TIPURI DE PERSONALITATE

TEORII ȘI TRĂSĂTURI
CARACTERISTICE
Â
 FIECARE OM ESTE
CA TOȚI CEILALȚI ,
CA NIMENI ALTUL,
CA MULȚI ALȚII !
Personalitatea este expresia caracteristicilor și comportamentului nostru, fiind cea care ne dă
unicitatea în relația cu sinele și cu ceilalți.
Suntem ființe umane diferite și acest lucru se reflectă în existența mai multor tipuri de
personalitate.
•Personalitatea de tip A;
•Personalitatea de tip B;
•Tipuri de personalitate conform lui Carl Jung;
•Teoria tipurilor fundamentale de personalitate;
•Trăsături de personalitate;
Personalitatea reprezintă ansamblul de însușiri stabile proprii, care caracterizează mental
și comportamental o persoană și o distinge ca individualitate conștientă și liberă. Este
construită din două trăsături complet diferite, și anume, temperament și caracter.

Temperamentul este o condiționare biologică, este ereditar și reprezintă ansamblul

trăsăturilor fiziologice și nervoase care condiționează capacitatea de lucru, echilibrul și
stăpânirea de sine a unei persoane. Particularitățile temperamentului țin de structura
somatică, de sistemul nervos, de mobilitatea proceselor nervoase, de resursele energetice
ale fiecărei persoane în parte.

Caracterul reprezintă ansamblul însușirilor psiho-morale ale unei persoane, care se

manifestă în modul cognitiv (de gândire) și comportamental în ideile și acțiunile sale.
Trăsăturile de caracter se formează și sunt influențate încă din primii ani de viață ai
copilului de către părinți prin obiceiurile preferențiale, valorile și normele la care se
raportează ei, dar și de normele și valorile societății în care acesta trăiește.
Tipuri de personalitate – Personalitatea de tip A

Persoanele de tip A sunt caracterizate ca fiind:

• Luptătoare;
• Muncitoare;
• Hotărâte să aibă succes.

Acestea iau decizii rapid și tind să se împartă între mai multe

sarcini simultane, ceea ce creează stres substanțial. Inițial, cei
care au dezvoltat această teorie a personalității considerau că
persoanele de tip A pot dezvolta un risc mai mare de boli
cardiovasculare, însă datele științifice adunate ulterior nu au
demonstrat acest lucru.
Trăsături ale personalității de tip A

Nu există o definiție standard a ceea ce înseamnă o personalitate de tip A, iar trăsăturile

variază pe o plajă destul de largă, dar se poate agrega o imagine generală a persoanei A:
•aplecare către multitasking;
•competitivă;
•foarte ambițioasă;
•foarte organizată;
•nu îi place să piardă timpul;
•se simte nerăbdătoare sau iritată atunci când este în întârziere sau când are de-a face cu
situații în care termenele sunt depășite;
•petrece mult timp muncind;
•foarte concentrată pe obiective;
•stresată atunci când întâlnește provocări care îi afectează succesul;
•puternic motivată;
•nerăbdătoare, impulsivă, hiper-energică, uneori se poate înfuria cu ușurință și dă dovadă
de un comportament ostil.

O personalitate de tip A tinde să fie autocritică, în situațiile în care a lăsat ceva neterminat
sau dacă simte că nu a dat tot ce avea mai bun spre îndeplinirea unui obiectiv.
Tipuri de personalități – Personalitatea de tip B

Teoretic, este opusul personalității de tip A, însă, în realitate, majoritatea persoanelor

tind să împrumute trăsături de la ambele tipuri. Persoanele de tip B tind să fie mai
degajate și relaxate, astfel că și nivelul de stres pe care îl experimentează este mai
scăzut.

Trăsături ale personalității de tip B

•tinde să petreacă mai mult tip reflectând asupra lucrurilor sau abordând o gândire
filozofică;
•nu se simte la fel de grăbită atunci când are de îndeplinit diferite sarcini;
•nu resimte un stres atât de mare dacă nu poate îndeplini tot ce și-a propus.

Deși și persoanele cu personalitate de tip B se confruntă și ele cu surse de stres, tind să

gestioneze mai bine momentele stresante – depun eforturi în mod constant și se bucură
de realizările lor, chiar și atunci când nu reușesc să își ducă la bun sfârșit proiectele sau
sarcinile. Aceste persoane tind să îmbrățișeze cariere care pun accent pe creativitate,
cum ar fi cea de scriitor, consilier, terapeut, actor, etc. În plus, persoanele B sunt mai
tolerante decât cele din categoria A.
 Tipuri de personalitate conform lui Carl Jung
Cunoscutul medic și psiholog elvețian Carl Jung a analizat tipurile de personalități din perspectiva
psihanalizei, fiind un apropiat al lui Sigmund Freud. El a încadrat oamenii ca aparținând unor patru tipuri
primare de funcții psihologice și a propus două perechi dihotomice de funcții cognitive:
•funcțiile raționale: reflexiv R și afectiv A;
•funcțiile iraționale: senzorial S și intuitiv I.
Reflexivul și afectivul sunt definite ca „raționale” (gânduri, sentimente, acțiuni raționale, decizii), în
timp ce senzorialul și intuitivul sunt cele „nonraționale”.
Senzorialul și intuitivul sunt funcțiile care colectează informațiile din mediul exterior, prin
percepție. Acestea descriu modul în care informațiile noi sunt înțelese și interpretate de către fiecare
ființă în parte. Persoanele care se regăsesc în senzorial au mai multă încredere în informații care sunt
prezente, tangibile și concrete și preferă să caute dovezi și fapte. Pe de altă parte, intuitivii tind să aibă
încredere în informații mai abstracte sau teoretice, care pot fi asociate cu alte informații (amintite sau
descoperite căutând un context sau un model mai larg).
Reflexivul și afectivul sunt funcții de luare a deciziilor, adică bazate pe judecată. Ele sunt folosite
pentru a lua decizii raționale, pe baza datelor primite de la senzorial și intuitiv. Reflexivul se referă la
luarea deciziilor pe logică, raționament, pornind de la un set de reguli. Afectivul se referă la luarea
deciziilor privind din perspectiva sentimentelor, emoțiilor.
Jung susține că aceste patru funcții sunt exprimate fie într-o formă introvertită, fie într-una extrovertită,
astfel că a definit două tipuri principale de caracter – introvert și extrovert.
 EXTROVERTIȚII INTROVERTIȚII

 SE CONCENTREAZĂ PE LUMEA EXTERIOARĂ;  SE CONCENTREAZĂ PE LUMEA INTERIOARĂ, PE

GÂNDURI;
 SUNT ORIENTAȚI CĂTRE ACȚIUNI CONCRETE,
MĂSURABILE;  SUNT ORIENTAȚI CĂTRE CONCEPTE, TEORII ȘI IDEI;

 ÎȘI IAU ENERGIA DE LA CEILALȚI OAMENI;  ÎȘI IAU ENERGIA DIN TIMPUL PETRECUT SINGURI, ÎN
LINIȘTE;
 PREFERĂ INTERACȚIUNEA FRECVENTĂ CU CEILALȚI.
 PREFERĂ INTERACȚIUNEA DE CALITATE, MAI RAREFIATĂ
CU CEILALȚI.

Conform lui Carl Jung, orice ființă umană utilizează de-a lungul vieții toate cele patru funcții, dar sunt utilizate de
către oameni în momente diferite, în funcție de circumstanțe. Cu toate acestea, doar una dintre aceste funcții
este cea reprezentativă, fiind denumită funcția dominantă. Funcția dominantă este susținută de două funcții
auxiliare, în timp ce a patra, și cea mai puțin conștientă funcție, este opusul funcției dominante.
Conform lui Carl Jung, cele patru funcții psihologice de bază și cele două tipuri de
caracter – extrovert și introvert, duc la definirea a opt tipuri psihologice:

 Reflexiv Extravertit: analizează, planifică, organizează;

 Reflexiv Introvertit: contemplă, reflectă, se descoperă pe sine și pe ceilalți, este

încăpățânat;

 Afectiv Extravertit: este sociabil, înțelegător, deschis, bun comunicator;

 Afectiv Introvertit: este melancolic, enigmatic, individualist, sensibil;

 Senzorial Extravertit: caută plăcerea, pragmatic;

 Senzorial Introvertit: este detașat, pune accent pe experiențe senzoriale;

 Intuitiv Extravertit: spirit aventurier, activ, este inovativ, tenace;

 Intuitiv Introvertit: este idealist, visător, sensibil.

 TEORIA TIPURILOR FUNDAMENTALE DE
PERSONALITATE
ACEASTĂ TEORIE SUGEREAZĂ CĂ EXISTĂ PATRU TIPURI
FUNDAMENTALE DE PERSONALITATE CE TIN DE TEMPERAMENT
 Temperamentul sangvinic

Persoanele cu temperament sangvinic de obicei sunt (în linii generale):

 deschise;
 sociabile;
 vesele;
 optimiste;
 neorganizate, neatente.

Ei sunt extrovertiți, le place să facă parte dintr-o mulțime și le este ușor să socializeze. Nu evită să își asume
riscuri.

Persoanele de tip sangvinic sunt caracterizate de spontaneitate, optimism, energie și voie bună, empatie,
flexibilitate în gândire și dorință de cunoaștere. Au rezistență mare la oboseală și efort, acționează prompt la
găsirea soluțiilor pentru depășirea dificultăților și rezolvarea problemelor, ceea ce îi face uneori să fie
impulsivi și superficiali. În relațiile interpersonale sunt agreabili, deschiși sufletește, cu valențe pentru
integrare în grupuri și mereu dornici de prietenii.
 Temperamentul coleric
Persoanele cu temperament coleric de obicei sunt:
 puternice, dure;
 agresive;
 insensibile;
 extrovertite;
 independente;
 ambițioase;
 impulsive.
Colericii sunt recunoscuți pentru agresivitatea lor și pentru predispoziția de a se certa des cu ceilalți sau
de a discuta în contradictoriu. Pot deveni violenți, răzbunători. Totuși, aceste persoane sunt ambițioase
și orientate spre obiective, ceea ce le subliniază capacitatea nativa de a fi lideri.

Persoanele de tip coleric sunt foarte directe și dure în atitudine și exprimare verbală. Sunt concentrate
și analitice asupra sarcinii pe care o au de îndeplinit. Au o bună capacitate de a elabora strategii. Sunt
curajoase și competitive, dar au atitudini extremiste, trec ușor de la entuziasm la furie și pesimism, de
la activism exagerat la abandon. Sunt neliniștite și agitate, acționează sub imperiul impulsului de
moment. Au o capacitate mare de mobilizare proprie, dar și a altor persoane.
 Temperamentul melancolic
Persoanele cu temperament melancolic de obicei sunt:
 emotive și emoționale;
 creative;
 perfecționiste;
 gânditoare;
 sensibile.

Melancolicii tind să se concentreze pe detalii, punând accent pe gândurile și sentimentele proprii. Sunt
introvertiți și încearcă să evite prezența în mijlocul unei mulțimi. Sunt în general mai rezervați, anxioși,
dar pot fi și încrezători în anumite contexte de viață. Își doresc perfecțiunea și astfel sunt disciplinați și
orientați pe detalii.

Persoanele de tip melancolic sunt calme, loiale, precaute și ordonate. Tind să se conformeze normelor
convenționale sociale. Obosesc ușor și fac față cu greu situațiilor de suprasolicitare, sau celor
conflictuale, intrând repede într-o stare de depresie. Se simt confortabil când trebuie să facă un tip de
muncă ce presupune rutină în condiții deja cunoscute, obișnuite, care nu necesită decizii prompte și
reacții rapide. În relațiile interpersonale sunt timide și tind să-și subaprecieze posibilitățile de integrare
într-un grup. Au nevoie permanentă de încurajare prin supraestimare a calităților pe care le au.
 Temperamentul flegmatic

Persoanele cu temperament flegmatic tind să fie:

 calme, nepăsătoare;
 diplomate;
 amabile, liniștite;
 flexibile.

Flegmaticii sunt relaxați, liniștiți și ușor adaptabili. Le pasă de ceilalți, dar încearcă să-și ascundă emoțiile.
Temperamentul flegmatic este cel mai calm și împăciuitor dintre cele patru tipuri de temperamente, iar
persoanele flegmatice încearcă să nu supere sau să nu îi deranjeze pe ceilalți.

Specialiștii sunt de acord că se poate întâmpla frecvent ca o persoană să fie caracterizată de două sau mai
multe tipuri de temperamente, împrumutând trăsături de la fiecare. Mai mult chiar, orice ființă umană
prezintă aspecte temperamentale ce se pot identifica cu fiecare dintre cele patru temperamente. Cu toate
acestea, există de obicei două temperamente primare care sunt exprimate mai accentuat.
Tipurile de personalitate sunt diferite față de trăsăturile de personalitate, ultimele fiind exponentul unor tendințe
comportamentale. Trăsăturile de personalitate pot fi determinate de acțiunile, atitudinile și comportamentele noastre.

Cea mai cunoscută teorie a tipurilor de personalitate este denumită Big Five și include:
 Deschidere – cei care au un spirit aventurier, sunt deschiși către noi experiențe și sunt curioși, apreciază arta. La
polul opus, persoanele cu un grad scăzut de deschidere, preferă rutina și evită experiențele noi;
 Conştiinciozitate – cei care sunt conștiincioși sunt organizați și foarte responsabili, sunt disciplinați și concentrați
pe rezultate. Persoanele cu un grad scăzut de conștiinciozitate sunt mai spontane și mai libere, chiar nepăsătoare;
 Extraversiune – sunt persoane sociabile, energice, vorbărețe, asertive și vesele. Pe de altă parte, persoanelor
introvertite le place să petreacă timp singuri;
 Caracter agreabil – măsoară gradul de căldură și bunătate al unei persoane. Cu cât o persoană este mai agreabilă,
cu atât este mai de încredere și este dispusă să sară în ajutor, dând dovadă de compasiune. Oamenii dezagreabili
sunt reci, suspicioși și nu pot coopera; invidia poate duce la perceperea celorlalți ca nefiind agreabili;
 Nevroză – persoane obsedate, anxioase, depresive. La polul opus, persoanele cu un grad scăzut de nevroză, tind
să fie stabile emoțional.

Acest model de analiză de tipurilor de personalitate au fost dezvoltate la sfârșitul anilor ’80 de JM Digman și Lewis
Goldberg, dar el își găsește originea pe la începutul anilor ’60.

Deși sunt elemente care alcătuiesc personalitatea fiecăruia, iar o persoană poate avea câte puțin din fiecare,
trăsăturile de personalitate mai pot fi împărțite în două mari categorii, cumva dihotomice:
 Trăsături de personalitate pozitive: Trăsături de personalitate negative:
•onestitate; •aroganță;
•adaptabilitate; •predispoziția spre a minți;
•hotărâre; •lipsă de politețe;
•compasiune; •impulsivitate;
•răbdare; •răutate;
•curaj; •ipocrizie;
•loialitate; •cinism.
•smerenie;
•independență;
•optimism;
•generozitate;
•grad crescut de empatie;
•imparțialitate.

Realitatea este că noi, oamenii, suntem compuși dintr-un mix de trăsături, atât pozitive, cât și negative.
Personalitatea noastră îi influențează și pe cei din jur – de exemplu, o atitudine pozitivă versus una negativă
va produce o interacțiune diferită. O persoană pozitivă și deschisă este pe placul celor mai multi, față de o
persoană posomorâtă și prost dispusă.
Personalitatea poate fi îmbunătățită prin psihoterapie individuală sau de grup. Experiența ameliorării
propriei personalități și, pe cale de consecință, a întregii vieți, precum și o mai bună cunoaștere a sinelui, sunt
un câștig extraordinar pentru orice ființă umană.
 Vă mulțumesc pentru
atenția acordată!
Prezentare realizată de Neziru Annabella
Studentă la Universitatea Spiru Haret Brașov , Facultatea de Psihologie și Stiințele
Educației – specializarea PIPP - Anul II

Bibliografie:
• Patricia Hedges - ,, Personalitate si temperament” , Ed
Humanitas
• Georgeta Halasan –,, Personalitatea umana”
• www.wikipedia.ro