceasta. Unele persoane dispun de un
surplus energetic, unele se încarcă energetic, altele se descarcă exploziv, violent
toate aceste diferenţe psihocomportamentale existente între oameni sunt de fapt
diferenţe temperamentale. O serie de indicatori psihocomportamentali ne pot
ajuta pentru a identifica cu uşurinţă temperamentele:

 Ritmul şi viteza desfăşurării trăirilor şi stărilor psihice;

 Intensitatea vieţii psihice;
 Durabilitatea, extensia în timp a manifestărilor psihocomportamentale;
 Intrarea, persistenţa şi ieşirea din acţiune;
 Impresionabilitatea şi impulsivitatea;
 Egalitatea sau inegalitatea manifestărilor psihice;
 Capacitatea de adaptare la situaţii noi;
 Modul de folosire, de consumare a energiei disponibile.

1.2. Temperamentul – înnăscut sau dobândit?

1
 Majoritatea psihologilor au considerat temperamentul ca fiind înnăscut.
Drept argumente au fost vehiculate următoarele: temperamentul este una dintre
laturile primordiale ale personalităţii, manifestându-se destul de timpuriu, el este
o latură generală şi maximal constantă pe parcursul vieţii, el reprezintă
manifestarea tipului de activitate nervoasă superioară şi, dacă tipul este înnăscut,
înseamnă că şi temperamentul este înnăscut. Considerarea temperamentului ca
fiind înnăscut antrenează o consecinţă majoră şi anume excluderea lui dintre
laturile personalităţii, ştiut fiind faptul că structurile psihice sunt dobândite,
formate şi nu moştenite.
Temperamentul, ca structură psihică, deşi larg determinat genetic este, în
expresia lui finală şi mai ales funcţională, modelat de condiţiile socio-culturale,
existenţiale ale individului.

1.3. Tipologii temperamentale

Deşi între oameni există diferenţe psihocomportamentale, implicit şi
temperamentale, este posibilă o grupare a oamenilor în funcţie de trăsăturile lor
asemănătoare. Tipul este o dispoziţie psihică sau psihologică dominantă, de
natură neutrală, proprie unui grup de oameni în mod comparativ fără ca acest
grup să se distingă strict de alte grupuri. Tipologiile exprimă una dintre
caracteristicile fundamentale ale unei persoane şi anume caracterul ei unic şi
unitar, elementele asociate luând forma unui tot.

1.3.1. Tipologii temperamentale

Acestea pornesc de la luarea în considerare a unor substanţe existente în
corpul omenesc. Aceste substanţe pot fi, după natura lor, lichide sau solide, fiind
elaborate tipologii corespunzătoare. Hipocrate şi Galenus au pus la baza
clasificării temperamentelor diferitele umori prezente în corpul omenesc (sânge,
limfă, bila galbenă şi bila neagră). Dacă la o persoana predomină sângele, acesta
va avea faţa destinsă, surâzătoare, fericită, va fi destinsă, satisfăcută, optimistă.

2
Când predomină limfa, faţa va avea trăsături rotunjite, va fi letargică, apatică,
răbdătoare, inertă. Predominanţa bilei galbene se asociază cu faţa rigidă, cu
proeminenţa oaselor frunţii, arcadelor, nasului, persoanele fiind violente,
impulsive, pasionante. La persoanele la care organismul este impregnat de bila
neagră care generează intensitatea şi profunzimea reacţiilor nervoase, faţa va fi
zveltă, delicată, ochii plecaţi, iar psihocomportamental acestea vor fi predispuse
spre interiorizare, auto-analiză, concentrare. Cele descrise mai sus corespund
temperamentelor: sanguin, flegmatic, coleric, melancolic.

1.3.2. Tipologii psihofiziologice

Acestea iau în considerare în clasificarea temperamentelor criterii atât de
ordin psihologic, cât şi fiziologic, încercând să realizeze o sinteză între subiectiv
şi obiectiv. I.V. Pavlov, studiind tipul de activitate nervoasă superioară, după
trei proprietăţi – intensitate, echilibru, mobilitate – aparţinând proceselor
nervoase fundamentale – excitaţia şi inhibiţia – a stabilit existenţa următoarelor
tipuri de activitate nervoasă superioară: tipul puternic, echilibrat, mobil; tipul
puternic, echilibrat, inert; tipul puternic, neechilibrat, excitabil; tipul slab.
Primului tip îi corespunde temperamentul sanguinic, celui de-al doilea
temperamentul flegmatic, iar ultimelor două temperamentele coleric şi
melancolic.

1.3.3. Tipologii psihologice

Oamenii au fost conştienţi din cele mai vechi timpuri de varietatea
comportamentelor umane. Savantul elveţian, K. Jung susţinea că oamenii au
trăsături specifice care pot fi identificate cu uşurinţă. Nota distinctivă a
personalităţii este dată de caracteristicile ei dominante care sunt numite şi
“predispoziţii”. Avem patru perechi de caracteristici, dar una e dominantă.
Acestea sunt:

3
 Extravertirea (e) şi introvertirea (i) – legate de preferinţa noastră pentru
lumea exterioară, respectiv lumea interioară;
 Funcţia senzorială (S) şi cea intuitivă (I) – legate de modul în care asimilăm
informaţii despre lumea înconjurătoare;
 Funcţia reflexivă (R) şi cea afectivă (A) – legate de procesul prin care luăm
decizii;
 Funcţia judicativă (J) şi cea perceptivă (P) – legate de preferinţa noastră
pentru stilul de viaţă mai organizat, respectiv mai flexibil.
Din combinarea celor patru perechi de caracteristici rezultă 16 tipuri de
personalitate.

 Tipul eIAJ
Felul cald în care se poartă cu oamenii, siguranţa cu care oferă soluţii şi
organizează lucrurile îi transformă în lideri. Capacitatea de a vorbi coerent şi
convingător îi face pe oameni să reacţioneze pozitiv la ideile sale. Reacţionează
cu promptitudine la problemele celorlalţi, ceea ce le sporeşte popularitatea.
Aceste calităţi determină succesul profesional. Au mereu o viaţă plină, pentru că
se implică până la capăt în bucuriile şi necazurile celorlalţi. Se simt bine în
compania oamenilor, singurătatea îi deprimă.

 Tipul iIAJ
Aceste persoane au sentimente foarte puternice, se implică în problemele
celor din jur şi vor neapărat să contribuie la dezvoltarea lor psihologică. Nu-şi
dezvăluie sentimentele decât apropiaţilor. Oamenilor li se par persoane plăcute,
dar cam reci. În realitate, ei sunt stăpâniţi de sentimente foarte puternice, dar pe
cele mai adânci şi profunde nu le pot exprima şi împărtăşi. Acest tip îşi
îndeplineşte obligaţiile cu promptitudine, e punctual la întâlniri şi se ţine de
cuvânt. Resimte acut atât criticile aduse, cât şi prezenţa stărilor conflictuale.

4
  Tipul eIAP
Ţine să aibă o viaţă plină şi variată, urmând adesea mai multe cariere.
Lucrează cu plăcere şi entuziasm şi, datorită imaginaţiei şi ingeniozităţii devin
foarte populari. Acest tip trebuie să stabilească relaţii cu oamenii, pe cont
propriu nu dă randament. Îşi susţine atât de convingător cauza, încât îi face pe
toţi sa-i acorde sprijinul. Când însă proiectul va demara şi rămân doar micile
detalii, îşi pierde răbdarea şi interesul. Ca partener, are umor, e blând şi plăcut.
Se simte adesea epuizat, pentru că dă adesea o importanţă exagerată
evenimentelor cotidiene. Mintea lui încearcă să asimileze toate informaţiile noi,
ceea ce ar putea duce la supraîncărcare şi la stări depresive.

 Tipul iIAP
Este o persoană ieşită din comun, de o sensibilitate cu totul aparte şi
intuiţii neobişnuite. Se dăruieşte cu generozitate unei sarcini care îl interesează.
În viaţa de zi cu zi poate părea retrasă sau nesociabilă, astfel că mulţi îl judecă
greşit. Are impresia că trebuie să contribuie la bunăstarea celor din jur.
Idealurile lui intră în conflict cu viaţa cotidiană. Credinţa în bine şi frumos e
umbrită de melancolie, percepe acut partea întunecată a vieţii, ceea ce îl
confundă în stări depresive chinuitoare. Viaţa lui e o continuă căutare de sens şi
are un sentiment de izolare.

 Tipul eIRJ
Sunt sinceri, direcţi şi foarte comunicativi, spun lucrurilor pe nume. Au
capacitate organizatorică şi fac din muncă scopul vieţii lor. Sunt vorbăreţi şi se
exprimă cu uşurinţă, având încredere în forţele lor. Sunt consideraţi realişti şi cu
simţ practic, trăsătura lor dominantă fiind imboldul de a crea. Ajung repede în
posturi de conducere. Găsesc soluţii logice şi nu acordă prea multă atenţie
aspectului emoţional, doresc să planifice şi să controleze totul. În viaţa
domestică, ei se aşteaptă ca întreaga familie să-i susţină.

5
  Tipul iIRJ
Au spirit receptiv şi creativ la nou şi sunt mereu antrenaţi într-un proces
sau altul. Adesea nu sunt mulţumiţi nici când lucrurile merg bine şi caută căi de
îmbunătăţire. Chestiunile mărunte ale vieţii îi lasă reci, de aceea sunt consideraţi
nepoliticoşi. Au dificultăţi de comunicare datorită firii lor rezervate. Pentru ei,
raţiunea este foarte importantă. Au simţ critic ascuţit şi pot fi foarte încăpăţânaţi.
Preferă să se ocupe de oameni decât de mijloacele de producţie.

 Tipul eIRP
Se implică în multe activităţi, au o varietate de preocupări şi iniţiază multe
proiecte. Au capul plin de idei şi sunt mereu inspiraţi. Obişnuiesc să sară mereu
de la un proiect la altul. Gândesc cu atâta repeziciune, încât prea puţini reuşesc
să-i urmărească. În societate sunt o prezenţă agreabilă. Sunt sociabili şi au o
bună-dispoziţie molipsitoare, cu o logică impecabilă. Acasă, nu sunt un model
de ordine şi curăţenie.

 Tipul iIRP
Îşi construiesc opiniile logic şi raţional şi sunt consideraţi foarte
inteligenţi. Motivul este capacitatea lor de a reţine cu uşurinţă date despre un
anumit subiect. Adesea, ceilalţi nu le pot urmări raţionamentele complexe. Apar
dificultăţi când trebuie să-şi pună în practică ideile. Pot părea retraşi, detaşaţi şi
excentrici. Sunt cititori împătimiţi şi sunt satisfăcuţi când lucrează în cercetare.
În familie sunt toleranţi şi compania familiei îi bucură.

 Tipul eSRJ
Sunt “cu picioarele pe pământ”, practici şi la curent cu ce se petrece în jur.
Spun lucrurilor pe nume şi, ca şefi, vor să se înconjoare cu oameni productivi şi
de încredere. Ideile şi teoriile au valoare pentru ei doar dacă pot fi puse în

6
practică. Sunt consideraţi surse inepuizabile de informaţii. Preferă să rănească
sentimentele unei persoane decât să lase o problemă nerezolvată. Se dovedesc
părinţi şi parteneri stabili.

 Tipul iSRJ
Se găsesc mai ales în domeniul bancar, justiţie, contabilitate. Sunt capabili
să ducă singuri la capăt o treabă, să dea soluţii logice. Se adaptează uşor unei
vieţi stricte şi simple şi pot ajunge în instituţii militare. Îşi văd liniştiţi de treabă
şi sunt gata oricând să-şi facă datoria, fiind foarte conştiincioşi. S-ar putea ca
ceilalţi să nu le recunoască reuşitele, socotindu-i rigizi sau mărginiţi. Sunt
meticuloşi, se simt răspunzători pentru ceea ce fac. Nimic nu-i abate din drum
atunci când sunt convinşi că au un scop corect. Inspiraţia şi distracţia nu joacă
un rol important pentru ei.

 Tipul eSAJ
Sunt plini de căldură, îi fac pe oamenii din preajmă să se simtă protejaţi.
Femeile sunt mulţumite de rolul lor casnic, iar bărbaţii sunt nişte părinţi iubitori.
Sunt sociabili şi adoră să vorbească. Preferă să se pună în slujba celorlalţi, astfel
că îşi aleg profesiuni ca asistenţi medicali, învăţători, profesori. Mulţi nu ştiu să-
i preţuiască: s-au obişnuit atât cu amabilitatea lor, încât li se pare de la sine
înţeleasă. Au o viaţă familială plină de peripeţii pe care le împărtăşesc celor din
jur.

 Tipul iSAJ
Astfel de oameni sunt tăcuţi, serioşi, răbdători. Nu le place să se laude cu
ceea ce fac şi deseori nu sunt apreciaţi. Pot lucra ani în şir într-o instituţie. Sunt
atraşi de contabilitate, bănci, asigurări. Au nevoie să fie recunoscuţi şi apreciaţi
fără a fi ridicaţi în slăvi. Nu aspiră la conducere, poziţia de şef li se pare dificilă.
Dintr-un simţ al datoriei exacerbat, ei acceptă sarcinile date, deşi este mai mult

7
decât pot duce. De obicei, eforturile lor trec neobservate. Când căsnicia li se
destramă, atât femeile, cât şi bărbaţii sunt profund afectaţi de pierderea rolurilor
lor conjugale.

 Tipul eSRP
Persoanele de acest tip nu trec neobservate. Au mereu ceva interesant de
spus şi la orice reuniune se află în centrul atenţiei. Se plictisesc repede, trebuie
să fie activi. Sunt persoane îndemânatice, vorbăreţe şi comunicative. Iau hotărâri
cu uşurinţă, folosindu-se de logică şi fără să se implice prea mult. În relaţii
amicale pot fi captivanţi şi imprevizibili, realismul lor fiind benefic relaţiei. Sunt
negociatori înnăscuţi, le place să lucreze ca anteprenori.

 Tipul iSRP
Reprezentanţii acestui tip nu vorbesc prea mult – preferă să acţioneze, au
simţ de observaţie şi remarcă micile detalii practice – avantaj în lumea
afacerilor. Simţul practic este atât de dezvoltat, încât înţeleg şi pot mânui orice
mecanism. Rezolvă problemele practice cu o eficienţă şi o siguranţă de sine
inaccesibile altor tipuri. Nu sunt făcuţi pentru o viaţă de familie liniştită, au
nevoie de activităţi spontane.

 Tipul eSAP
Oamenii de acest tip sunt foarte populari şi oricine se simte bine în
compania lor. Prietenoşi cu toată lumea, au o mare putere de convingere şi de
comunicare. Sunt angajaţi în mai multe proiecte simultane şi trec cu uşurinţă de
la unul la altul. Le place să meşterească prin casă, dar lasă treaba la jumătate de
îndată ce se iveşte ceva mai interesant. Adesea se îmbracă excentric şi elegant,
fiind la curent cu moda. Sunt încântaţi când au o slujbă care presupune
deplasări. Spontaneitatea lor se împacă greu cu rutina şi regulamentele de tot
felul.

8
  Tipul iSAP
Oamenii de acest tip sunt adesea greşit înţeleşi, căci sunt tăcuţi, modeşti şi
se manifestă rareori cu vigoare. Observă totul cu atenţie; trăiesc din plin clipa
prezentă şi, când le place un lucru, le vine greu să treacă la altceva. Li se
reproşează că nu sunt destul de energici. Se simt bine în compania animalelor şi
a copiiilor şi sunt în armonie perfectă cu natura. Neobişnuit de înţelegători,
percep cu intensitate nevoile celorlalţi. Pentru acest tip, a ţine la cineva
înseamnă să te îngrijeşti de nevoile lui.

Aceste profile de personalitate ne vor permite să identificăm mai bine

tipurile şi să devenim mai realişti în aşteptările noastre. Devenind conştienţi de
aspectele pozitive ale fiecărui tip, vom preţui atât calităţile noastre, cât şi pe ale
celorlalţi, vom şti ce cale să urmăm pentru a ne dezvolta personalitatea.