Tipuri de personalitate: teorii și trăsături

caracteristice
Personalitatea este expresia caracteristicilor și comportamentului nostru, fiind cea care ne dă
unicitatea în relația cu sinele și cu ceilalți. Suntem ființe umane diferite și acest lucru se reflectă în
existența mai multor tipuri de personalitate.

Tipuri de personalitate - Personalitatea de tip A

Persoanele de tip A sunt caracterizate ca fiind:

 Luptătoare;

 Muncitoare;

 Hotărâte să aibă succes.

Acestea iau decizii rapid și tind să se împartă între mai multe sarcini simultane, ceea ce
creează stres substanțial. Inițial, cei care au dezvoltat această teorie a personalității considerau
că persoanele de tip A pot dezvolta un risc mai mare de boli cardiovasculare, însă datele
științifice adunate ulterior nu au demonstrat acest lucru.

Trăsături ale personalității de tip A

Nu există o definiție standard a ceea ce înseamnă o personalitate de tip A, iar trăsăturile

variază pe o plajă destul de largă, dar se poate agrega o imagine generală a persoanei A:

 aplecare către multitasking;

 competitivă;

 foarte ambițioasă;

 foarte organizată;

 nu îi place să piardă timpul;

 se simte nerăbdătoare sau iritată atunci când este în întârziere sau când are de-a face cu
situații în care termenele sunt depășite;

 petrece mult timp muncind;

 foarte concentrată pe obiective;

 stresată atunci când întâlnește provocări care îi afectează succesul;

 puternic motivată;

 nerăbdătoare, impulsivă, hiper-energică, uneori se poate înfuria cu ușurință și dă dovadă de un

comportament ostil.
O personalitate de tip A tinde să fie autocritică, în situațiile în care a lăsat ceva neterminat sau
dacă simte că nu a dat tot ce avea mai bun spre îndeplinirea unui obiectiv.
Tipuri de personalități - Personalitatea de tip B

Teoretic, este opusul personalității de tip A, însă, în realitate, majoritatea persoanelor tind să
împrumute trăsături de la ambele tipuri. Persoanele de tip B tind să fie mai degajate și
relaxate, astfel că și nivelul de stres pe care îl experimentează este mai scăzut.

Trăsături ale personalității de tip B

 tinde să petreacă mai mult tip reflectând asupra lucrurilor sau abordând o gândire filozofică;

 nu se simte la fel de grăbită atunci când are de îndeplinit diferite sarcini;

 nu resimte un stres atât de mare dacă nu poate îndeplini tot ce și-a propus.
Deși și persoanele cu personalitate de tip B se confruntă și ele cu surse de stres, tind să
gestioneze mai bine momentele stresante – depun eforturi în mod constant și se bucură de
realizările lor, chiar și atunci când nu reușesc să își ducă la bun sfârșit proiectele sau sarcinile.
Aceste persoane tind să îmbrățișeze cariere care pun accent pe creativitate, cum ar fi cea de
scriitor, consilier, terapeut, actor, etc. În plus, persoanele B sunt mai tolerante decât cele din
categoria A.
Tipuri de personalitate conform lui Carl Jung

Cunoscutul medic și psiholog elvețian Carl Jung a analizat tipurile de personalități din
perspectiva psihanalizei, fiind un apropiat al lui Sigmund Freud. El a încadrat oamenii ca
aparținând unor patru tipuri primare de funcții psihologice și a propus două perechi
dihotomice de funcții cognitive:

 funcțiile raționale: reflexiv R și afectiv A;

 funcțiile iraționale: senzorial S și intuitiv I.

Reflexivul și afectivul sunt definite ca „raționale” (gânduri, sentimente, acțiuni raționale,
decizii), în timp ce senzorialul și intuitivul sunt cele „nonraționale”.
Senzorialul și intuitivul sunt funcțiile care colectează informațiile din mediul exterior,
prin percepție. Acestea descriu modul în care informațiile noi sunt înțelese și interpretate de
către fiecare ființă în parte. Persoanele care se regăsesc în senzorial au mai multă încredere în
informații care sunt prezente, tangibile și concrete și preferă să caute dovezi și fapte. Pe de
altă parte, intuitivii tind să aibă încredere în informații mai abstracte sau teoretice, care pot fi
asociate cu alte informații (amintite sau descoperite căutând un context sau un model mai
larg).
Reflexivul și afectivul sunt funcții de luare a deciziilor, adică bazate pe judecată. Ele
sunt folosite pentru a lua decizii raționale, pe baza datelor primite de la senzorial și intuitiv.
Reflexivul se referă la luarea deciziilor pe logică, raționament, pornind de la un set de reguli.
Afectivul se referă la luarea deciziilor privind din perspectiva sentimentelor, emoțiilor.
Jung susține că aceste patru funcții sunt exprimate fie într-o formă introvertită, fie într-una
extrovertită, astfel că a definit două tipuri principale de caracter - introvert și extrovert.
Tipuri de personalitate - Extrovertiții
 se concentrează pe lumea exterioară;

 sunt orientați către acțiuni concrete, măsurabile;

  își iau energia de la ceilalți oameni;

 preferă interacțiunea frecventă cu ceilalți.

Tipuri de personalitate - Introvertiții
 se concentrează pe lumea interioară, pe gânduri;

 sunt orientați către concepte, teorii și idei;

 își iau energia din timpul petrecut singuri, în liniște;

 preferă interacțiunea de calitate, mai rarefiată cu ceilalți.

Conform lui Carl Jung, orice ființă umană utilizează de-a lungul vieții toate cele patru funcții,
dar sunt utilizate de către oameni în momente diferite, în funcție de circumstanțe. Cu toate
acestea, doar una dintre aceste funcții este cea reprezentativă, fiind denumită funcția
dominantă. Funcția dominantă este susținută de două funcții auxiliare, în timp ce a patra, și
cea mai puțin conștientă funcție, este opusul funcției dominante.

Funcția dominantă este cea care caracterizează conștiința, în timp ce opusul ei este reprimat și
caracterizează comportamentul inconștient. Când funcțiile inferioare inconștiente nu se
dezvoltă, rezultă un dezechilibru.

Conform lui Carl Jung, cele patru funcții psihologice de bază și cele două tipuri de caracter –
extrovert și introvert, duc la definirea a opt tipuri psihologice:

 Reflexiv Extravertit: analizează, planifică, organizează;

 Reflexiv Introvertit: contemplă, reflectă, se descoperă pe sine și pe ceilalți, este
 încăpățânat;

 Afectiv Extravertit: este sociabil, înțelegător, deschis, bun comunicator;

 Afectiv Introvertit: este melancolic, enigmatic, individualist, sensibil;
 Senzorial Extravertit: caută plăcerea, pragmatic;
 Senzorial Introvertit: este detașat, pune accent pe experiențe senzoriale;
 Intuitiv Extravertit: spirit aventurier, activ, este inovativ, tenace;
 Intuitiv Introvertit: este idealist, visător, sensibil.
Pornind de la aceste date și adăugând dimensiunile judecată vs. percepție, a fost dezvoltat
indicatorul Myers-Briggs (MBTI – Myers-Briggs Trait Inventory), care permite identificarea
cu una dintre cele 16 personalități. De exemplu, o persoană poate avea un tip de personalitate
ISFJ (introvertit, senzorialul, afectivul, judecată).
Teoria tipurilor fundamentale de personalitate

Această teorie sugerează că există patru tipuri fundamentale de personalitate:

 sangvinic

 coleric

 melancolic

 flegmatic.
Temperamentul sangvinic

Persoanele cu temperament sangvinic de obicei sunt (în linii generale):

 deschise;

 sociabile;

 vesele;

 optimiste;

 neorganizate, neatente.

Ei sunt extrovertiți, le place să facă parte dintr-o mulțime și le este ușor să socializeze. Nu
evită să își asume riscuri.

"Persoanele de tip sangvinic sunt caracterizate de spontaneitate, optimism, energie și voie

bună, empatie, flexibilitate în gândire și dorință de cunoaștere. Au rezistență mare la
oboseală și efort, acționează prompt la găsirea soluțiilor pentru depășirea dificultăților și
rezolvarea problemelor, ceea ce îi face uneori să fie impulsivi și superficiali. În relațiile
interpersonale sunt agreabili, deschiși sufletește, cu valențe pentru integrare în grupuri și
mereu dornici de prietenii." , Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau
Temperamentul coleric

Persoanele cu temperament coleric de obicei sunt:

 puternice, dure;

 agresive;

 insensibile;

 extrovertite;

 independente;

 ambițioase;

 impulsive.

Colericii sunt recunoscuți pentru agresivitatea lor și pentru predispoziția de a se certa des cu
ceilalți sau de a discuta în contradictoriu. Pot deveni violenți, răzbunători. Totuși, aceste
persoane sunt ambițioase și orientate spre obiective, ceea ce le subliniază capacitatea nativa
de a fi lideri.

"Persoanele de tip coleric sunt foarte directe și dure în atitudine și exprimare verbală. Sunt
concentrate și analitice asupra sarcinii pe care o au de îndeplinit. Au o bună capacitate de a
elabora strategii. Sunt curajoase și competitive, dar au atitudini extremiste, trec ușor de la
entuziasm la furie și pesimism, de la activism exagerat la abandon. Sunt neliniștite și agitate,
acționează sub imperiul impulsului de moment. Au o capacitate mare de mobilizare proprie,
dar și a altor persoane," Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau
Temperamentul melancolic

Persoanele cu temperament melancolic de obicei sunt:

 emotive și emoționale;

 creative;

 perfecționiste;

 gânditoare;

 sensibile.

Melancolicii tind să se concentreze pe detalii, punând accent pe gândurile și sentimentele

proprii. Sunt introvertiți și încearcă să evite prezența în mijlocul unei mulțimi. Sunt în general
mai rezervați, anxioși, dar pot fi și încrezători în anumite contexte de viață. Își doresc
perfecțiunea și astfel sunt disciplinați și orientați pe detalii.

"Persoanele de tip melancolic sunt calme, loiale, precaute și ordonate. Tind să se

conformeze normelor convenționale sociale. Obosesc ușor și fac față cu greu situațiilor de
suprasolicitare, sau celor conflictuale, intrând repede într-o stare de depresie. Se simt
confortabil când trebuie să facă un tip de muncă ce presupune rutină în condiții deja
cunoscute, obișnuite, care nu necesită decizii prompte și reacții rapide. În relațiile
interpersonale sunt timide și tind să-și subaprecieze posibilitățile de integrare într-un grup.
Au nevoie permanentă de încurajare prin supraestimare a calităților pe care le
au.", Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau
Temperamentul flegmatic

Persoanele cu temperament flegmatic tind să fie:

 calme, nepăsătoare;

 diplomate;

 amabile, liniștite;

 flexibile.

Flegmaticii sunt relaxați, liniștiți și ușor adaptabili. Le pasă de ceilalți, dar încearcă să-și
ascundă emoțiile. Temperamentul flegmatic este cel mai calm și împăciuitor dintre cele patru
tipuri de temperamente, iar persoanele flegmatice încearcă să nu supere sau să nu îi deranjeze
pe ceilalți.

Specialiștii sunt de acord că se poate întâmpla frecvent ca o persoană să fie caracterizată de

două sau mai multe tipuri de temperamente, împrumutând trăsături de la fiecare. Mai mult
chiar, orice ființă umană prezintă aspecte temperamentale ce se pot identifica cu fiecare dintre
cele patru temperamente. Cu toate acestea, există de obicei două temperamente primare care
sunt exprimate mai accentuat.
Trăsături de personalitate

Tipurile de personalitate sunt diferite față de trăsăturile de personalitate, ultimele fiind

exponentul unor tendințe comportamentale. Trăsăturile de personalitate pot fi determinate de
acțiunile, atitudinile și comportamentele noastre.

Cea mai cunoscută teorie a tipurilor de personalitate este denumită Big Five și include:

 Deschidere – cei care au un spirit aventurier, sunt deschiși către noi experiențe și sunt curioși,
apreciază arta. La polul opus, persoanele cu un grad scăzut de deschidere, preferă rutina și
evită experiențele noi;
 Conştiinciozitate – cei care sunt conștiincioși sunt organizați și foarte responsabili, sunt
disciplinați și concentrați pe rezultate. Persoanele cu un grad scăzut de conștiinciozitate sunt
mai spontane și mai libere, chiar nepăsătoare;
 Extraversiune – sunt persoane sociabile, energice, vorbărețe, asertive și vesele. Pe de altă
parte, persoanelor introvertite le place să petreacă timp singuri;
 Caracter agreabil – măsoară gradul de căldură și bunătate al unei persoane. Cu cât o
persoană este mai agreabilă, cu atât este mai de încredere și este dispusă să sară în ajutor,
dând dovadă de compasiune. Oamenii dezagreabili sunt reci, suspicioși și nu pot coopera;
invidia poate duce la perceperea celorlalți ca nefiind agreabili;
 Nevroză – persoane obsedate, anxioase, depresive. La polul opus, persoanele cu un grad
scăzut de nevroză, tind să fie stabile emoțional.

Acest model de analiză de tipurilor de personalitate au fost dezvoltate la sfârșitul anilor ’80
de JM Digman și Lewis Goldberg, dar el își găsește originea pe la începutul anilor ’60.

Trăsături de personalitate pozitive:

 onestitate;

 adaptabilitate;

 hotărâre;

 compasiune;

 răbdare;

 curaj;

 loialitate;

 smerenie;

 independență;

 optimism;

 generozitate;

 grad crescut de empatie;

 imparțialitate.
Trăsături de personalitate negative:
 aroganță;

 predispoziția spre a minți;

 lipsă de politețe;

 impulsivitate;

 răutate;

 ipocrizie;

 cinism.

Realitatea este că noi, oamenii, suntem compuși dintr-un mix de trăsături, atât pozitive, cât și
negative.

Personalitatea noastră îi influențează și pe cei din jur – de exemplu, o atitudine pozitivă

versus una negativă va produce o interacțiune diferită. O persoană pozitivă și deschisă este pe
placul celor mai multi, față de o persoană posomorâtă și prost dispusă.

Personalitatea poate fi îmbunătățită prin psihoterapie individuală sau de grup. Experiența

ameliorării propriei personalități și, pe cale de consecință, a întregii vieți, precum și o mai
bună cunoaștere a sinelui, sunt un câștig extraordinar pentru orice ființă umană.

Deși sunt elemente care alcătuiesc personalitatea fiecăruia, iar o persoană poate avea câte
puțin din fiecare, trăsăturile de personalitate mai pot fi împărțite în două mari categorii,
cumva dihotomice:
Tipuri de personalitate - tulburări de personalitate

Ce se întâmplă însă când apar distorsiuni în ceea ce privește percepția personală asupra
comportamentului propriu și asupra relațiilor cu ceilalți? În acest caz, putem vorbi de
tulburări de personalitate. Acestea – netratate – pot afecta serios sănătatea mintală.

Problema cu tulburările de personalitate este că, de cele mai multe ori, persoana în cauză nu
observă în propriul comportament niciun fel de disfuncție. Modul în care gândește și se
comportă i se pare natural, firesc și ajunge să sfârșește prin a da vina pe ceilalți pentru
problemele prin care ajunge să treacă și pe care, deseori, chiar el/ea le generează.

Tulburările de personalitate debutează de obicei în adolescență sau la începuturile vieții de

adult. Consecințele unei tulburări de personalitate pot fi foarte severe și afectează pe termen
lung calitatea vieții personale și profesionale a individului.

Tulburările de personalitate se împart în mai multe categorii, denumite clustere.

Tulburări de personalitate din clusterul A
Tulburarea de personalitate paranoidă
 sentimente permanente de suspiciune și neîncredere;

 persoanele se simt în permanenta prost tratate, atacate și insultate de ceilalți, fără a avea o
bază reală pentru a crede asta;
  ceilalți reprezintă un pericol;

 credințe fundamentale: sunt vulnerabil, nu pot avea încredere în ceilalți;

 atitudini de bază: dacă nu sunt suspicios, voi fi exploatat; dacă ceilalți par amabili, vor doar să
mă păcălească;

 gândul de bază: să nu am încredere în nimeni;

 stări afective: manie, anxietate;

 gânduri negative automate: ceilalți încearcă să mă umilească; ceilalți vor să mă deschid în fața
lor, pentru a profita ulterior; persoana asta e prea amabilă, deci ascunde ceva.
Tulburarea de personalitate schizoidă
 detașare de oameni, indiferență față de relațiile sociale;

 inhibiție emoțională;

 teama că îi este invadat teritoriul;

 nu admite încălcarea libertăților sale, nivel foarte ridicat de autonomie;

 credințe fundamentale: nu sunt ca și ceilalți. Raporturile cu ceilalți creează doar probleme;

 atitudini de bază: dacă îi las pe oameni să se apropie prea tare, viața mea va deveni
insuportabilă;

 gândul de bază: fac totul de unul singur, păstrez distanța;

 stări afective: lipsa rezonanței emoționale; jena socială;

 gânduri negative automate: nu mă simt bine cu ceilalți; oamenii trebuie să mă lase singur; nu
sunt interesat de ceilalți.
Tulburarea de personalitate schizotipală
 carențe grave de relaționare;

 distorsionări cognitive foarte mari;

 conduite excentrice;

 „prezența” permanentă a unor semne mistice și magice;

 credințe fundamentale: sunt telepat; am puteri paranormale; trebuie să mă îndoiesc de ceilalți;

 atitudini de bază: dacă spun ce gândesc, ei nu vor înțelege; oamenii vor crede că sunt un
monstru și mă vor respinge;

 gândul de bază: atenție la detalii! Pot fi semne importante; ceilalți cred că sunt superstiții, dar
eu știu mai bine; evit această persoană, poartă ghinion;

 stări afective: anxietate în relațiile sociale; inconsecvență;

 gânduri negative automate: oare ei mă supraveghează? Eu știu ce gândesc ei; nu suport să fiu
cu alți oameni; nu trebuie să ii vorbesc, pentru că mi se va întâmpla o nenorocire.
Tulburări de personalitate din clusterul B
Tulburarea de personalitate antisocială
 lipsa de respect pentru drepturile celorlalți;

 rezistența activă la regulile sociale – trișează și exploatează;

 impulsivitate ridicată, delicvență, acte de violență;

 incapacitate de a finaliza proiecte lungi;

 credințe fundamentale: am dreptul să obțin ceea ce îmi doresc; oamenii sunt făcuți pentru a fi
exploatați;

 atitudini de bază: dacă nu profit eu, profită ei; dacă doresc ceva, obțin;

 gândul de bază: dacă dorești, ia! Te supară? Lovește-l/o!

 stări afective: irascibilitate; lipsa deferenței;

 gânduri negative automate: sunt foarte abil, ei nu vor știi niciodată; îmi bat joc de ceea ce
gândesc ei; vor vedea ei cine este cel mai puternic; dacă sunt furios, trebuie să fac ceva!
Tulburarea de personalitate borderline
 instabilitate extremă a dispoziției, a imaginii de sine și a relațiilor cu ceilalți;

 rezistență foarte mică la frustrare;

 impulsivitate, declanșează ușor reacții emoționale negative;

 credințe fundamentale: nu dețin controlul; nimeni nu mă înțelege;

 atitudini de bază: dacă nu fac ce vor ei, mă vor abandona; nimeni nu ar dori să fie cu mine,
dacă m-ar cunoaște cu adevărat; neputința de a-mi controla emoțiile e o catastrofă;

 gândul de bază: fă-ți un rău pentru a simți ceva; nu îți face prieteni, te vor lovi; ești rău,
pedepsește-te!

 stări afective: anxietate, depresie, mândrie;

 gânduri negative automate: voi fi mereu singur; suferința mea este intolerabilă.
Tulburarea de personalitate histrionică
 reacții emoționale excesive;

 tendința de a capta în permanență atenția celorlalți;

 egocentrism, dramatizare;

 nivel ridicat de a fi influențat;

 credințe fundamentale: sunt incapabil să îmi organizez existența; știu să farmec oamenii
pentru a fi ajutat și iubit;

 atitudini de bază: dacă nu mă remarc, nu sunt plăcut; pentru a obține ceea ce îmi doresc,
trebuie să îi distrez;
  gândul de bază: trebuie să mă fac remarcat, să cochetez puțin, să port haine care ies din
comun;

 stări afective: se plictisesc repede; alternanță între deprimare și veselie;

 gânduri negative automate: ceilalți mă consideră irezistibil; sunt fermecător și amuzant;

ceilalți nu mă remarcă suficient.
Tulburarea de personalitate narcisică
 inflație puternică a ego-ului (egocentrism);

 lipsa completă de empatie;

 înaltă nevoie de admirație, solicită tratament de excepție, se cred excepționali;

 credințe fundamentale: sunt excepțional; ceilalți sunt inferiori și îmi datorează respect;

 atitudini de bază: dacă sunt superior, trebuie să fiu tratat ca atare; dacă nu sunt respectat, ei
trebuie pedepsiți; dacă nu sunt admirat, atunci nu sunt apreciat la justa mea valoare;

 gândul de bază: spun totul despre realizările mele; regulile nu sunt pentru mine; ceilalți
trebuie să îmi cedeze locul, sunt important;

 stări afective: depresie, mânie;

 gânduri negative automate: ei nu știu cu cine au de-a face; nevoile mele sunt mai importante;
eu nu trebuie să stau la rând; ceilalți sunt nulități.
Tulburări de personalitate din clusterul C
Tulburarea de personalitate evitantă
 inhibare în relațiile sociale, jenă socială;

 lipsa încrederii în sine, hipersensibilitate la critici;

 evitare riscuri, anxietate la evaluare;

 credințe fundamentale: ceilalți sunt superiori; nu am valoare, nu plac nimănui;

 atitudini de bază: dacă ceilalți m-ar cunoaște la adevărata valoare, nu m-ar plăcea; dacă fac
ceva, devin ridicol;

 gândul de bază: nu trebuie să îmi asumi riscuri; nu trebuie să trăiesc emoții intense, nu le voi
face față;

 stări afective: anxietate, tensiune psihică, depresie;

 gânduri negative automate: voi eșua; sunt slab; nu sunt iubit.

Tulburarea de personalitate dependentă
 nevoie exagerată de protecție, ajutor, încurajare;

 persoane supuse, se agață de ceilalți, teamă mare de abandon;

 nu își asumă responsabilități, nu au inițiative;

 teamă de singurătate (fac orice pentru afecțiune și susținere);

  credințe fundamentale: sunt slab și incapabil, ceilalți sunt mai puternici;

 atitudini de bază: dacă nu voi fi iubit, voi fi nefericit; dacă nu există un om puternic să mă
ajute, voi fi pierdut;

 gândul de bază: nu contrazic pe nimeni, am nevoie de oameni; fac orice îmi cer ceilalți, chiar
dacă este dificil; nu iau decizii singur;

 stări afective: anxietate, depresie;

 gânduri negative automate: nu pot face nimic singur; nu pot suporta să fiu abandonat; ceilalți
s-au plictisit de mine.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă;
 dorința exagerată de ordine și perfecțiune;

 rigiditate, autocontrol în relațiile interpersonale;

 reguli aplicate ad-literam;

 munca este pe locul întâi;

 credințe fundamentale: sunt responsabil pentru mine și pentru ceilalți; ceilalți nu sunt demni
de încredere;

 atitudini de bază: dacă nu reușesc total, este un eșec total; dacă nu îmi îndeplinesc datoria
precis și sistematic, va fi haos; ceilalți trebuie să fie punctuali și să îți țină promisiunile;

 gândul de bază: trebuie să prevăd și cele mai mici detalii; fac totul perfect, altfel nu are nici o
valoare; permanent performanță maximă;

 stări afective: anxietate, depresie;

 gânduri negative automate: nu trebuie să comit erori; dacă greșesc, este o catastrofă; trebuie
să fac treaba singur, altfel apar greșeli; mai bine fac ceva util, decât să citesc.
Tulburări de personalitate fără altă specificație (FAS)

Acestea nu sunt incluse în niciunul dintre clusterele de mai sus, având trăsături ce aparțin mai
multora dintre tipuri, cu elementul comun că există probleme de adaptare socială și trăiri
subiective negative.

Tipuri de personalitate – Tulburarea depresivă

Aici vorbim de o structură difuză de cogniții și comportamente depresive ce se manifestă în

afara unui episod depresiv major și nu se explică prin tulburare distimică.

Tipuri de personalitate – Tulburarea pasiv-agresivă

Rezistență pasivă la orice solicitare socială și profesională, opoziționism, negativism, sabotaj

mascat; se manifestă în afara unui episod depresiv major și nu e tulburare distimică.

Tulburările de personalitate afectează semnificativ viața persoanelor în suferință, dar și viața

celor apropiați. Depresia, anxietatea, izolarea socială, abuzul de substanțe interzise sau chiar
gândurile suicidare sunt doar câteva dintre efectele acestora tulburări, iar ele se agravează
dacă rămân netratate. În cazul în care credeți că o persoană apropiată ar putea suferi de o
tulburare de personalitate, este important să cereți ajutorul unui psihoterapeut cât mai
Tipuri de personalitate - Concluzii
Personalitatea noastră este foarte importantă și este cea care ne definește din punct de vedere
uman, ne face unici și importanți pentru noi și ceilalți; de aceea trebuie să ne cunoaștem și să
ne îmbunătățim în mod permanent.