Sunteți pe pagina 1din 8

www.referat.

ro

` TENSIUNEA ARTERIALA Cresterea tensiunii arteriale, cunoscuta sub numele de hipertensiune este un factor de risc pentru boli de inima, rinichi sau accidente vasculare cerebrale. Aceasta nseamna ca avnd tensiune arteriala nalta aveti un risc mai mare de a dezvolta boli de inima sau rinichi. Acest aspect este foarte important deoarece bolile de inima si accidentele vasculare cerebrale sunt printre principalele cauze de deces n lume. Hipertensiunea arteriala este foarte periculoasa deoarece adesea nu prezinta nici un semn sau simptom alarmant. Din fericire, puteti afla daca aveti tensiunea arteriala crescuta controlnd valoarea ei regulat. Daca este crescuta, puteti lua masuri pentru a o scadea. La fel de important, daca tensiunea arteriala are valori normale, puteti nvata cum sa o mpiedicati sa devina crescuta. Sngele este transportat de inima la tesuturile organismului prin vase numite artere, presiunea sngelui reprezentnd forta cu care mpinge sngele n peretii arterelor. La fiecare bataie a inimii (60-70 batai pe minut n repaus), se pompeaza snge n artere. Presiunea arteriala este maxima n momentul contractiei inimii si pomparii sngelui. Aceasta se numeste presiune arteriala sistolica. Cnd inima se relaxeaza, ntre batai, presiunea arteriala scade. Aceasta reprezinta presiunea arteriala diastolica. Presiunea arteriala este caracterizata de aceste doua valori, presiunea sistolica si diastolica. Amndoua snt importante. De regula snt scrise una dupa alta, de exemplu 120/80 mm Hg, prima valoare reprezentnd presiunea sistolica, n timp ce valoarea mai mica reprezinta presiunea diastolica. Anumite activitati fac ca presiunea arteriala sa creasca sau sa scada. De exemplu, daca alergati dupa autobuz presiunea arteriala creste. Cnd dormiti presiunea arteriala scade. Aceste variatii ale presiunii arteriale snt normale. Unele persoane au o presiune arteriala ce sta majoritatea timpului la valori ridicate. Sngele acestor persoane mpinge n peretii arterelor cu o forta mai mare dect n mod normal. n lipsa tratamentului se poate ajunge la probleme medicale seriose cum ar fi: Ateroscleroza (ngrosarea arterelor). Presiuni ridicate ale sngelui lezeaza peretii arterelor facndu-i grosi si rigizi. Astfel, este accelerat procesul de depunere a colesterolului si grasimilor pe peretii vaselor sangvine, ca "rugina pe teava", ceea ce mpiedica curgerea normala a sngelui n corp si n timp poate duce la infarct de miocard sau accident vascular cerebral. Infarctul de miocard (atacul de inima). Sngele conduce oxigenul n organism. Cnd arterele ce duc sngele la miocard (muschiul inimii) se blocheaza, inima nu mai primeste oxigenul necesar. Reducerea fluxului de snge necesar poate duce la dureri de piept (angina). Cnd fluxul sangvin este oprit complet se produce atacul de inima (infarctul).

Inima marita. Presiunea arteriala crescuta obliga inima la un efort suplimentar. n timp, aceasta duce la ngrosarea si ulterior la intinderea peretilor inimii, pna ce inima nceteaza sa functioneze normal, in cele din urma instalandu-se manifestarile insuficientei cardiace. Controlul presiunii arteriale poate preveni acest fenomen. Suferinta rinichilor. Rinichiul functioneaza ca un filtru ce curata organismul de toxine. De-a lungul anilor, presiunea arteriala crescuta afecteaza vasele de snge din rinichi, acestia filtreaza mai putin lichid, toxinele acumulndu-se n snge. Astfel, rinichi pot ceda, moment n care tratamentul medical (dializa) sau transplantul de organ devin necesare. Accidentul vascular cerebral. ngustarea arterelor face ca mai putin snge sa ajunga la creier. Daca un cheag de snge blocheaza o artera ngustata, un accident vascular trombotic poate sa apara. De asemenea, ca urmare a presiunii arteriale crescute un vas sangvin se poate rupe, producndu-se un accident vascular hemoragic. Persoanele cu risc de a dezvolta hipertensiune arteriala: Oricine poate dezvolta hipertensiune arteriala, dar unele persoane sunt mai predispuse pentru aceasta suferinta. De exemplu, HTA apare mai devreme si se dezvolta mai sever la populatia afro-americana dect la populatia alba. La adultul tnar si mediu, barbatii sufera de HTA mai frecvent dect femeile. Pe masura ce mbatrnesc, raportul se schimba. Dupa menopauza femeile dezvolta mai frecvent HTA dect barbatii la aceeasi vrsta. Numarul bolnavilor de HTA creste rapid att la femei ct si la barbati pe masura naintarii n vrsta. Factorii ereditari pot face ca numarul bolnavilor de HTA sa fie mai mare dect n alte familii. Daca parintii si bunicii sufera de HTA este cu att mai probabil ca si dumneavoastra sa dezvoltati aceasta suferinta. Desi este o suferinta frecventa la adulti, poate apare si la copii. Chiar daca toata lumea pare sanatoasa trebuie ca membrii familiei dumneavoastra sa-si controleze tensiunea arteriala regulat. Controlul tensiunii arteriale este rapid, usor si nedureros. Este masurata cu un instrument numit sfingomanometru (tensiometru). Functioneaza astfel: o manseta este nfasurata n jurul bratului si umflata pna ce opreste circulatia sngelui prin artera bratului pentru cteva secunde. O supapa este deschisa si aerul este eliberat, moment n care cu ajutorul stetoscopului se poate asculta zgomotul produs de sngele ce patrunde n artera redeschisa. Primul sunet ascultat este nregistrat pe o scara a unei coloane de mercur, obtinndu-se astfel presiunea arteriala sistolica, ce reprezinta maximul presiunii produs de snge la curgerea prin artera. Ultimul zgomot auzit reprezinta presiunea cea mai joasa ce se gaseste n artera n momentul cnd inima se odihneste si se numeste presiune arteriala diastolica.

Tensiunea arteriala este expresia a doua numere ce reprezinta presiunea sistolica si diastolica. Valorile snt notate n milimetrii (mm) de coloana de mercur (Hg). Prima este

notata presiunea sistolica si apoi cea diastolica. De exemplu 120/80 mm Hg, ce este enuntata verbal ca 120 cu 80 sau 12 cu 8. Daca presiunea arteriala este mai mica de 140 cu 90 mm Hg se considera normala. Oricum, o tensiune arteriala de 120 cu 80 mm Hg este mai benefica pentru inima dumneavoastra. Unele studii considera ca tensiunile arteriale scazute (de exemplu 105 cu 65 mm Hg ) snt daunatoare. Cu exceptia ctorva rase, acest lucru nu este adevarat. Valorile ridicate considerate hipertensiune sunt clasificate pe stadii si sunt cu att mai periculoase cu ct valorile snt mai ridicate.

CLASIFICAREA TENSIUNII ARTERIALE LA ADULTI FELUL TA OPTIMA NORMALA NORMAL NALTA TA SISTOLICA <120 <130 130-139 TA DIASTOLICA <80 <85 85-89

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA STADIUL 1 STADIUL 2 STADIUL 3 140-159 160-179 >180 90-99 100-109 >110

Cauzele ce determina aparitia hipertensiunii arteriale La majoritatea persoanelor nu exista o cauza determinanta pentru aparitia hipertensiunii arteriale. Acest gen de presiune arteriala crescuta se numeste hipertensiune arteriala esentiala sau primara. Alta serie de persoane sufera de HTA determinata de o serie de cauze cunoscute cum ar fi: tumori de suprarenala, boli cronice de rinichi, exces de pilule contraceptive sau sarcina la femei, etc. Aceasta este numita hipertensiune arteriala secundara si este n general curabila daca snt corectate cauzele determinante.

Prevenirea tensiunii arteriale : Orice persoana, indiferent de rasa, vrsta, sex sau ereditate poate sa previna aparitia sau evolutia HTA. Posibilitati:

Sa mentineti o greutate optima. Sa prestati activitati fizice moderate. Sa alegeti alimente cu continut scazut n sare si sodiu. Sa consumati alcool, dar n cantitati moderate. Aceste reguli sunt indicate si n cazul tratamentului HTA. Este mult mai bine sa preveniti HTA. Alta masura importanta pentru sanatatea dumneavoastra este sa nu fumati; desi fumatul nu este legat direct de HTA, va creste riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral. 1. Mentinerea unei greutati optime, pierderea n greutate Pe masura ce greutatea corpului creste tensiunea arteriala se mareste. Studiile au aratat ca persoanele supraponderale au sansa dubla sa dezvolte HTA comparativ cu cele normoponderale. Pastrndu-va greutatea n limite normale realizati o premiza esentiala a sanatatii fizice si psihice. Nu este numai important ct, ci si unde se depoziteaza grasimile n exces. Forma corpului este mostenita de la parinti la fel precum culoarea ochilor. Unii au tendinta sa se ngrase pe abdomen altii de-a lungul soldurilor si pe coapse. Persoanele cu constitutie n forma de mar, cu exces de grasime depusa n jurul mijlocului, au se pare un risc mai crescut de boala fata de persoanele n forma de para, ce au depuneri pe solduri si coapse. Indiferent unde se afla depus excesul ponderal, puteti reduce riscul de a face HTA ncepnd sa slabiti. Chiar pierderi ponderale mici snt importante pentru a preveni HTA. Pentru a slabi trebuie sa mncati mai putine calorii dect consumati. Dar nu trebuie sa exagerati cu dieta doar pentru a vedea ct de repede slabiti. Cea mai buna dieta este cea n care slabiti ncet, pierznd 250 pna la 500 de grame pe saptamna. Puteti sa reusiti mncnd mai putin cu 500 calorii pe zi si fiind mai activi fizici. SFATURI: Alegeti alimente cu continut scazut n calorii si grasimi. Grasimile contin un numar mare de calorii, asa ca reducnd consumul de grasimi reduceti si caloriile. Aceste alimente sunt: unt, margarina, carne grasa, brnza, prajeli, prajituri, bomboane, etc. ALIMENTE SARACE N GRASIMI Carne de pui sau curcan la cuptor, gratar sau fiarta (fara piele);peste; file de muschi fara grasime. Lapte degresat, brnza nesarata. Fructe si legume proaspete, congelate sau uscate. Cereale si pine cu continut redus de sare ALIMENTE BOGATE IN AMIDON SI FIBRE Acestea reprezinta un substituent excelent pentru grasimi, avnd un continut redus de calorii, dar bogat n vitamine si minerale. ALIMENTE BOGATE N FIBRE Fructe, legume, cereale, orez, mazare si fasole uscata. Limitati cantitatile. Pentru a slabi este importanta si cantitatea de alimente consumata. Micsorati portiile de mncare.

Cresteti activitatea fizica. Activitatea fizica consuma calorii. mpreuna cu o dieta echilibrata,va ajuta sa slabiti mai mult. Va prezentam cte calorii puteti consuma n timpul diferitelor activitati cotidiene: CALORII CONSUMATE N ACTIVITATI FIZICE Activitatea Activitati usoare (Curatatul casei,jucat golf sau oina) Activitati moderate (Mersul pe jos 5-6 km, gradinaritul, mersul pe bicicleta 810 km, basket) Activitati intense (Alergare usoara 15 km, fotbal, not) Activitati foarte intense (Alergare intensa 12 km, tenis, ski) Calorii consumate pe ora Barbati Femei 300 460 730 920 240 370 580 740

2 Sa fiti mai activi fizic. Activitatea fizica regulata va reduce riscul de a suferi afectiuni cardiace, va reduce nivelul de colesterol din snge, va creste nivelul de HDL-colesterol (colesterolul bun care nu se depune pe artere), si va ajuta sa scadeti tensiunea arteriala. Persoanele active au un risc cu 50% mai scazut de a face HTA, fata de persoanele sedentare. Nu trebuie sa fiti un maratonist pentru a putea beneficia de pe urma activitatii fizice. Chiar activitati usoare, efectuate zilnic, va pot fi de folos. Va prezentam cteva exemple: SA FITI MAI ACTIV N FIECARE ZI Sa folositi scarile n locul liftului. Sa coborati din autobuz cu o statie sau doua nainte de destinatie si sa mergeti pe jos restul drumului. Sa parcati masina mai departe de magazin, birou sau locul de munca. Sa munciti n gradina. Sa mergeti cu bicicleta. . Sa mergeti la dans. Exercitiile mai viguroase aduc de asemenea beneficii. Ajuta la revigorarea plamnilor sau inimii si va protejeaza de bolile cardiovasculare. Activitati ca notul, alergarea, saritul corzii, sunt numite aerobic. Aceasta nseamna ca organismul foloseste oxigen pentru a produce energia necesara. Exercitiile aerobice va ajuta inima si plamnii daca sunt facute la intensitatea necesara, pentru cel putin 30 de minute, de trei sau patru ori pe saptamna. Daca nu aveti 30 min. pentru o pauza, atunci munciti n gradina doua perioade de cte 15 min. sau trei perioade de cte 10 min. Majoritatea persoanelor nu trebuie sa se prezinte la medic nainte de a ncepe un astfel de program gradual. Dar daca suferiti de o afectiune cardiaca ca de exemplu HTA; daca

simtiti dureri n zona pieptului sau umerilor; daca sunteti slabit si ametit; daca ramneti fara respiratie dupa eforturi de mica intensitate; ori sunteti n vrsta si nu ati facut miscare fizica niciodata, trebuie sa va adresati medicului nainte de a ncepe o activitate fizica regulata. 3 Alegeti alimente cu continut scazut n sare si sodiu. De obicei consumam mai multa sare (clorura de sodiu) dect avem nevoie. Persoanele ce sufera de HTA reduc consumul de sare, reusind o scadere a valorilor tensionale.Afro-americanii si vrstnicii snt mult mai afectati de consumul de sare. Deoarece nu exista un mod exact de a afla persoanele ce vor suferi de pe urma consumului de sodiu, este de preferat o limitare a consumului de sare pentru a prevenii HTA. Toate persoanele pot consuma n jur de 6 grame de sare pe zi, echivalentul a 2400 miligrame de sodiu. Aceasta reprezinta o lingurita de sare de masa. Nu uitati sa tineti cont de toate alimentele cu continut de sare din dieta zilnica. Americanii consuma 4000-6000 miligrame sodiu pe zi si n functie de apetitul personal trebuie sa ne asteptam la valori similare si pentru romni.Cu totii trebuie sa reducem consumul de sodiu. n tabelul urmator veti putea observa cteva alimente si continutul lor n sodiu. SODIUL N ALIMENTATIE CARNE, PASARE, PESTE, CRUSTACEE OUA LACTATE VEGETALE PINE, CEREALE, PASTE, SMBURI SI SEMINTE USCATE FRUCTE GRASIMI SI ULEIURI CONDIMENTE CARNE, PASARE, PESTE, CRUSTACEE Carne proaspata (porc,vaca,miel,vitel), pasare, peste file, 90 grame (90) Crustacee, 90 grame (100-325) Sunca presata, 60 grame (750) OUA Ou ntreg (65) Concentrat de ou, 1/4 de ceasca=un ou (80-120) LACTATE Lapte *Lapte simplu, 1 ceasca(120) Frisca, 1ceasca(125) Smntna sarata, 1 ceasca(260) Brnzeturi *Brnza elvetiana, 30 grame (75) *Brnza cheddar, 30 grame (175) *Brnza topita, 30 grame (395) Brnza cu continut scazut n grasime, 30 grame (150) Iaurt

*Iaurt simplu, 240 grame (105) Iaurt cu fructe sau arome, cu grasime sau fara,240 grame (120-150) Iaurt cu grasime sau fara, 240 grame (160-175) VEGETALE Legume proaspete sau congelate, fara sare, 1/2 de ceasca (70) Legume conservate fara sosuri, 1/2 de ceasca (55-470) *Legume conservate cu sosuri, vezi eticheta Suc de rosii, conservat, 3/4 de ceasca (660) PINE,CEREALE,PASTE, SMBURI SI SEMINTE USCATE Pine Pine, o felie (110-175) Briose englezesti, o briosa (260) Biscuiti crocanti, n functie de suprafata Cereale Cereale gata preparate pentru consumat, de tip Nestle, Granola etc, 1/2 de ceasca (5-310) Cereale prajite Cereale prajite fara sare, 1/2 de ceasca (<5) Cereale prajite instant, 3/4 de ceasca (180) PASTE Paste nesarate, 1/2 de ceasca (<10) Paste gatite cu diferite sosuri, 1/2 de ceasca (250-390) SMBURI SI SEMINTE USCATE Unt de arahide nesarat,o lingura (<10) Unt de arahide cu sare,o lingura (150) Seminte uscate prajite nesarate, 1/2 de ceasca (<5) Seminte uscate conservate sarate, 1/2 de ceasca (350-590) FRUCTE Fructe proaspete, congelate, conservate, 1/2 de ceasca (<10) GRASIMI SI ULEIURI Ulei floarea soarelui, o lingurita (0) *Unt nesarat, o lingurita (1) *Unt sarat, o lingurita (25) Margarina nesarata, o lingurita (5) Margarina sarata, o lingurita (50) *Maioneza, o lingura (80) CONDIMENTE Mustar, sos chili, sos iute, o lingurita (35-65) Salsa, sos tartar, o lingura (85-205) Sare, o lingurita (390) Sos de soia, desarat, o lingura (600) Sos de soia, o lingura (1030) *Continut crescut de sodiu n cazul alimentelor saturate n grasimi sau colesterol. Va puteti deprinde sa consumati mai putina sare fara a crea un disconfort din aceasta. INDICATII:

Verificati etichetele alimentelor pentru a vedea continutul lor n sodiu. Cautati produse pe care este inscriptionat "sodium free", "very low sodiu", "light in sodiu", "reduced or less sodiu", ceea ce reprezinta alimente cu continut scazut sau absent de sodiu. Cumparati legume proaspete, congelate, sau conservate fara sare. Acelasi lucru este valabil pentru carnea de pasare, peste, porc sau vita. Gatiti cerealele, pastele fara sare. Evitati cerealele, pastele, orezul cu diferite arome, deoarece pot contine sare n plus. Alegeti pe ct posibil alimente semipreparate sau gata preparate cu continut scazut de sodiu. 4 Daca sunteti consumator de bauturi alcoolice, fiti moderati Consumul mare de alcool poate creste tensiunea arteriala. Astfel, n cazul n care consumati bauturi alcoolice limitati-va la maximul 2 pahare de zi, pentru femei chiar 1 pahar pe zi. Iata ce se ntelege printr-un pahar: - 30 ml whiskey pna la 50 ml alte bauturi spirtoase mai slabe, - 140 ml vin, - 340 ml bere. Ati auzit probabil ca putin alcool este bun pentru sanatate sau ca n cantitati mici scade presiunea sangvina si lungeste viata n comparatie cu cei ce consuma cantitati mari de alcool. Sau ca vinul previne depunerea grasimilor n pereti arterelor. Chiar daca toate acestea ar putea fi adevarate trebuie cunoscut si reversul medaliei: prea mult alcool duce la alte suferinte organice precum boli ale ficatului, pancreasului, inimii sau creierului. Deci trebuie sa reduceti consumul de alcool. Factori pentru prevenirea HTA Grasimi, carbohidrati, proteine. Pentru sanatatea generala a organismului este crucial sa limitati consumul de grasimi, n special grasimile saturate. Acestea cresc nivelul colesterolului n snge, la rndul sau reprezentnd un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Cofeina. Bauturi ce contin cofeina precum cafea, ceai negru, racoritoare pot creste tensiunea arteriala, dar numai temporal. Daca nu sunteti sensibili la cofeina, nu sunteti obligati sa limitati consumul de cofeina. Stresul. Stresul poate induce cresterea tensiunii arteriale si n timp poate duce la HTA. Este astfel normal ca tehnici de relaxare, meditatie, sa ajute la prevenirea HTA. Cu toate acestea este indicat sa se evite stresul psihic pe ct posibil.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate