Despre gripa si raceala , boli cardiovasculare,

rolul vitaminei D

10 intrebari frecvente despre gripa si raceala

Informatii importante despre gripa si raceala pe care oricine trebuie sa le cunoasca!
1. Cand trebuie sa stau acasa sau sa-mi tin copilul acasa?
Evalueaza cu atentie gravitatea simptomelor, pentru a sti cand esti prea bolnav pentru a
merge la serviciu sau cand copilul se simte prea rau pentru a merge la scoala. Este important
sa stai acasa in perioada in care esti cel mai contagios. In cazul racelilor, esti contagios in
toata perioada in care ai simptome si esti cel mai contagios imediat dupa ce ai fost infectat,
adica inainte ca simptomele sa se manifeste. In cazul gripei, esti deosebit de contagios din
ziua in care incep simptomele pana in a cincea zi in care acestea se manifesta.
2. Cand trebuie sa merg la medic?
Mergi la medic daca ai oricare dintre simptomele gripei sau daca simptomele nu se
amelioreaza dupa o perioada de 2 saptamani.
3. Cum pot evita sa transmit raceala sau gripa familiei si persoanelor din jur?

Exista multi pasi pe care ii poti lua pentru a evita raspandirea virusurilor si microbilor
persoanelor din jur:

 Acopera-ti intotdeauna gura si nasul atunci cand stranuti sau tusesti cu un servetel, pe care
apoi sa-l arunci

 Spala-te pe maini de mai multe ori pe zi cu apa si sapun, in special dupa ce ai stranutat, tusit
sau ti-ai atins ochii, nasul sau gura.
 Pastreaza distanta fata de persoanele din jur

 Asigura-te ca cineva dezinfecteaza frecvent cu apa si sapun suprafetele si obiectele de uz

casnic, inclusiv jucariile pentru copii
4. De ce racelile si gripa apar cu precadere in timpul iernii?

Vremea rece in sine nu duce la aparitia racelilor, insa atunci cand este rece afara persoanele
sunt mai susceptibile sa stea in interior si sa-si transmita intre ele virusurile. In ceea ce
priveste gripa, exista dovezi care arata ca aceasta se raspandeste cel mai eficient la
temperaturi si umiditate scazute, ceea ce poate explica de ce numarul cazurilor de gripa creste
atat de mult in timpul iernii.
5. Exista vreun sambure de adevar in vechea zicala: "Hraneste raceala si infometeaza
febra"?

Nu. Cand ai raceala sau gripa, trebuie sa te asiguri ca mananci alimente sanatoase si bei multe
lichide, insa nu este necesar sa mananci mai mult sau mai putin decat de obicei.

6. Este bine sa ma vaccinez impotriva gripei cand sunt racit?

Da, te poti vaccina impotriva gripei atunci cand esti racit, atat timp cat nu ai febra.

7. Care este diferenta dintre o raceala si gripa?

Gripa si raceala sunt cauzate de virusuri diferite. Au simptome aproape similare, deci poate fi
dificil sa faci diferenta intre ele. In general, simptomele racelii sunt mult mai usoare decat
simptomele gripei.

Cand esti racit poti avea urmatoarele simptome:

 Durere de gat

 Nas infundat

 Rinoree

 Tuse

 Febra usoara
Spre deosebire de raceala, in plus, gripa cauzeaza deseori:
 Febra mare

 Frisoane

 Dureri musculare generalizate

 Oboseala marcata
8. Este posibil ca simptomele resimtite sa se datoreze unei alergii si nu unei raceli?

Da, este posibil, daca stranuti in mod repetat, fara a avea dureri in gat sau febra usoara. De
asemenea, este posibil sa suferi de alergii daca simptomele dureaza mai mult de 2 saptamani
si ai inclusiv ochii rosii si senzatie de mancarime.

9. Care este cel mai bun tratament pentru o raceala?

Cel mai important lucru pe care il poti face atunci cand esti racit este sa bei multe lichide,
pentru a mentine organismul hidratat. Evita bauturile bogate in cafeina intrucat acestea
deshidrateaza. In ceea ce priveste alimentatia, consuma cu incredere supa de pui.

La nevoie, poti apela la o serie de medicamente pentru a reduce durerile in gat si febra:

 Aspirina. Nu este recomandata persoanelor cu varste sub 20 de ani, din cauza riscului de
sindrom Reye
 Paracetamol sau nurofen
 Decongestionante nazale. Te pot ajuta sa respiri mai bine. Nu utiliza spray-urile nazale mai
mult de 3-5 zile
  Solutii saline pentru sinusuri si gat. Si acestea pot desfunda caile respiratorii si pot fi
utilizate fara restrictii
10. Ar trebui sa iau un antibiotic cand sunt racit?

Nu. Antibioticele lupta impotriva bacteriilor si nu ajuta in cazul racelii, care este cauzata de
un virus. Medicul iti poate prescrie antibiotic numai in cazul in care apar complicatii ale
racelii. De exemplu, atunci cand sinusurile sunt blocate, se inflameaza si pot favoriza aparitia
unei infectii bacteriene – rinosinuzita bacteriana, care poate fi tratata cu antibiotic.

10 mituri despre bolile cardiovasculare

Bolile de inima si accidentul vascular cerebral raman principalele cauze de deces in lume din ultimii
20 de ani. Testele de screening pentru verificarea sanatatii inimii sunt extrem de importante.

Daca crezi in aceste mituri, inima ta poate fi in pericol.

Mit 1: Sunt prea tanar ca sa ma ingrijorez ca voi face candva un infarct de

miocard.

Modul in care traiesti acum va avea un impact asupra riscului de a face boli cardiovasculare
mai tarziu in viata.

Inca din copilarie si adolescenta incep sa se depuna pe peretii arterelor depozite de grasimi
denumite placi de aterom (proces denumit ateroscleroza). Aceasta va duce la ingustarea
(stenoza) arterelor. Ateroscleroza arterelor coronare este principala cauza a bolii coronariene
(cardiopatie ischemica). Fara o cantitate suficienta de sange, inima este deprivata de oxigenul
de care are nevoie pentru a functiona corect. Atunci cand o placa de aterom se rupe, se
formeaza un cheag de sange (un tromb) care va bloca artera. In lipsa sangelui oxigenat, acea
portiune din miocard va muri (necroza), determinand un infarct miocardic acut sau un atac de
cord.

Chiar si adultii tineri sau de varsta medie pot sa faca boala coronariana, mai ales ca acum,
obezitatea si diabetul zaharat, factori importanti pentru ateroscleroza, sunt din ce in ce mai
frecvente la varste tot mai tinere.

Mit 2: Este normal sa am hipertensiune arteriala daca sunt in varsta.

Tensiunea arteriala tinde sa creasca pe masura inaintarii in varsta, insa aceasta tendinta
„normala” nu inseamna ca este ceva bun pentru organism.

Apare deoarece peretii arterelor devin rigizi odata cu inaintarea in varsta prin depunerea unor
depozite de grasimi (placi de aterom). Arterele rigide forteaza inima sa pompeze mai tare.
Astfel se creeaza un cerc vicios. Sangele pompat cu forta va deteriora si mai mult peretii
arterelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, miocardul (muschiul inimii) suprasolicitat se va
contracta cu dificultate si va deveni din ce in ce mai putin eficient pentru a satisface cerintele
de sange ale organismului. Acesta este mecanismul prin care tensiunea arteriala crescuta
creste riscul de atac de cord (infarct miocardic acut) si accident vascular cerebral (AVC).

Deoarece hipertensiunea arteriala nu produce in general simptome, este important sa mergi

regulat la medic pentru a o masura. Daca valorile tensiunii arteriale sunt mai mari de 140/90
mmHg, medicul cardiolog iti va recomanda un tratament pentru a preveni afectarea
organelor, care frecvent poate fi ireversibila.

Mit 3: Daca am diabet nu inseamna ca am un risc crescut sa fac o boala

cardiovasculara.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces la pacientii cu diabet zaharat.

Diabetul a fost recunoscut ca factor de risc cardiovascular inca din etapele de inceput ale
Studiului Framingham Heart, un proiect de cercetare al Universitatii Boston si al National
Heart, Lung and Blood Institute din Statele Unite. Acest studiu longitudinal a inceput in anul
1948 si acum se afla la a patra generatie de participanti. Anterior acestui studiu nu se
cunostea nimic despre epidemiologia bolilor aterosclerotice cardiovasculare sau a
hipertensiunii arteriale. In cadrul acestui studiu, s-a constatat ca diabetul creste de 2-4 ori
riscul de a face un infarct miocardic acut, insuficienta cardiaca, arteriopatie periferica si
accident vascular cerebral (AVC) si este asociat cu o mortalitate crescuta. Mai mult, diabetul
zaharat s-a dovedit a fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, mai important la femei,
comparativ cu barbatii.

Mit 4: Infarctul miorcadic acut se manifesta in acelasi mod la barbati si femei.

Desi majoritatea pacientilor simt durerea clasica din infarctul miocardic acut - acea senzatie
intensa de apasare sau presiune la nivelul toracelui, ca si cum „un elefant s-a asezat pe pieptul
lor”, exista si manifestari atipice, care sunt mult mai frecvente la femei.

Acestea sunt simptome subtile, care incep cu trei sau patru saptamani inainte de diagnosticul
infarctului miocardic. In anul 2003, un studiu publicat in revista medicala Circulation a
examinat simptomele a 515 femei (cu varsta medie de 66 de ani) pe care le-au avut anterior
unui atac de cord. Cercetatorii au descoperit ca timp de cel putin o luna inainte de
evenimentul coronarian acut, 70% dintre femei au prezentat oboseala neobisnuita si aproape
50% au avut o stare de slabiciune, tulburari de somn sau dificultate in respiratie. Mai mult,
43% dintre femei nu au avut durere in piept in momentul atacului de cord. Greata si/sau
disconfortul abdominal pot fi, de asemenea, simptome atipice ale unui infarct miocardic la
femei. Sigur, nu toate simptomele atipice inseamna infarct miocardic. Este important sa fie
analizate in context. Insa daca ai factori de risc cardiovasculari sau daca aceste manifestari
sunt noi, suna de urgenta la 112! Mai bine sa gresesti diagnosticul, insa sa fii in siguranta,
decat sa fie prea tarziu!
Mit 5: Nu exista colesterol bun.

Un anumit tip de colesterol este esential pentru sanatatea organismului. Corpul are nevoie de
colesterol pentru structura celulelor si sinteza anumitor hormoni. Colesterolul circula in sange
legat de proteine sub foma de lipoproteine. Exista 2 tipuri de lipoproteine:

 LDL (low-density lipoprotein) - colesterol, care mai este cunoscut sub denumirea de
colesterol „rau” - reprezinta cea mai mare parte a colesterolului din organism. Un nivel
crescut de LDL-colesterol creste riscul de infarct miocardic acut si accident vascular cerebral
(AVC).

 HDL (high-density lipoprotein) - colesterol, cunoscut sub denumirea de colesterol „bun” -

transporta colesterolul inapoi in ficat, de unde va fi eliminat din organism. Un nivel crescut de
HDL- colesterol poate scadea riscul de boli cardiovasculare.

Deoarece nu poti simti ca ai colesterol „mare”, Asociatia Americana a Inimii recomanda sa

faci regulat, la fiecare 5 ani, incepand cu varsta de 20 de ani, o analiza de sange pentru a
verifica nivelul de colesterol din sange (profilul lipidic).

Mit 6: Daca am fost diagnosticat cu boala coronariana nu ar mai trebui sa

mananc deloc grasimi.

Este adevarat ca ar trebui sa ai o alimentatie saraca in grasimi saturate (carne rosie, carne de
pasare, unt, produse lactate grase), grasimi partial hidrogenate sau grasimi trans (margarina,
produse procesate, fast-food, produse de patiserie, chips-uri). Insa alte tipuri de grasimi, si in
mod special grasimile nesaturate care se gasesc in uleiurile vegetale si alte alimente, sunt
benefice. De altfel, daca mananci de 2 ori pe saptamana peste bogat in acizi grasi omega-3,
cum ar fi somon, pastrav, ton, macrou si sardine, riscul de a face o boala cardiovasculara se
reduce. Include in dieta ta produse lactate cu continut redus in lipide (1.5%), peste gras, nuci
si ulei de masline. Daca mananci carne, alege carnea slaba si indeparteaza pielita la carnea de
pasare.

Mit 7: Pot reduce riscul de a suferi de boala coronariana daca iau suplimente
alimentare si vitamine.

Studiile clinice privind suplimentele de vitamine antioxidante E, C si beta caroten nu au

demonstrat un beneficiu sau au fost realizate prin metode care nu au permis formularea unei
concluzii clare. Asociatia Americana a Inimii a specificat ca nu exista dovezi stiintifice care
sa justifice utilizarea acestor vitamine pentru prevenirea sau tratarea bolilor cardiovasculare.
Organismul absoarbe cel mai bine vitaminele si mineralele atunci cand acestea sunt dobandite
din alimente. De aceea, pentru a te asigura ca obtii necesarul de vitamine si minerale de care
ai nevoie, mananca o varietate de alimente nutritive. Cum stii asta? Farfuria ta sa contina
toate culorile curcubeului!

Mit 8: Un „mic” infarct de miocard nu este ceva grav.

Infarctul de miocard poate varia in functie de cat de mult tesut miocardic este deprivat de
sange. Un infarct de miocard mic poate sa nu fie ceva grav pentru functia muschiului inimii si
ar putea chiar sa treaca neobservat. Insa este un semn de alarma extrem de important care
semnifica faptul ca ai deja boala coronariana (cardiopatie ischemica) si ca urmatorul atac de
cord ar putea sa-ti produca moartea. De aceea, este important sa reduci riscul de a suferi un
nou infarct miocardic acut, mergand regulat la controale la medicul cardiolog, urmand
tratamentul recomandat si schimbandu-ti stilul de viata intr-unul sanatos.

Mit 9: Daca fumez de ani de zile, nu mai pot sa fac nimic pentru a reduce riscul
de boala cardiovasculara.

De fapt poti - daca incetezi sa mai fumezi. Beneficiile renuntarii la fumat, indiferent de varsta
sau de cate tigari ai fumat pana atunci, vor incepe la scurt timp dupa ce nu mai fumezi:

 Dupa 1 an - riscul de infarct miocardic se reduce la jumatate, comparativ cu cel al unui

nefumator.

 Dupa 5-10 ani - riscul de a avea un accident vascular cerebral este asemanator cu cel al unui
nefumator.

 Dupa 15 ani - riscul de boala coronariana este egal cu cel al unei persoane care nu a fumat
niciodata.

Mit 10: Chirurgia cardiaca imi va „repara” inima.

Daca ar fi atat de simplu! Interventiile de revasculare a arterelor coronariene, precum

angioplastia si interventia chirurgicala de bypass, restabilesc fluxul sanguin la nivelul inimii
si amelioreaza durerea toracica (angina pectorala) si imbunatatesc calitatea vietii pacientului,
dar nu „repara” boala care sta la baza cardiopatiei ischemice - ateroscleroza, care inseamna
ingustarea arterelor ca urmare a depunerii unor depozite de lipide pe peretii vaselor.

Daca factorii care au cauzat ateroscleroza nu sunt controlati (de exemplu, sedentarismul,
supraponderea sau obezitatea, alimentatia nesanatoasa, fumatul si colesterolul ridicat),
procesul de ateroscleroza va continua, cu reaparitia anginei pectorale sau chiar a unui nou
infarct miocardic acut sau a unui accident vascular cerebral.

De aceea, dupa interventia de revasculare este important sa mentii un stil de viata sanatos: sa
nu fumezi, sa mananci sanatos (dieta mediteraneana), sa faci regulat o activitate fizica in
limita tolerabilitatii, sa mentii o greutate sanatoasa (optim un IMC<25kg/m2), sa consumi
alcool moderat si sa reduci stresul. In plus, controlul strict al factorilor de risc cardiovasculari
(colesterol ridicat, hipertensiune arteriala si diabet) este foarte important.

Rolul esential al vitaminei D in sanatatea

organismului. Tot ce trebuie sa stii
Vitamina D este una dintre numeroasele substante nutritive de care organismul are nevoie
pentru a ramane sanatos.. Este produsa de organism in mod natural atunci cand pielea este
expusa la soare, insa se gaseste, tot in mod natural, in anumite alimente, cum ar fi peste, oua
si produse lactate. Alaturi de calciu, vitamina D ajuta la formarea oaselor si la mentinerea
sanatatii lor. Vitamina D are rol in asimilarea calciului si a fosforului la nivelul intestinului
subtire, precum si in fixarea acestora in oase si in dinti, rezultand o mineralizare osoasa
corecta. In plus, blocheaza eliberarea hormonului paratiroidian, care reabsoarbe tesutul osos,
conducand la subtierea si slabirea oaselor, fapt care creste riscul de fracturi.

Ce este vitamina D

Vitamina D este un nutrient solubil in grasimi, unul din cei 24 de micronutrienti esentiali
pentru buna functionare a organismului. Termenul "vitamina D" se refera la mai multe forme
diferite ale acestei vitamine, dintre care doua sunt importante pentru sanatatea organismului:
vitamina D2, realizata de plante si vitamina D3, produsa in mod natural de organism in urma
expunerii la lumina soarelui. Aceste forme de vitamina D pot fi gasite si in alimente.
Cunoscuta si sub denumirea de calciferol, vitamina D este solubila in grasimi, insolubila in
apa, stabila la caldura si foarte sensibila la lumina si oxidanti. Spre deosebire de alte vitamine
care sunt asimilate doar prin suplimente si alimente, vitamina D este produsa in organism
atunci cand razele ultraviolete intra in contact cu pielea. Ea este responsabila de mentinerea
nivelului normal de calciu si fosfor in organism, ajutand astfel la cresterea si intarirea oaselor,
in special la copii si batrani.
In componenta vitaminei D intra, ca provitamine:

 Ergosterolul - substanta prezenta in diverse tesuturi animale si vegetale din care se obtine
vitamina D2 (ergocalciferolul)

 7-dehidrocolesterolul - precursor al colesterolului, care prin expunerea la razele ultraviolete se

transforma in vitamina D3, naturala si animala, denumita colecalciferol.

Rolul vitaminei D in organism

Rolul major al vitaminei D este de a mentine nivelurile normale de calciu si fosfor din sange.
Vitamina D ajuta organismul sa absoarba calciul, care formeaza si mentine oasele puternice.
Poate avea un rol important si in mentinerea functiei musculare si in intarirea sistemului
imunitar, sustin expertii de la Cleveland Clinic.

Vitamina D aduce numeroase beneficii organismului:

 Contribuie la buna functionare a tiroidei, paratiroidei si hipofizei

 Previne aparitia rahitismului, osteoporozei si fracturilor

 Asigura o functie neuromusculara normala

 Are rol in reglarea ritmului cardiac

 Este necesara pentru buna formare si dezvoltare a creierului si ajuta la optima functionare
mentala pe parcursul vietii
  Stimuleaza activitatea sistemului imunitar

 Potenteaza functiile pe care le exercita vitaminele A si C in organism

 Contribuie la prevenirea unor boli autoimune ca: artrita reumatoida, scleroza in placi si bolile
inflamatorii intestinale.

In ultimii ani, vitamina D a fost intens promovata ca fiind o vitamina minune, deoarece ofera
protectie impotriva unor forme de cancer (cancer de san, cancer de colon, cancer de prostata),
impotriva infarctului, bolii Alzheimer, dar si impotriva anumitor afectiuni cronice, precum
diabetul si hipertensiunea. Toate aceste beneficii nu sunt, insa, clar dovedite, considera
expertii de la Harvard, care recomanda prudenta in administrarea suplimentelor de vitamina
D, pentru prevenirea acestor boli. Exista studii care sugereaza rolul benefic al vitaminei D
impotriva acestor afectiuni, insa rezultatele lor sunt fie preliminarii, fie contestate. Este
nevoie de cercetari consistente si pe termen lung care sa sustina rezultatele acestor studii.

Necesarul de vitamina D

Recomandarile generale din ghidurile internationale privind cantitatea de vitamina D

necesara pe zi (exprimata in unitati internationale), la persoanele sanatoase, sunt urmatoarele:

 Copiii cu varste cuprinse intre 0 si 12 luni – 400 UI/zi

 Persoanele cu varste cuprinse intre 1 si 70 de ani, femei gravide si lauze – 600 UI/zi

 Persoanele peste 71 de ani – 800 UI/zi

Dozele pot fi ajustate de catre medic, in functie de nevoile individuale ale fiecarei persoane.
Pentru a sintetiza o cantitate adecvata de vitamina D3, este necesara expunerea la soare a
bratelor, spatelui, fetei si picioarelor timp de 10-15 minute, de 2-3 ori pe saptamana.
Productia de vitamina D3 pe cale cutanata scade o data cu inaintarea in varsta, astfel incat, in
jurul varstei de 70 de ani, aceasta este cu 50% mai redusa decat la 20 de ani. De aici deriva si
necesitatea suplimentarii aportului de vitamina D, prin consumul unor produse alimentare
bogate in vitamina D3, printre care se numara uleiul de peste, peste (somon, pastrav, ton,
hering, macrou), ciuperci, galbenus si produse lactate.
Un aport suficient de vitamina D poate sa aiba un rol in a te mentine sanatos, protejandu-te de
urmatoarele afectiuni si, posibil, ajutandu-te sa le tratezi. Aceste afectiuni sunt urmatoarele:

 Boala cardiaca si hipertensiune arteriala

 Diabet

 Infectii si tulburari ale sistemului imun

 Cadere la persoanele varstnice

 Unele tipuri de cancer, cum sunt cancerul de colon, de prostata si mamar

 Scleroza multipla
Deficitul de Vitamina D si factorii care cresc riscul de deficit

Deficit de vitamina D inseamna ca nu ai suficienta vitamina D in organism. Deficitul sau

carenta de vitamina D poate aparea ca urmare a expunerii inadecvate la lumina soarelui,
tulburarilor de absorbtie intestinala, aportului alimentar redus, consumului anumitor
medicamente care accelereaza absorbtia vitaminei D. La copii, deficitul de vitamina D poate
conduce la rahitism, care se prezinta prin arcuirea picioarelor, in timp ce la adulti, duce la
osteomalacie, adica demineralizarea matricei osoase.
Deficitul de vitamina D mai poate fi determinat de anumite afectiuni precum:

 Fibroza chistica, boala Crohn si boala celiaca. Aceste afectiuni nu permit intestinelor sa
absoarba suficienta vitamina D din suplimentele alimentare.

 Interventiile chirurgicale pentru micsorarea stomacului. Acestea fac dificil consumul de

cantitati suficiente din anumiti nutrienti, vitamine si minerale. Aceste persoane trebuie sa fie
monitorizate cu grija de medic si au nevoie sa ia vitamina D si alte suplimente de-a lungul
vietii.

 Obezitatea. Un indice de masa corporala (IMC) peste 30 este asociat cu niveluri scazute de
vitamina D. Celulele grase mentin vitamina D izolata astfel incat aceasta sa nu fie eliberata.
Deficitul de vitamina D este intalnit la persoanele obeze. Obezitatea impune administrarea
unor doze mai mari de suplimente de vitamina D pentru a ajunge la nivelurile normale.

 Boala renala sau hepatica. Aceste boli reduc cantitatea de enzime necesare pentru a
transforma vitamina D intr-o forma care poate fi utilizata de organism. Deficitul acestor
enzime determina un nivel inadecvat de vitamina D in organism.

De asemenea, inaintarea in varsta - care limiteaza posibilitatea persoanei de a beneficia de

actiunea razelor solare-, expunerea inadecvata la soare, culoarea inchisa a pielii, hranirea
exclusiva cu lapte matern (care contine prea putina vitamina D) sau alergia la lapte si dieta
vegana stricta reprezinta alti posibili factori care determina deficit de vitamina D. Totodata,
poti suferi carente de vitamina D in urma tratamentului cu anumite medicamente precum
laxative, steroizi, hipocolesterolemiante, antiepileptice, unele medicamente pentru
tuberculoza.

Excesul de vitamina D

Principala consecinta a toxicitatii vitaminei de este acumularea de calciu in sange

(hipercalcemia), care poate provoca greata, varsaturi, slabiciune, urinare frecventa, dar si sete
excesiva, durere de stomac, ameteala si confuzie. Simptomele pot progresa catre durere
osoasa si probleme renale ca urmare a formarii calculilor renali.
Intoxicatia cu vitamina D se produce cand nivelurile din sange depasesc 150 ng/ml (375
nmol/l). Pentru ca vitamina D este depozitata in grasimi si eliberata lent in circulatia
sanguine, efectele toxicitatii pot dura cateva saptamani de la intreruperea administrarii
suplimentului. Specialistii recomanda o limita superioara de maximum 10,000 UI pe zi.
Desi numeroase simptome ale excesului de vitamina D sunt atribuite cu nivelurile ridicate de
calciu din sange, unele cercetari sugereaza ca dozee mari pot determina reducerea nivelului
de vitamina K2 din sange – aceasta vitamina este importanta pentru mentinerea calciului la
nivelul oaselor. Pentru a preveni pierderile osoase, evota sa iei suplimente de vitamina D in
cantitati mari si ia si un supliment de vitamina K2 (o gasesti in lactatele bio si in carne).
Testarea pentru vitamina D

Anumiti medici recomanda pacientilor sa-si faca o rutina din testarea nivelului de vitamina D
din sange. Exista, insa, cercetatori care sustin ca testele sunt mai relevante la persoanele in
varsta, care au un risc mai mare de fracturi si in cazul carora este benefica imbunatatirea
nivelului de vitamina D.
Testul de sange care determina cantitatea de vitamina D in sange masoara de fapt
concentratia de 25-OH-vitamina D (25(OH)D), indicator atat al rezervei de vitamina D
produsa pe cale cutanata, cat si rezerva obtinuta prin alimentatie. Daca medicul ti-a
recomandat sa faci aceasta analiza poti merge in centrele de recoltare din cadrul Retelei de
Sanatate REGINA MARIA..
Limitele normale al cantitatii de vitamina D din organismul unei persoane sanatoase sunt
cuprinse intre 20 nanograme/ml si 50 ng/ml. Un nivel mai mic de 20 ng/ml indica un deficit
de vitamina D.
Expertii de la Harvard recomanda testarea nivelului de vitamina D persoanelor care au
osteoporoza sau care au un risc crescut de a dezvolta osteoporoza:

 Femeile aflate la premenopauza si cele intrate la menopauza, mai ales daca sunt fumatoare

 Femeile si barbatii mai in varsta, cu istoric de osteoporoza in familie

 Persoanele care au avut o fractura la nivelul soldului, incheieturii mainii, coloanei vertebrale
sau alte fracturi dupa varsta de 50 de ani

 Persoanele care iau un medicament care subtiaza oasele, cum ar fi un corticosteroid

Surse de vitamina D

Organismul isi ia necesarul de vitamina D in urma expunerii la soare, dar si prin consumul de
anumite alimente si suplimente alimentare.
Expunerea la soare: Vitamina D este produsa in mod natural de organism cand pielea este
expusa la soare. Cantitatea de vitamina D asimilata depinde de mai multi factori cum ar fi
anotimpul (de obicei, este mai putin soare in lunile de iarna), momentul zilei (razele soarelui
sunt mai puternice intre orele 10:00 si 15:00), nori si nivelul de poluare a aerului, precum si
zona geografica (orasele din apropierea Ecuatorului au niveluri mai ridicate de raze
ultraviolete). Potrivit expertilor de la Harvard, o expunere la soare intre 10 si 15 minute, de
cateva ori pe saptamana, fara a utiliza protectie solara, este suficienta pentru asimilarea
cantitatii necesare de vitamina D pentru o saptamana. Nu exagera, insa, cu expunerea
neprotejata la soare deoarece creste riscul de cancer de piele!
Alimente: De obicei, alimentatia variata si echilibrata reprezinta cel mai bun mod de a
asimila vitamine. Nu insa si in cazul vitaminei D. Doar o serie de alimente contin mai mult de
100 UI/per portie:

 Cod

 Somon

 Ton

 Sardine
  Ficat

 Carne de vita

 Lapte si iaurt

 Cereale fortificate

 Portocale

 Anumite tipuri de ciuperci

 Margarina

 Galbenus de ou

Este important sa verifici etichetele produselor, deoarece cantitatea de vitamina D variaza

atunci cand este adaugata in mod artificial la anumite produse cum ar fi sucul de portocale,
iaurtul si margarina.
Suplimente alimentare: Deoarece exista un numar limitat de alimente care contin vitamina D,
in anumite situatii, poate fi necesara administrarea de suplimente de vitamina D. Majoritatea
suplimentelor pot fi luate fara prescriptie medicala, insa este recomandat sa consulti un medic
inainte, pentru a te asigura ca ai luat decizia buna. Aportul unei cantitati prea mari de
vitamina D poate fi la fel de periculos ca deficitul de vitamina D.