Bolile cardiovasculare 

sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care

implică inima sau vasele sangvine: (arterele și venele).
În timp ce termenul din punct de vedere tehnic se referă la orice boală care
afectează sistemul cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele
legate de ateroscleroză și/sau hipertensiune arterială. Cauzele, mecanismele și
tratamente de aceste cauze adesea se suprapun.
Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial,
deși de-a lungul ultimelor două decenii rata mortalității cardiovasculare a scăzut
în multe țări cu venit ridicat. În același timp, decesele și bolile cardiovasculare au
crescut cu o viteză uimitor de rapidă în țările mici și cu venituri medii.Procentul
de decese premature din datorită bolilor cardiovasculare variază de la 4% în țările
cu venituri mari la 42% în țările cu venituri mici. În 2008 mai mult de 17 de
milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare.
În fiecare an bolile de inimă ucid mai mulți americani decât cancerul. În ultimii
ani riscul cardiovascular la femei a fost în creștere și a ucis mai multe femei
decât cancerul de sân.  Studii în rândul tinerilor a arătat că ateroscleroza precoce
se poate depista în adolescenșă și se fac eforturi de prevenire primară necesare
din copilărie.
Bolile cardiovasculare se refera la bolile care afecteaza inima. In general, este
vorba despre ingustarea sau blocarea vaselor de sange, ceea ce poate duce la
dureri in piept, atac de cord sau atac cerebral. Atacul de cord sau cerebral apar
cand se formeaza cheaguri de sange care impiedica circulatia sangelui catre
inima sau creier.

Exista patru tipuri principale de boli cardiovasculare:

 Boala inimii coronare (insuficienta cardiaca, aritmie, problemele valvei inimii);

 Atac cerebral: ischemic (sangele care se duce la creier este oprit) sau hemoragic
(când explodeaza vasele de sange din creier);
 Boala arterei periferiale (circulatia anormala a sangelui catre extremitati);
 Boala aortica (anevrism).
Circa 17 milioane de oameni își pierd viața, anual, la nivel global, din cauza
bolilor cardiovasculare. Maladiile de inimă reprezintă principala cauză a
1
deceselor în Republica Moldova şi depăşesc cu mult nivelul mediu european.
Anual, peste 20.000 de oameni pierd lupta cu afecţiunile cardiovasculare.
Medicii spun că maladiile ar putea fi prevenite printr-un mod de viaţă
sănătos şi o alimentaţie bogată în vitamine. Nadejda Sapojnic, doctor în
științe medicale la Institutul de Cardiologie, ne-a acordat un interviu cu
ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată pe 29 septembrie.

Bolile de inimă sunt principala cauză a deceselor în Republica Moldova,

constituind aproximativ 60 la sută din mortalitatea totală. Care sunt cele
mai frecvente maladii cardiovasculare în rândul moldovenilor?

Este una dintre realitățile triste, cu care se confruntă Republica Moldova – datele
sunt confirmate de primul Studiu național privind factorii de risc pentru bolile
netransmisibile , realizat de OMS în 2013. Același trend nefavorabil se menține
și acum, fiind unul comun inclusiv pentru comunitatea globală. Totuși, dacă la
nivel mondial, mortalitatea prin boli cardiovasculare constituie circa 32%,
Moldova efectiv dublează această performanță sumbră. Cauzele unor astfel de
statistici constă în incidența înaltă a factorilor de risc pentru afecțiunile
cardiovasculare printre moldoveni. Astfel, Sa constat că circa 40% din populația
Moldovei suferă de hipertensiune arterială și o cifră similară descrie și prevalența
dislipidemiilor. Conform cercetării, 26% din populația țării fumează, 60%
consumă în mod sistematic alcool, 19% întrebuințează alcool în mod excesiv,
60% este supraponderală, iar 23% suferă de obezitate de diferit grad. Spre regret,
cele mai multe cazuri se asociază cu doi sau mai mulți factori de risc, aceștia
având un rol cumulativ asupra riscului cardiovascular.

În consecință, la fiecare 20 minute, un moldovean suferă un accident vascular

cerebral, iar 1 din 5 nu supraviețuiește. La fiecare 30 de minute, o persoană din
țara noastră dezvoltă un infarct miocardic acut, iar pentru 1 din 10 acesta este
fatal.

Care sunt cauzele dezvoltării bolilor cardiovasculare?

Factorii de risc sunt cei care determină apariția și favorizează dezvoltarea bolilor
cardiovasculare. Există o corelare directă între numărul factorilor de risc, durata
de expunere către aceștia, probabilitatea și severitatea afecțiuni cardiovasculare.
Cu cât aveți mai mulți factori de risc, cu atât probabilitatea de a vă îmbolnăvi este
2
mai înaltă. Vestea bună este că există și soluții cu beneficii dovedite de
numeroasele studii multicentrice, care au vizat controlul factorilor de risc
modificabili, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea,
dislipidemiile, renunțarea la fumat și sedentarismul – toate determinând creșterea
duratei de viață și ameliorarea calității vieții. Factorii de risc nemodificabili
(vârsta, sexul și ereditatea) pot fi mai puțin influențați, dar sunt și mai puțini
numeric, astfel că majoritatea factorilor de risc pot fi controlați sau chiar
înlăturați în totalitate.

„Nu poți împiedica procesul de îmbătrânire, dar nu trebuie neapărat să

îmbătrânești”, zicea George Burns. Cu o dietă echilibrată, menținerea unei
activități fizice adecvate, reconfigurarea siluetei, renunțarea la fumat și, după caz,
întrebuințarea unui tratament medicamentos, devine posibilă întârzierea
procesului ireversibil de îmbătrânire.

Care sunt simptomele apariției unei boli de inimă?

Dificultățile de respirație și durerile la nivel toracic, în special la efort fizic,

palpitațiile, edemele la nivelul membrelor inferioare, durerile de cap, dereglările
de vedere și zgomotele auxiliare în urechi, toate trebuie interpretate ca semnale
de alarmă transmise de către corpul nostru și ar trebui să orienteze pacientul spre
un consult medical. Vreau să accentuez însă că bolile cardiovasculare sunt
frecvent clinic silențioase și se manifestează doar în stadii evolutive avansate.
Astfel, devine imperativă necesitatea unui screening timpuriu pentru factorii de
risc cardiovascular, până ca aceștia să declanșeze întreaga cascada de evenimente
patologice, deseori ireversibile și spre regret, cu consecințe dramatice.

Cum se explică faptul că, în ultimii ani, numărul tinerilor care se confruntă
cu o boală de inimă este în creștere? De ce se întâmplă acest lucru?

Este extrem de regretabilă această întinerire a bolilor cardiovasculare. Totuși,

acest fenomen nu este unul total autonom în evoluția sa. Majoritatea afecțiunilor
cardiovasculare reprezintă o interacțiune maladaptivă între bagajul genetic
moștenit şi obiceiurile nesănătoase achiziționate pe parcursul vieții. Ca urmare,
întinerirea maladiilor cardiovasculare este o consecință a modului de viață
adoptat în masă de societatea de azi, în care supraalimentaţia, inactivitatea fizică
şi stresul sunt o caracteristică a vieţii moderne.
3
Care sunt cele mai frecvente patologii de inimă în rândul tinerilor?

În contextul pandemie de COVID-19 și a impactului infecției asupra sistemului

cardiovascular, medicii cardiologi atestă creșterea numărului de cazuri de
miocardită și insuficiență cardiacă subsecventă, sindroame clinice mai frecvent
întâlnit înainte de pandemie la persoane vârstnice. Hipertensiunea arterială,
disritmiile cardiace, cardiopatia reumatismală, dislipidemiile reprezintă entități
care se încadrează în patologia cardiovasculară a acestui grup de vârstă.

Cum influențează fumatul asupra sănătății inimii?

Conform datelor OMS, fumatul cauzează 3 mln. de decese anual în întreaga

lume. Fumatul activ și pasiv este responsabil de 1 din 10 decese de cauză
cardiacă. Riscul unui bărbat, cu vârsta între 35 şi 40 de ani, de a suferi un infarct
miocardic non-letal este de 4 ori mai mare dacă este fumător. În cazul femeilor,
riscul este de 5 ori mai mare. Nimic nu va fi mai benefic pentru sănătatea dvs.
decât renunțarea la fumat! Dacă nu fumați, nu vă apucați! Dacă fumați, renunțați!
Nu e niciodată prea târziu pentru a abandona acest viciu.

Ce impact a avut COVID-19 asupra pacienților cu boli cardiovasculare?

Chiar de la începutul declarării de către OMS a stării pandemice, lucrurile au

derulat după un scenariu nefavorabil. Frica de a contacta infecția în cadrul
instituțiilor medicale a determinat reducerea dramatică a prezentărilor la spital în
secțiile de cardiologie și în serviciile de ambulatoriu. Astfel, pacienții cu
patologii cardiovasculare și cei care necesită îngrijirea constantă a unui medic, au
avut de suferit din cauza lipsei de asistență medicală promptă și în volum deplin,
pe deoparte, și evitarea conștientă, deseori nefondată, a adresării la medic, pe de
altă parte. În consecință, la moment, ne confruntăm cu o epidemie de pacienți
cardiovasculari decompensați, cu semne și simptome necontrolate. Tocmai acești
pacienți și sunt victimele colaterale ale infecției COVID-19.

În contextul pandemiei de COVID-19, aveți vreo recomandare pentru

pacienții care suferă de boli cardiovasculare?

Vin cu câteva mesaje simple și clare. Dacă aveți dureri în piept sau alte simptome
de infarct miocardic, cum ar fi dureri în gât, sau de spate, stomac sau umeri, care
durează mai mult de 15 minute, trebuie să apelați la o ambulanță. „Time is
4
muscle” (Timpul este mușchi), cu cât așteptați mai mult un infarct, cu atât mai
mult este afectat mușchiul cardiac.

Riscul de deces din cauza unui infarct miocardic netratat este 10 ori mai mare
decât cel din cauza COVID-19. Pacienții cu urgențe cardiovasculare trebuie să
solicite ajutor medical fără întârziere.

Totodată, este bine să elaborați cu mediul dvs. de familie și cardiologul un

program de evaluare și stabiliți periodicitatea și volumul examenelor medicale.
Orice decompensare cardiacă cauzează o glisare a bolii cardiovasculare
subiacente către faze evolutive nefavorabile și frecvent ireversibile. Nu ezitați să
solicitați o expertiză a specialistului în cardiologie, ori de câte ori simțiți că
aceasta este necesară.

Cum pot fi prevenite bolile de inimă?

Prevenirea reprezintă un set coordonat de măsuri orientate spre minimizarea sau

eliminarea factorilor de risc pentru o afecțiune cardiovasculară. Aceste măsuri
devin prioritare în orice situație clinică, pentru că mereu este mai simplu și
eficient să previi decât să tratezi o boală. Ca și măsuri de primă intenție sunt
acțiunile orientate spre adoptarea unui mod de viața corect și renunțarea la
obiceiurile nesănătoase. Oportunitatea pe care ne-a oferit-o știința este că putem
identifica precoce toți factorii de risc cardiovasculari prin metode de screening de
care dispunem și aici, acasă, în Moldova. Azi putem profila un pacient mult mai
bine, bazându-ne pe biologia fiecărei persoane, chiar din stadii timpurii și prin
intervenții pertinente (non-farmacologice și/sau terapii moderne extrem de
eficiente), devenind posibilă prevenire dezvoltării unei afecțiuni cardiovasculare.

Hipertensiunea arteriala (HTA) este o "boala tacuta", fara simptome specifice,

doar cresterile bruste si importante ale tensiunii arteriale (salturile hipertensive)
se pot manifesta prin cefalee, ameteli, zgomote in urechi (acufene) sau tulburari
5
de vedere - "muste zburatoare" (fosfene), greturi, stare de rau general. Multe
persoane sunt hipertensive de multi ani, fara sa stie acest lucru daca nu isi
controleaza tensiunea periodic. Importanta diagnosticarii si tratarii hipertensiunii
arteriale consta in complicatiile majore ce apar in aceasta boala, afectand inima
(cardiopatie ischemica - infarct miocardic, aritmii, insuficienta cardiaca), vasele
cerebrale (accidente vasculare), rinichii (nefroangioscleroza cu insuficienta
renala cronica).

Începând cu anul 2005, în fiecare an este marcată Ziua Mondială de prevenire a

hipertensiunii arteriale, care are drept scop sporirea gradului de conștientizare a
problemelor de sănătate cauzate de tensiunea arterială ridicată. În 2020 această zi
este marcată pe 17 octombrie.

Potrivit estimărilor, tensiunea arterială crescută este principala cauză de deces

care poate fi prevenită la nivel global. În acest an, sloganul Zilei Mondiale de
prevenire a hipertensiunii arteriale este „Măsurați-vă tensiunea arterială,
controlați-o, trăiți mai mult”. Aceasta încurajează oamenii să-și măsoare
permanent tensiunea arterială, pentru a o ține sub control.

Hipertensiunea arterială este o cauză majoră a unei serii de probleme de sănătate,

cum ar fi: accidente vasculare cerebrale, atacurile de cord, bolile de rinichi și
poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea demenței. Multe persoane care
suferă de hipertensiune arterială nu știu despre asta, deoarece adesea nu este
însoțită de simptome. Iată de ce este foarte importantă măsurarea și monitorizarea
regulată a tensiunii arteriale.

Factorii de risc pentru apariția hipertensiunii arteriale pot fiîncadrați în două

categorii: modificați, cum ar fi vârsta, rasa și ereditatea, precum și modificabili,
ce țin de comportament și stilul de viață. În această categorie se încadrează
comportamentul alimentar nesănătos, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv
de alcool, obezitatea.

Statisticile globale indică la faptul că mai puțin de 50% dintre adulții cu

hipertensiune arterială (≥140 mm Hg) au fost conștienți de faptul că au o tensiune
arterială înaltă. În țările cu venituri mici și mijlocii cifra e și mai mică < 40%, iar
în unele țări gradul de conștientizare este foarte scăzut, fiind sub 10%.  Anual,
peste 10 milioane de vieți sunt pierdute din cauza tensiunii arteriale înalte.
6
Proporţia populaţiei ce suferă de această afecțiune a crescut de la 600 milioane în
1980 la aproape 1 miliard în 2008, la 1,39 miliarde în 2010, iar ca urmare a
procesului de creștere a numărului populaţiei şi a fenomenului de îmbătrânire, se
estimează o creştere de până la 1,56 miliarde în 2025. Din cei 1,39 miliarde
estimate de adulți cu hipertensiune arterială, aproape de 3 ori mai mulți locuiesc
în țări cu venituri mici și mijlocii.

Consumul sporit de sare este unul din factorii majori de risc ce contribuie la
apariția hipertensiunii arteriale. Conform rezultatelor Studiului național privind
consumul de sare, publicate de Organizația Mondială a Sănătății în 2018, în
Republica Moldova populația consumă de două ori mai multă sare decât
cantitatea recomandată de către OMS – respectiv 10,8g/zi/persoană față de 5g/zi.
Studiul menționat a scos în evidență că 45,5% din populație are valorile tensiunii
arteriale mai mari de >140 și/sau >90 mmHg. Documentele strategice de politici
în domeniul prevenirii și controlului bolilor netransmisibile prevăd ca țintă
națională reducerea cu 30% a consumului de sare către anul 2025. Un alt aspect
important este controlul  bolii – peste 2/3 din persoanele cu HTA nu se adresează
la timp pentru prescrierea și urmarea tratamentului medicamentos.

În Republica Moldova, în anul 2019, circa 35961 de persoane au fost

diagnosticate cu boală hipertensivă, boală ischemică a inimii însoţită de boala
hipertensivă şi boli cerebrovasculare asociate cu boală hipertensivă, comparativ
cu 41600 cazuri în anul 2018. Incidența bolii în Republica Moldova este de 101,4
cazuri la 10 mii de locuitori.

În contextul Zilei Mondiale de prevenire a hipertensiunii arteriale, vă îndemnăm

să vă monitorizați și măsurați în mod regulat tensiunea arterială la domiciliu, iar
în cazul în care ați depistat că aveți hipertensiune arterială, să urmați cu
regularitate tratamentul medicamentos prescris de medic.

Hipertensiunea arterială poate fi prevenită. Adoptarea un stil de viață sănătos,

limitarea consumului de alcool, renunțarea la fumat, reducerea consumului de
sare până la 5 g pe zi, creșterea nivelului de activitate fizică, scăderea în greutate,
va contribui semnificativ la reducerea riscului de apariție a hipertensiunii
arteriale.

Cauzele hipertensiunii arteriale

7
Există două tipuri de hipertensiune arterială:

Hipertensiune arterială primară (esențială) - aceasta nu este determinată de o

anumită cauză și apare de obicei treptat, odată cu înaintarea în vârstă. Prin
urmare, toate persoanele mai în vârstă au valori mai mari ale tensiunii și trebuie
să-și monitorizeze atent această problemă.

Hipertensiunea arterială secundară - apare de obicei brusc și este declanșată de

anumite probleme medicale:

 Apnee în somn
 Boli ale rinichilor si arterelor renale
 Tumori ale glandelor suprarenale
 Afecțiuni cardiace
 Diabet
 Afecțiuni ale tiroidei
 Malformații congenitale ale vaselor de sânge.

De asemenea, hipertensiunea poate să apară în cazul consumului anumitor

substanțe:

 Alcool
 Tutun
 Medicamente (analgezice, contraceptive, pastile pentru răceală)
 Droguri.

Anumiți factori de risc predispun la apariția hipertensiunii arteriale:

 Dieta bogată în sare

 Obezitatea
 Sedentarismul
 Vârsta (hipertensiune apare de obicei la persoanele de peste 65 de ani)

Antecedente în familie (predispoziția la hipertensiune se poate transmite genetic)

 Stresul
 Sarcina.

8
Simptomele hipertensiunii arteriale

De cele mai multe ori, hipertensiunea este o boală care nu are simptome
specifice, chiar și atunci când valorile sunt periculos de mari. În cazuri extrem de
grave pot să apară însă și unele manifestări, precum:

 Dureri de cap
 Hemoragie nazală
 Respirație dificilă
 Amețeală.

Din păcate, aceste simptome, atunci când apar, sunt semnul că nivelul tensiunii
este deja extrem de ridicat și bolnavul poate fi în pericol.

Complicațiile care apar în urma unor valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale,
în lipsa unui tratament corespunzător, sunt extrem de periculoase. Acestea includ:

 Infarct miocardic
 Accident vascular cerebral hemoragic, ischemic sau accident ischemic
tranzitor.
 Anevrisme arteriale
 Insuficiență cardiacă
 nefroangioscleroza
 Pierderea vederii
 Tulburări cognitive și de memorie
 Demență