Caiet Lucrare Practica Anatomie

CAIET
de lucrări practice
la Anatomia omului
al studentei/studentului_____________________
Colegiul de Medicina Orhei
anul ___ grupa ___
Profesor___________
1
PREFAŢĂ
Prezentul caiet este destinat studenţilor facultăţilor universitare biologie/chimie şi

georafie/biologie.
Lucrarea include indicaţii metodice pentru realizarea lucrărilor de laborator la cursul de
lecţii «Anatomia omului» şi este propus în calitate de caiet pentru lucrări practice pentru lucrări
de laborator.
Structura acestui caiet include ** lucrări practice la temele prevăzute de programul de
studiu.
Fiecare lucrare este structurată conform următorului algoritm: tema, obiectivele lucrării,
materiale şi ustensile, mersul lucrării. Obiectivele sunt bine determinate, accentuându-se scopul
lucrării practice. Se prevede utilizarea diferitor materiale şi ustensile, care ar permite o analiză
mai amplă şi mai profundă a structurii organului. Fiecare temă include multe imagini pentru
autoevaluarea cunoştinţelor asimilate le orele de teorie. Mersul lucrării include sarcini didactice
referitoare la temă, ceea ce permite de stabili gradul de însuşire a materialului teoretic de către
studenţi.
O astfel de structură permite organizarea optimală a activităţii studenţilor în cadrul
lucrărilor practice la anatomie. Indicaţiile metodice orientează studentul în direcţia studierii şi
însuşirii materialului.
Este binevenită prezentarea unui număr mare de tabele, figuri, care permit însuşirea
materialului teoretic în mod coerent. Astfel, este posibil de studiat şi însuşi topografia şi
morfologia oaselor, grupele topografice de muşchi, topografia şi morfologia viscerilor, structura
sistemului nervos, a analizatorilor.
Lucrarea este concepută pentru sistematizarea cunoştinţelor pe care trebuie să le
acumuleze studentul şi să se perfecţioneze în această direcţie pentru activitatea sa profesională în
viitor.
Acestă lucrare corespunde programului de studiu la cursul “Anatomia omului” şi sperăm
că le va servi un punct de sprijin în pregătirea profesională a studenţilor.
Caietul de lucrări practice la Anatomia omului înlesneşte realizarea lucrărilor de laborator
atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice.
2
Lucrarea practică № 1
Tema: Caracteristica generală a scheletului.
Obiective:
● Analiza generală a scheletului uman.
● Studierea topografiei şi morfologiei oaselor craniului.
● Diferenţierea tipurilor de legături dintre oase.
Materiale şi ustensile: planşe "Scheletul corpului uman", “Axele şi planurile

corpului uman”, „Tipurile de articulaţii”; microscop,
micropreparate – ţesutul osos.
Mersul lucrării:
1. Identifică segmentele, axele şi planurile corpului uman, completează schema:
3
Segmentele
CAP
1 planum sagittale(medianum)
GIT
2 planum frontale(coronale)
3 planum tranversus(horizontale)
4 planum paramedianum
Axele corespund --------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Axa longitudinală (verticală) corespunde ----------

axul lungimii corpului - axul inaltimii corpului,
este vertical la om si are doi poli: superior
(cranial) si inferior (caudal) --------------------------------------
2. Axa orizontală (sagitală, anteroposterioa-ră)

corespunde ----------- este axul grosimii corpului.
Are un pol anterior si un pol posterior.
3. Axa transversală corespunde --

corespunde latimii corpului. Este orizontal si are
un pol stang si altul drept. Panurile trec prin
---------------------------------------------------------------
3
1. Planul frontal:este paralel cu fruntea;
- trece prin axele: longitudinală și transversal
- împarte corpul în două jumă tă ţi ASIMETRICE;
-jumă tă ţi: anterioară /ventral șiposterioară /dorsală
 2,Planul sagital:
- trece prin axele: longitudinală și sagitală ;
- planul sagital care trece prin mijlocul corpului (median)
- plan medio-sagital şi este planul simetriei bilaterale;
- împarte corpul în două jumă tă ţiSIMETRICE: stângă şi
dreaptă ;
 3.Planul transversal:
-trece prin axele: transversală și sagitala;
- este orizontal (singurul);
- împarte corpul în două jumă tă ţiASIMETRICE: superioară
(cranială ) şi inferioară (caudală ) ;
2. Studiază la microscop micropreparatele - structura ţesutului osos .
4
3. Identifică tipurile de articulaţii şi descrie legenda figurilor de mai jos.
Tipurile de articulaţii
A Diartroză Б …………………………………
1 1 ………………………………….
2 2 ………………………………….
3 3 …………………………………
4 facies articulares et cartilago articularis
5…………………………………. В ..................................................
1 ………………………………….
2 ………………………………….
4 …………………………………
Г .................................................
9 …………………………………
10 …………………………………
3. Numeşte tipurile de oase -oase tubulare

-oase spongioase
-oase plate
-oase mixte
5
-oase aerofore(pneumatice)
4. Substanţa osoasă compactă se localizează în componența diafizei şi e constituită de osteon sau

sistemul haversian
5. Substanţa spongioasă se află în epifize şi e constituită din 95% țesut osos spongios la interior
și 5% țesut osos compact spre exterior.
6. Sindesmozele sunt (daţi şi exemplu) sunt articulațiile fixe dintre două oase lungi. Un exemplu
de sindesmoză este articulația tibiei și fibulei din gleznă.
Sinostozele (daţi şi exemplu)- unirea completa a doua oase prin osificarea zonei fibroase sau
cartilaginoase care le separa. O sinostoza poate fi fiziologica (intre doua oase ale craniului, de
exemplu) sau patologica, afectand doua oase, ca radiusul si cubitusul, dar aflate accidental in
contact cu ocazia unei fracturi prost sau deloc reduse.
Sincondrozele (daţi şi exemplu) - reprezintă unirea oaselor prin ţesut cartilaginos hialin
(coastele cu sternul, partea bazilară a occipitalului cu corpul sfenoidului) şi fibros (discurile
intervertebrale).
Lucrare practică № 2.
Tema: Scheletul capului
Obiective:
● Studierea topografiei şi morfologiei oaselor craniului.
● Diferenţierea tipurilor de legături dintre oasele craniului.
Materiale şi ustensile: planşe "Scheletul capului", Scheletul, oasele craniului
Mersul lucrării:
1. Analizează scheletul capului pe segmente: neurocraniul şi viscerocraniul.
2. Evidenţiază oasele separate ale craniului.
Neurocraniul este format din 8 oase: frontalul, etmoidul, sfenoidul, occipitalul, două oase
parietale şi două temporale.
Viscerocraniul este alcătuit din 14 oase, dintre care şase sunt perechi: maxila,
zigomaticul, nazalul, lacrimalul, palatinul şi cornetul nazal inferior, şi două impare –
mandibula şi vomerul.
3. Numeşte legăturile dintre oasele craniene.

Sinartrozele,sinostozele și o diartroză.
Sutura squamosal,sutura coronalis,sutura sphenoparietalis,sutura sphenofrontalis, sutura
frontozygomatica, sutura nasomaxillaris,sutura zigomaticomaxillaris, sutura
temporozygomatica, sutura lambdoidea, sutura parietomastoidea
6
Câte articulaţii se conţin în scheletul craniului? Ce fel de articulaţii sunt? Care sunt axele
de mişcare şi mişcările posibile în aceste articulaţii? Numeşte suprafeţele de articulare
dintre oase în aceste articulaţii.
Majoritatea oaselor craniului sunt unite între ele prin articulaţii neîntrerupte, sinartroze.
Este prezentă doar o singură diartroză – articulaţia temporomandibulară. Sinartrozele
craniului sunt, la rândul lor, de două tipuri: sinfibroze (suturi la adulţi şi membrane,
fontanele, la nou-născuţi) şi sincondroze fibroase, localizate la baza craniului. Printre
acestea se numără synchondrosis spheno-occipitalis dintre corpul sfenoidului şi partea
bazilară a occipitalului, synchondrosis petro-occipitalis între piramida temporalului şi
partea bazilară a occipitalului. Odată cu vârsta are loc osificarea cartilajului, acestea
devenind sinostoze.
Numeşte oasele craniale pneumatice şi cavităţile lor.

Oasele craniale pneumatice sunt: etmoidul, sfenoidul,maxilarul,frontal.
Cum se numeşte inflamaţia lor (dă un exemplu concret).

Etmoidita-inflamaţie acută a sinusurilor etmoidului. Sinonim: sinuzim eimoidala.
4. Completează legenda desenului „Scheletul craniului”.
7
A. vedere laterală B. vedere anterioară
10
1
9
2
8
3
7
4
6
5
Legendă:
A B
1-Orbita 1-Osul frontal
2-Maxila 2-Orbita
3-Mandibula 3-Osul zigomatic
4-Proces condilan 4-Mandibula
5-Sutura coronară 5-Protuberanța mentală
6-Proces coronoidian 6-Maxila
7-Porus acusticus externus 7-Osul nasal
8-Osul occipital 8-Osul temporal
9-Os lacrimal 9-Osul parietal
10-Osul frontal 10-Proces zigomatic
11-Septul nazal
12-Sutura fronto-zigomatica
13- Incizura supraorbitala
14-Fosa temporală
15-Osul etmoid
17-Sutura lambdoidea
18-Proces mastoidian
19-Spina nasală anterioară
29-Osul sfenoid
30-Ramura mandibulei
31- Squama ossis temporalis
8
32-Processus styloideus
33-Sutura sphenoparietalis
Sub imaginea A completează legenda Sub imaginea B alcătuieşte legenda, cu săgeţi

în imagine şi numărul respectiv. Indică:
corpul mandibulei, arcurile mandibulei,

apofiza mentonieră a mandibulei, apofizele
alveolare ale maxielei şi mandibulei, lama
perpendiculară a etmoidului, apofizele frontală,
zigomatică ale maxilei, apofizele maxilară,
temporală şi frontală a o.zigomatic, oasele
nazale, lama papiracee a etmoidului, aripile
mari şi mici ale sfenoidului (cu fosa
temporală), arcadele supraorbitare ale
frontalului, tuberculii frontali.
Lucrare practica № 3.
Tema: Scheletul trunchiului.
Obiective :
● Studierea structurii coloanei vertebrale.
● Familiarizarea cu structura cutiei toracice.
Materiale şi ustensile: schelet, planşe "Scheletul corpului uman", „Oasele craniului”,
„Cutiea toracică”, „Coloana vertebrală ", oase.
Mersul lucrării:
1. Analizează scheletul trunchiului. Câte părţi include?

Scheletul trunchiului este format de coloana vertebrală, columna vertebralis, şi cutia
toracică, compages thoracis, thorax.
2. Studiază coloana vertebrală şi curburile ei fiziologice. Numeşte-le.

Coloana vertebrală prezintă curburi atât în plan sagital( lordozele cervicală/lombară și
cifozele toracală/sacrală ), cât și în plan frontal (scolioze)
9
3. Cum se numesc curburile care apar în caz de nerespectare a igienei aparatului locomotor?
Cifoza și lordoza patologică-accentuarea convexităţii posterioare sau a celei anterioare.
Scoliozele patologice.
4. Care sunt măsurile de profilaxie şi combatere a acestora?
-Consumul de alimente bogate in calciu si alti nutrienti vitali, ajuta corpul si oasele sa se
mentina sanatoase.
-dezvoltarea unei bune posture
-practicarea unei activitati fizice, cum este inotul sau dansul sportiv;
-corectarea posturii atat in banca, la scoala, cat si in timpul mersului;
-purtarea corecta a ghiozdanului; gentile trebuie sa fie purtate pe rand, pe fiecare
umar;
-dormitul pe toate partile, nu doar intr-o singura pozitie.
5. Completează legenda fig.1,2,4.
Figura 1. Structura vertebrei.
1. Processus articularis superior

(proces articular superior)
2. Fovea costalis superior( fațetă
costală superioară)
3. Corpus vertebrae(corp)
4. Fovea costalis inferior(fațetă
costală inferioară)
5. Incisura vertebralis inferior
(incisura vertebrală inferioară)
6. Processus articularis inferior
(proces articular inferior)
7. Processus spinosus (proces spinos)
8. ..............................................
9. Processus tranversus(proces
transvers)
10
Figura 2. Osul sacru - vedere
anterioară:
1 Basis ossis sacri(baza osului sacru)
2 Proces articular superior
3 Aripa sacrului
4 Linii transversale
5 Orificii sacrale anterioare
6 Fața terminală inferioară(vârful)
Dă denumirea figurii şi alcătuieşte legenda, Figura 3.

indicând cu cifre şi săgeţi oasele şi părţile lor
Manubriul
corpul sternului
apofiza xifoidă
coastele false
coastele veritabile
coastele flotante
părţile cartilaginoase ale coastelor
Completează legenda Figura 4. Coasta (VIII) din dreapta.
1 Capul
2 Fațeta articulară superioară
3 Gâtul(colul)
4 Tubercul cu fațeta articulară
5 Fața medială
11
Alcătuieşte legenda pentru imaginile de mai jos, indicînd părţile vertebrelor: corpul (dacă e
prezent), arcurile, apofizele. Evidenţiază rolul acestor vertebre şi segmentul coloanei
vertebrale din care fac parte.
Processus transversus Arcus posterior
Processus costarius
Arcus anterior
Corpus vertebrae
Processus transversus
Processus spinosus
Prima vertebra cervicala poarta denumirea de atlas si este formata din doua mase laterale unite
de arcuri (anterior mai lung si posterior mai scurt)
Cea de-a doua vertebra cervicala se numeste axis. Aceasta prezinta dintele axisului, fata
articulara anterioara si fata articulara posterioara peste care trece ligamentul transvers al
atlasului.
Tema: Scheletul membrului superior.
Obiective :
● Studierea topografiei şi morfologiei oaselor centurii scapulare.
● Familiarizarea cu morfologia oaselor membrului superior liber.
Materiale şi ustensile: schelet, planşe "Scheletul membrului superior", oase
12
Mersul lucrării:
1. Analizează scheletul centurii scapulare. Care este rolul claviculei?...rolul clavicului este
de protectie a apexului pulmonar, si sustinere a articulatiei scapula-humerale..............
2. Cum se numesc suprafeţele scapulei?.Fața dorsală și fața ventrală
3. Cu ce se articulează scapula? Cum se numesc suprafeţele articulare ale acestei articulaţii
(numeşte articulaţia, tipul şi mişcările posibile)………se articuleaza cu colul
humeral(osul humeral si clavicula)…articulatia scaapulo-humerala
Miscarile posibile-rotatie,suspinatie ductie abductie.
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
4. Ce tip de oase sunt oasele membrului superior liber?…oase tubulare ,oase tubulare
lungi…………………….
5. Pentru ce serveşte capitolul humerusului?....pentru articularea cu capul osului
humerat....................................................
Iar trohleea?....se articuleaza cu osul
ulnar.......................................................................................................
Ce fel de articulaţii formează humerusul cu alte oase? Numeşte aceste oase şi
articulaţii………………………………………………………………………..
Ce tip de articulaţii sunt, care sunt mişcările în ele?.............................................
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
6. Complează legenda desenelor:
Figura 1. Scheletul scapulei, vedere

posterioară.
1 Bordura superioară
2 …………………………………..........
3 Unghi inferior
4 Spina scapulae
5 Proces caracoid
6 Acromion
7 Cavitatea glenoidă
8 Fossa infraspinata
9 Bordura laterală
10 Bordura medială
11 Fossa supraspinata
13
2
Figura 2. Scheletul claviculei.
1 Extremitatea acromială(laterală)
2 Extremitatea sternală(medială)
3 3 Tuberculul conoid
7. Numeşte articulaţia şi indică oasele şi suprafeţele articulare care o alcătuiesc.

Articulatia cotului este alcatuita din epifiza distala a
osului humerus si epifizele proximale ale ulnei si
radiusului. Altfel spus, articulatia cotului este formata
din articulatia humero-ulnara, articulatia humero-
radiala si articulatia radio-ulnara proximala. Toate cele trei
cavitati formate comunica intre ele deoarece capsula este
comuna.In cadrul articulatiei cotului, humerusul participa
prin intermediul trohleei si al capitului, ambele fiind
acoperite de catre un cartilaj hialin gros. Osul radius
participa prin intermediul capitului radial. Osul ulna participa cu trohleea humerala, prin
intermediul incizurii trohleare.
8. Completează legenda imaginii (indică în imagine oasele carpiene, denumirea oaselor

metacarpiene şi ale falangelor) şi numeşte articulaţiile, tipurile lor şi mişcările posibile.
14
Lucrare practica № 5
Tema: Scheletul membrului inferior.
Obiective :
● Studierea topografiei şi morfologiei oaselor centurii pelviene.
● Familiarizarea cu topografia şi morfologia oaselor membrului inferior liber.
Materiale şi ustensile: schelet, planşe "Scheletul membrului inferior", oase
Mersul lucrării:
1. Completează legenda desenului:

Osul coxal, suprafaţa externă.
15
13 Tuberculul pubisului
1 Buza externă a crestei iliace 14 Pubis
2 Buza internă a crestei iliace 15 Scobitura acetabulară
3 Linia intermediară 16 Gaura obturatorie
4 …………………………………………… 17 Ramul osului ischion
5 Fața gluteală 18 Osul ischion
6 Spina iliacă antero-superioară 19 Tuberozitatea ischiatică
7 Corpul osului iliac 20 Mica scobitură ischiatică
8 Spina iliacă antero-inferioară 21 Spina ischiatică
9 Acetabulul 22 Marea scobitură ischiatică
10 Incizura acetabulară 23 Spina iliacă potero infererioara
11 Ramul superior al osului pubis 24 Spina iliacă postero-superioară
12 …………………………………………. 25 Linia gluteală posterioară
2.Din care oase este alcătuit coxalul? La ce vârstă el se osifică? Este format la inceput din
trei piese distincte: ilionul, pubele si ischionul, care se sudeaza definitiv intre 12—16 ani la
fete si 13—18 ani la baieti.
3.Cu care oase se articulează coxalul? Coxalul e articulează cu femurul,formând articulația
coxofemurală.
4. Ce tip de articulaţie este articulaţia genunchiului? Ce mişcări sunt posibile în ea? Care
oase participă la ea? Articulaţia genunchiului( articulatio genus) este o articulație
complexă din corpul omenesc. La realizarea ei participă trei oase: femurul, patela şi
tibia.
Articulatia gebunchiului este mobila si suplă ceea ce permite flexia si extensia
membrului inferior.
5. Dă denumirea imaginilor de mai jos şi

alcătuieşte legenda, indicând cel puţin 9
2 1 elemente ale acestui os. Indică-le în
imagine.
Femurul (aspect anterior și posterior)
1-caput femoris
4 2-collum femoris
3 16
9
3– linea intertrochanterica
4-tuberositas glutea
5-epicondylus lateralis
6-epicondylus medialis
7-facies poplitea
8-facies patellaris
9-linea aspera
5. Ce rol are arcul (bolta) labei piciorului? Care oase participă la constituirea lui?
6. Ce numim picior plat? Care sunt măsurile de prevenire ale acestuia?

Piciorul plat este cunoscut si sub numele de coborarea sau prabusirea arcadelor sau
boltelor plantare. Arcada cazuta este o conditie medicala obtinuta prin aplatizarea
boltilor piciorului, facand ca suprafata talpii sa vina in intregime sau aproape in
intregime in contact cu solul.
De cele mai multe ori, în cazurile de platfus, medicii de specialitate prescriu tratament
kinetoterapeutic, masaj sau indică folosirea susţinătorilor plantari (tălpiţe care au un
implant ortopedic la nivelul scobiturii plantare şi care permit corectarea bolţii piciorului,
adică evoluarea piciorului plat spre unul normal).
7. Prin ce se deosebeşte scheletul mâinii de cel al labei piciorului? De ce?......prin anatomie

la osul calcaneu care are functie de mentinere a pozitie ortostatice..
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................
Tema: Muşchii capului şi gâtului.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:
17
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos „Muşchii capului”, înscriind acţiunea
muşchilor.
Muşchii mimicii
Muşchiul Localizare Acţiune
Frontal la nivelul fruntii
Sprincenos între sprincene Prin contracţia sa, trage pielea
infero-medial, formând cute
verticale ce exprimă mânie,
durere.
Auriculari (anterior, superior, în jurul pavilionului urechii Fiind subdezvoltaţi, au o
posterior) influenţă redusă asupra
pavilionului urechii.
Occipital în regiunea occipitală
Zigomatic (mare si mic) în dreptul pomeţilor obrazului Contribuie la ridicarea buzei
superioare, formarea şanţului
nazolabial şi la exprimarea
dispreţului.
Patratul şi triunghiularul la nivelul bărbiei
buzelor
Mental (mentonier) la nivelul barbiei Prin contracţia sa participă la
propulsarea buzei inferioare
înainte.
Orbicularul ochiului în jurul orbitei
Orbicularul buzelor în jurul orificiului bucal
Buccinator la nivelul obrazului Apasă obrazul la dinţi, iar
împreună cu orbicularul gurii,
exercită presiuni asupra
alimentelor în timpul
masticaţiei.
Muşchii masticatori
Muşchiul Origine Inserţie Acţiune
Maseter arcada ramura mandibulei Ridică mandibula.
zigomatică (faţa externă)
Temporal scuama procesul coronoid al Ridică mandibula.
(solzul) osului mandibulei
temporal
Pteriogoidian procesul colul mandibulei
intern pterigoid al
sfenoidului
Muşchii gâtului

Platisma, situat pe pielea din pe pielea obrazului Prin contracţiile sale muşchiul
imediat sub piele regiunea întinde pielea gâtului evitând
supraclaviculara comprimarea venelor gâtului,
contribuind astfel la refluxul
sângelui venos de la encefal,
faţă şi col. În afară de aceasta,
platisma coboară comisura
18
buzelor, exprimând sentimente
de tristeţe, de dispreţ, frică,
suferinţă etc.
Sternoclei- pe stern şi pe apofiza Capul se flectează pe gât şi
domastodian claviculă mastoidiană gâtul pe torace. Dacă mai
înainte a fost realizată o uşoară
extensie a capului prin
acţiunea musculaturii cefii,
apoi muşchiul
sternocleidomastoidian
exagerează extensia. Prin
contracţia sa unilaterală el
înclină capul spre aceeaşi parte
şi roteşte faţa spre partea opusă
Suprahioidieni: Venterul posterior venterul anterior Ei contribuie la formarea
diagastric, cu doua isi are originea pe se prinde de planşeului cavităţii bucale şi,
pîntece unite printr- mastoida mandibulă fiind coborâtori ai mandibulei,
un tendon participă la masticaţie,
intermediar deglutiţie, vorbire.
- stilohidian pe apofiza stiloidă osul hiod Ridica osul hioid in

sus,posterior si spre sine.
pe corpul osul hiod Acest muşchi formează
- milohidian mandibulei planşeul cavităţii bucale.
pe mandibulă osul hiod Prin contracţiile sale ridică
- geniohioidian osul hioid, iar când osul hioid
este fixat, ei coboară
mandibula, devenind astfel
antagonişti ai muşchilor
masticatori.
Infrahioidieni: pe faţa posterioară pe osul hiod Sternohioidianul,
- sternotiroidian a sternului şi omohioidianul şi
- tirohioidian clavicula tirohioidianul, acţionează
direct asupra osului hioid, pe
- sternohioidian când sternotiroidianul
- omohioidian efectuează tracţiunea laringelui
în jos, iar tirohioidianul
contribuie la apropierea
hioidului de laringe; când
hioidul este fixat muşchiul
realizează tracţiunea laringelui
în sus.
pe cartilagiul pe osul hiod Trage osul hioid în jos
tiroid
pe manubriul pe cartilajul tiroid Trage osul hioid în jos
sternal
Scaleni (anterior, pe apofizele pe coasta I şi II Contracţia muşchilor scaleni
mijlociu, posterior) transverse ale de aceeaşi parte, cu punctul fix
vertebrelor C3-C7 pe torace, înclină coloana
cervicală de partea lor. Când se
contractă bilateral, măresc
19
rigiditatea coloanei cervicale.
Contracţia muşchilor scaleni
anteriori flexează segmentul
cervical. Dacă au punct fix pe
vertebre, ei ridică coastele I şi
II, devenind muşchi
inspiratori.
2. Descrie rolul muşchilor mimici. Muşchii mimicii intervin şi în prehensiunea alimentelor,

masticaţie, respiraţie, vorbire, dozarea excitaţiilor senzoriale, în exprimarea unor stări sufleteşti.
Fiecare exprimare psihică se realizează prin acţiunea unui grup de muşchi; în acelaşi timp un
muşchi poate lua parte la mai multe asemenea exprimări.
3. Ce stuctură are muşchiul digastric? De unde provine denumirea lui?

Muşchiul digastric, m. digastricus, este un muşchi biventer. Venterul posterior, are originea pe
incisura mastoidiană a temporalului, se orientează infero-anterior şi medial până deasupra osului
hioid, de unde se continuă cu tendonul intermediar, care perforează muşchiul stilohioid. Venterul
anterior, venter anterior, are originea în fosa digastrică a mandibulei, se îndreaptă postero-
inferior şi lateral, până deasupra osului hioid, unde se continuă cu tendonul intermediar.
Tema: Muşchii trunchiului.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos, menţionînd acţiunea muşchilor.
Muşchii dorsali ai toracelui
Trapez Pe apofizele spinoase ale pe La contractarea simultană a
vertebrelor cervicale şi claviculă, tuturor porţiunilor ambilor
toracice acromion şi muşchi are loc apropierea
spina omoplaţilor şi a umerilor de
scapulei coloana vertebrală. La contracţia
bilaterală a muşchilor, când
punctul fix este pe scapulă şi
claviculă, are loc extinderea
coloanei cervicale şi a capului, iar
la contracţia sa unilaterală are loc
o rotaţie uşoară a feţei şi
înclinarea coloanei şi a capului de
aceeaşi parte.
Dorsal mare pe apofizele spinoase ale pe humerus Este un puternic adductor al

ultimilor 6 vertebre braţului, îl roteşte înăuntru, iar
toracale, ale vertebrelor dacă punctul fix este pe humerus
lombare şi creasta sacrală ridică trunchiul (de exemplu
mediană exerciţiul la bara fixă). Datorită
inserţiei pe coaste participă la
inspiraţie.
20
Ridicator al pe apofizele transverse ale pe unghiul
Ridică omoplatul spre coloana
scapulei vertebrelor cervicale superior al
vertebrală cervicală, iar dacă
scapuleipunctul fix devine omoplatul,
înclină capul şi gâtul de aceeaşi
parte; prin contracţiile bilaterale
extind gâtul şi capul.
Romboid pe apofizele spinoase ale Pe coastele Apropie şi ridică scapula spre
ultimelor vertebre 2-5 coloana vertebrală.
cervicale şi ale primelor
toracice
Dinţat pe apofizele spinoase ale pe coastele Prin ridicarea coastelor contribuie
posterior şi vertebrelor toracice 2-5 la inspiraţie.
superior
Dinţat pe apofizele spinoase T11, pe ultimele Coborând ultimele coaste,
posterior şi T12 si L1, L2 4 coaste contribuie la expiraţie. Fixând
inferior ultimele coaste, creează un punct
de sprijin pentru diafragm.
Splenius al pe apofizele spinoase C7, spleniusul Prin contracţia lor bilaterală, are
capului şi al T1-T5 capului, pe loc extinderea capului şi a
gîtului occipital şi gâtului, iar la contracţia
pe unilaterală înclină capul de
mastoidă; aceeaşi parte.
spleniusul
gîtului, pe
apofizele
transverse
ale atlasului
şi axisului
Muşchii anterolaterali ai toracelui
Marele are 3 fascicule de pe humerus Când braţul atârnă pe lângă corp el
pectoral origine: clavicular, poate face rotaţia medială a
sternocostal, braţului, deci este un muşchi
abdominal pronator. Când ia punct fix pe
torace, iar braţul este dispus
orizontal, muşchiul, fiind un
puternic adductor, coboară braţul
ridicat. Când muşchiul ia punct fix
pe humerus, ridică toracele în sus;
împreună cu muşchiul trapez şi
dorsal mare intervine în mişcarea
de căţărare, fiind, în acelaşi timp,
un muşchi inspirator auxiliar.
Micul pectoral pe apofizele pe coastele II, IV si Trage scapula înainte şi în jos, iar
coracoid al V când ia punct fix pe scapulă, ridică
scapulei coastele, devenind muşchi
inspirator auxiliar (în inspiraţia
forţată).
Subclavicu-lar pe faţa interioară a pe coasta I El trage clavicula în jos, iar când
claviculei ia punct fix pe claviculă, ridică
prima coastă, fiind un inspirator
21
auxiliar.
Marele dinţat pe primele 10 pe marginea internă Când ia punct fix pe scapulă,
(dintat anterior) coaste a scapulei muşchiul lărgeşte diametrul
transversal al cutiei toracice, fiind
un muşchi inspirator auxiliar,
intervenind inspiraţia forţată; dacă
punctul fix este pe coaste, apoi
împreună cu mm. romboizi şi
trapezi fixează scapula pe trunchi.
Porţiunea inferioară a muşchiului
roteşte unghiul inferior al scapulei
înainte şi lateral, în timpul
abducţiei membrului superior.
Intercostali pe coastele pe coastele Prin acţiune sunt muşchi
externi supraiacente subiacente inspiratori.
Intercostali pe coastele pe coastele Sunt muşchi expiratori.
interni supraiacente subiacente
Muşchii anterolaterali ai abdomenului

Marele pe marginea pe cartilajele coastelor V,
drept superioară a VI, VII şi pe apofiza
abdominal simfizei pubiene xifoidă a sternului
Piramidal prin baza lui are prin virful lui se insera
originea pe pubis pe linia alba
Oblic extern pe faţa externă a aponevroza oblicului

ultimelor coaste extern are mai multe
tipuri de fibre:
- cele mai multe participă
la formarea tecii marelui
abdominal;
- unele ajung la creasta
iliaca
Oblic intern pe creasta iliacă fasciculele posterioare se
inseră pe marginea
superioară a ultimelor
coaste. Fasciculele
mijlocii formează teaca
marelui drept abdominal.
Fasciculele anterioare
formează cu fasciculele
venite din muşchiul
transvers tendonul
conjunct
Transvers pe ultimele 6 fibrele superioare ale Coborând coastele, este un

abdominal cartilaje costale şi aponevrozei participă la muşchi expirator.
pe creasta iliacă formarea tecii marelui
drept abdominal. Fibrele
inferioare contribuie la
22
formarea tendonului
conjunct, impreună cu
fibrele din muşchiul
oblic intern
Patrat pe coasta iliacă pe coasta XII
lombar
Psoas pe corpurile pe trohanterul mic

vertebrelor toracale.
Se uneşte cu
muşchiul iliac şi
formeazş muşchiul
ilio-psoas
Tema: Muşchii membrului superior.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos .
Muşchii umărului
Muschiul Origine Inserţie Acţiune

Deltoid (cel mai pe claviculă (fascicul pe tuberozitatea Sunt posibile contracţiile
voluminos dintre anterior), pe acromion deltoidiană de separate ale porţiunilor
muşchii umarului) (fascicul mijlociu) şi pe pe corpul deltoidului, precum şi ale
spina scapulei (fascicul humerusului muşchiului în ansamblu.
posterior) Porţiunea claviculară
flectează braţul şi-l roteşte
în interior, porţiunea
scapulară extensează braţul
şi-l roteşte spre exterior,
iar porţiunea medie abduce
braţul.
Supraspinos în fosa supraspinoasă de pe tuberculul Împreună cu muşchiul
pe faţa posterioară a mare al deltoid abduce braţul,
scapulei humerusului întinde capsula articulară,
evitând o eventuală
strangulare a acesteia.
Infraspinos în fosa infraspinoasă de pe pe tuberculul Roteşte braţul în afară şi
faţa posterioară a scapulei mare al întinde capsula articulară.
humerusului
Rotund mic pe faţa dorsală a scapulei, pe tuberculul Este rotator lateral şi
deasupra rotundului mare mare al adductor al humerusului
humerusului
23
Rotund mare pe faţa dorsală a scapulei pe tuberculul Este rotator medial şi
mic al adductor al humerusului.
humerusului şi
creasta lui
Subscapular ăn fosa subscapulară de pe pe tuberculul Este cel mai puternic
faţa anterioară a scapulei mic al rotator medial al braţului şi
humerusului adductor, când braţul este
ridicat.
Muschii regiunii anterioare a bratului

Biceps brahial are doua origini : pe pe tuberozitatea Este un flexor al
procesul caracoid al radiusului antebraţului pe braţ. În
scapulei şi pe un poziţie de pronaţie a
tubercul situat antebraţului are funcţie de
deasupra cavităţii supinator. Trecând peste
glenoidale a scapulei articulaţia
scapulohumerală, capul
lung contribuie la mişcarea
de adducţie şi flexie a
braţului, iar cel scurt la
abducţia braţului.
Coracobrahial pe procesul caracoid pe corpul Este flexor şi adductor al
al scapulei humerusului (faţa lui braţului.
mediala)
Brahial pe corpul pe procesul coronoid Este un puternic flexor al
humerusului, sub al ulnei antebraţului pe braţ şi un
tuberozitatea tensor al capsulei
deltoidiană articulaţiei cotului.
Muschii regiunii posterioare a bratului
Muşchiul triceps are 3 capete: unul pe apofiza olecraniană Este extensor al

scapulă, două pe a ulnei antebraţului, iar prin capul
humerus lung este extensor şi
adductor al braţului.
Muschii regiunii anterioare a antebraţului

Rotund pronator prin capătul humeral pe faţa laterală a Este un pronator al
pe epicondilul radiusului antebraţului şi al mâinii,
medial al participând şi la flexia
humerusului, iar prin antebraţului în articulaţia
capătul ulnar pe cotului.
procesul coronoid al
ulnei
Flexor radial al pe epicondilul pe baza Este flexor al mâinii pe

carpului medial al metacarpianului II antebraţ şi abductor al
24
humerusului mâinii.
Palmar lung pe epicondilul pe aponevroza
medial al palmara
humerusului
Flexor ulnar al prin capătul ulnar se pe osul pisiform Este un flexor slab al
carpului inseră pe epicondilul mâinii şi întinde
medial al aponeuroza palmară.
humerusului, iar prin Este flexor şi adductor al
capătul ulnar pe mâinii.
olecran
Flexor superficial al capătul humeroulnar pe falanga medie a Trecând peste mai multe
degetelor are originea pe degetelor II, III, IV, articulaţii el produce flexia
epicondilul medial al V; fiecare tendon al falangei mijlocii pe cea
humerusului şi pe flexorului proximală, flexia falangei
procesul coronoid al superficial al proximale pe metacarp şi
ulnei; corpul degetelor se flexia mâinii pe antebraţ.
muscular se continuă împarte în două Este un adductor al mâinii
cu patru tendoane fascicule care se şi apropie degetele
pentru degetele II-V prind de falanga depărtate.
medie a degetelor
II, III, IV şi V;
printre cele doua
fascicule trec
tendoanele
flexorului profund
al degetelor
Flexor profund al pe faţa anterioară a fiecare tendon al Flectează falangele distale
degetelor ulnei şi pe membrana degetelor II - IV ale degetelor II – V,
interosoasă a trece printre degetele şi mâna.
antebratului; corpul tendoanele
muscular se continuă flexorului
cu patru tendoane superficial al
pentru degetele II-IV degetelor şi se
inseră pe falanga
distală
Flexorul lung al pe faţa anterioară a pe falanga distală a Flectează falanga distală,
policelui radiusului şi pe policelui policele şi participă la
membrana flexia mâinii.
interosoasă
Patratul pronator pe faţa anterioară a pe faţa anterioară a Este un pronator al mâinii
ulnei, în porţiunea sa radiusului, în şi antebraţului.
distală porţiunea sa distală
Muşchii regiunii posterioare a antebraţului

Extensor al pe epicondilul lateral ramura Extensia degetelor II – V şi
degetelor al humerusului; aponevrotică a mâinii în articulaţia
corpul muscular se mediană se prinde radiocarpiană
împarte în patru pe falanga medie a
tendoane pentru degetelor II-IV, iar
25
degetele II-IV; fiecare ramurile
tendon are trei ramuri aponevrotice
aponevrotice laterale pe falanga
distală de la
aceleaşi degete
Extensor al pe epicondilul lateral pe ultimele două Este extensor al degetului
degetului mic al humerusului falange ale mic şi al mâinii.
degetului mic
Extensor ulnar al capătul humeral se pe baza Este extensor şi adductor al
degetului mic inseră pe condilul metacarpianului V mâinii.
lateral al humerusului,
iar capătul ulnar pe
marginea posterioară
a ulnei
Anconeu pe condilul lateral al pe faţa posterioară a Este un extensor al
humerusului extremităţii antebraţului şi un
superioare a ulnei stabilizator al rotaţiei ulnei.
Abductor lung al pe faţa posterioară a pe falanga Abduce policele şi mâna.
policelui ulnei, a radiusului şi a proximală a
membranei policelui
interosoase
Extensor scurt al pe faţa posterioară a pe falanga distală a Efectuează extensia
policelui ulnei, a radiusului şi a policelui falangei proximale şi
membranei abduce policele.
interosoase
Extensor lung al pe membrana pe falanga distală a Extensia policelui; policele
policelui interosoasă şi pe faţa policelui fiind în abducţie,
posterioară a ulnei contribuie la mişcarea de
adducţie.
Muschii regiunii laterale a antebraţului
Brahioradial pe marginea laterală a pe procesul stiloid Produce flexia
humerusului, în al radiusului antebraţului în articulaţia
porţiunea ei distală, cotului, iar când antebraţul
deasupra epiconditului este în pronaţie, contribuie
lateral la mişcarea de supinaţie şi
devine pronator când
antebraţul este în supinaţie
completă.
Lung extensor pe marginea laterală a pe cel de-al doilea Muşchiul este extensor şi
radial al carpului humerusului, în metacarpian abductor al mâinii şi un
porţiunea ei distală, flexor al antebraţului pe
deasupra epicondilului braţ şi supinator.
lateral
Scurt extensor pe epicondilul lateral a pe cel de-al doilea Este extensor şi abductor
radial al carpului humerusului metacarpian al mâinii.
Supinator pe extremitatea pe faţa laterală a Este supinator al
proximală a ulnei, sub radiusului antebraţului.
incizura radială
Muşchii mîinii. Muşchii policelului
26
M. scurt abductor ligamentul transvers falanga proximală a Este abductor şi rotator
al policelui al carpului şi policelui lateral al policelui.
tuberculul scafoid
M. scurt flexor al ligamentul transvers falanga proximală a Flectează falanga

policelui al carpului, oasele policelui proximală şi policele în
trapez, trapezoid; ansamblu, participă la
osul mare şi baza adducţia policelui.
primului metacarpian
M. opozant al ligamentul transvers primul os Efectuează opoziţia

policelui al carpului, osul metacarpian policelui celorlalte patru
trapezoid degete.
M. adductor al oasele - mare, falanga proximală a Adduce policele şi

policelui metacarpinene al II- policelui participă la flexia lui.
lea ,al III-lea şi al IV-
lea
Muşchii degetului mic
M. palmar scurt aponevroza palmară pielea marginii Plisează pielea eminenţei

mediale a mîinii hipotenare.
M. abductor al osul pisiform falanga proximală a Este abductor şi flexor al

degetului mic degetului mic degetului mic.
M. scurt flexor al ligamentul transvers baza falangei Flectează degetul mic.

degetului mic al carpului şi osului proximale a
cu cîrlig degetului mic
M. opozant al ligamentul transvers metacarpianul al V- Efectuează opoziţia

degetului mic al carpului şi osului lea degetului mic către police
cu cîrlig
Muşchii regiunii palmare
Muşchii lombricali în tendoanele flexorului aponevroza dorsală a Sunt flexori ai

număr de 7 profund degetelor II-V falangei proximale
şi extensori (slabi)
ai falangelor medii
şi distale ale
degetelor II – V.
Muşchii interosoşi metacarpianul respectiv aponevroza dorsală a Muşchii interosoşi

palmari în număr de degetelor II, III, IV palmari efectuează
3, ocupă spaţiile mişcarea de
interosoase adducţie
metacarpiene (apropiere a
27
degetelor II, IV şi
V spre degetul
mijlociu (III)
Muşchii interosoşi metacarpianul respectiv aponevroza dorsală a Muşchii interosoşi

dorsali în număr de 4, degetelor II, III, IV dorsali abduc
ocupă spaţiile degetele I, II, IV,
interosoase îndepărtându-le de
metacarpiene la degetul
mijlociu.
Tema: Muşchii membrului inferior.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos
Muschii regiunii coxofemurale
Ileopsoas, în fosa iliaca trohanterul mic Muşchiul iliopsoas este
format din pluriarticular, acţionând nu numai
muşchiul psoas asupra articulaţiei coxofemurale,
şi muschiul iliac ci şi asupra articulaţiilor
intervertebrale, de la ultima
vertebră toracală până la sacrum.
Este cel mai important flexor în
articulaţia coxofemurală. Când
membrul inferior este imobilizat,
muşchiul flectează trunchiul pe
coapsă, înclinându-l ventral. În
poziţia culcat dorsal ridică
trunchiul, iar în urma contracţiei
sale unilaterale, înclină trunchiul
de aceeaşi parte.
Piriform faţa anterioară a trohanterul mare al Este un rotator lateral, abductor şi
sacrului femurului extensor al coapsei
Obturator faţa internă a fosa trohanterului Este rotator lateral al coapsei.
intern coxalului şi de la mare
membrana
obturatorie
Gluteu mare faţa exetrnă a tuberozitatea glutee Gluteul mare este extensor al
osului iliac, sacru a femurului coapsei, rotator lateral şi abductor
şi coccis, fascia al membrului inferior.
lombodorsală
Gluteu mediu faţa externă a regiunea Este un abductor şi rotator lateral
şi mic – aşezaţi osului iliac trohanterului mare al coapsei prin fasciculele sale
unul peste altul dorsale şi flexor, precum şi rotator
medial al coapsei prin fasciculele
sale ventrale.
28
Este abductor şi rotator medial al
coapsei.
Obturator faţa externă a trohanterul mare Este rotator lateral al coapsei.
extern coxalului şi Trecând pe sub colul femural,
membrana formează împreună cu ligamentul
obturatorie ischiofemural o ansă musculo-
ligamentară, contribuind în acest
fel la menţinerea capului femural
în articulaţie.
Pătrat al tuberculul trohanterul mare Este rotator lateral şi adductor al
coapsei ischiadic coapsei.
Tensor al spina se împleteşte în Prin intermediul tractului iliotibial
fasciei late anterosuperioară porţiunea îngroşată acţionează asupra întregului
a osului iliac a fasciei late a complex aponevrotic şi fascial al
coapsei coapsei. Este extensor al gambei
şi uşor abductor şi rotator medial
al coapsei
Muschii membrului inferior liber

Muschii coapsei
Grupul anterior
Cvadriceps Este un puternic extensor al
- capul drept spina tuberozitatea tibiei gambei, fiind practic unic şi de
anteroinferioară a neînlocuit pentru această
osului iliac acţiune. Muşchiul drept
- vast lateral, femural este biarticular, fiind
medial şi suprafaţa singurul corp muscular din
intermediar anterioară a trohanterul mare. quadriceps ce acţionează
femurului Toţi 4 muşchi se asupra articulaţiei
termină pe un coxofemurale şi prezintă o
tendon puternic – acţiune de flexie a coapsei pe
rotulian, care bazin.
înglobează rotula
Croitor spina tuberozitatea tibiei Fiind un muşchi biarticular,
anteroinferioară a efectuează flexia coapsei şi a
osului iliac gambei, rotaţia medială a
gambei şi rotaţia laterală cu
abducţia coapsei.
Grupul posterior Este extensor al coapsei şi
Semitendinos şi tuberul ischiadic tibie flexor al genunchiului; când
semimembranos gamba este flectată, este
rotator medial al genunchiului.
Semimembranosul are o
acţiune asemănătoare cu a
semitendinosului.
m. biceps al Realizează flexia gambei în
femurului tuberul ischiadic articulaţia genunchiului; când
- capul lung capul fibulei gamba este flectată, o roteşte
29
- capul scurt buza laterală a în afară. Împreună cu alţi
liniei aspre a muşchi ai grupului posterior
femurului realizează extensia coapsei.
Grupul medial Este un muşchi biarticular,
Pectineu, gracilis pubis şi ischion femur (exepţie m. care este activ în flexia
şi aductorii (mare, gracilis – pe tibie) coapsei; dacă genunchiul este
lung şi scurt) extins, este adductor al coapsei
şi rotator medial al femurului.
Asupra articulaţiei
genunchiului este un flexor şi
rotator medial al gambei.
Muschii gambei
Grupul anterior Este un flexor dorsal al
Tibial anterior condilul lateral al baza osului piciorului, căruia îi imprimă şi
tibiei metatarsian I şi osul o mişcare de adducţie şi rotaţie
cuneiform medial medială (supinaţie).
Extensor lung al faţa medială a falangele degetelor Efectuează extensia halucelui
degetelor şi fibulei şi şi flexia dorsală a piciorului,
extensor lung al membrane imprimându-i în acelaşi timp o
halucelui interosoasă mişcare de rotaţie medială.
Este extensor al degetelor,
flexor dorsal al piciorului,
căruia îi imprimă şi o mişcare
de abducţie şi rotaţie laterală.
Grupul posterior Tricepsul este extensor (flexor
Triceps sural (3 se termină cu plantar), adductor şi rotator
capete: 2 condilii femurului tendonul Achille, medial (supinator) al
superficiale – care se inseră pe piciorului. Prin contracţie
alcătuiesc m. tuberculul separată capul lateral al
gastrocnemian, calcaneului gastrocnemianului produce o
altul profund – m. faţa posterioară şi uşoară rotaţie medială a
cambuliform sau capul fibulei gambei, iar capul medial o
solear) uşoară rotaţie laterală a
gambei.
Flexor lung al faţa posterioară şi pe oasele tarsului şi Flectează halucele, participă la
degetelor şi flexor laterală a tibiei baza oaselor flexia, supinaţia şi adducţia
lung al halucelui metatarsiene II-IV, piciorului; menţine bolta
iar flexorii plantară.
degetelor degetelor
– pe falanga
acestora
Grupul lateral Ambii muşchi peronieri
Peronier lung şi condilul lateral al tendoanele trec pe contribuie la flexia plantară,
peronier scurt tibiei; picior pronează piciorul, ridicând
sub m.peronier marginea lui laterală, fiind în
lung acelaşi timp şi abductori ai
piciorului. Muşchii contribuie
la creşterea concavităţii bolţii
plantare, întăresc bolta
piciorului în sens longitudinal
şi transversal. Împreună cu
muşchiul tibial anterior,
30
peronierul lung formează o
chingă ce susţine bolta
piciorului.
Muşchii piciorului (dorsali)
Extensor scurt al ligamentul prin 4 tendoane
degetelor interososal subţiri se inserează
tarsului pe falangele
proximale ale
primelor 4 degete
(I-IV)
Muşchii piciorului (plantari mediali)
Flexor scurt al Primul os Baza primei falange Este flexor al degetului mic şi
halucelui) cuneiform a halucelui contribuie la menţinerea bolţii
plantare în sens longitudinal.
Adductor al o.o cuboid, Prima falangă a Este adductor al halucelui. Are
halucelui cuneiform, baza halucelui rol principal, îndeosebi prin
metatarsienelor II- capul transversal, în
IV menţinerea bolţii plantare în
sens transversal.
Muşchii piciorului (plantari laterali)
Abductor al degetului tuberozitatea baza falangei Este abductor şi
mic calcaneului proximale a degetului flexor al degetului
mic mic şi contribuie la
menţinerea bolţii
plantare.
Flexor scurt al baza mettarsianului al baza falangei Este flexor al
degetului mic V-lea proximale a degetului degetului mic şi
mic contribuie la
menţinerea bolţii
plantare în sens
longitudinal.
Opozant al degetului baza mettarsianului al marginea laterală a
mic V-lea metatarsianului al V-
lea
Muşchii regiunii plantare mijlocii
Flexor scurt al tuberculul calcaneului prin 4 tendoane pe Flectează degetele
degetelor falanga mijlocie a II – V şi împreună
ultimelor 4 degete (II- cu aponevroza
V) plantară are rol în
menţinerea boltei
plantare în sens
longitudinal.
Patrat al plantei Sub scurtul flexor, tendonul flexorului Ia parte la flexia
o.calcaneu lung al degetelor degetelor.
Muşchii lombricali 4 muşchi mici, aponevroza dorsală a Flectează falangele
tendoanele flexorului degetelo II-V proximale şi extind
lung al degetelor falangele mijlocii
şi distale ale
degetelor II – V.
Muşchii interosoşi, oasele metatarsiene baza falangelor Apropie degetele
31
situaţi în spaţiile proximale ale III – V de axul
intermetatarsiene, în degetelor piciorului şi
număr de 7 flectează falangele
proximale ale
acestor degete.
Lucrare practică №10.

Tema: Sistemul cardiovascular.
Obiective :
● Studierea caracterelor generale ale sistemului cardiovascular.
● Însuşirea topografiei şi a particularitaţilor anatomo-morfologice ale cordului şi vaselor
sanguine.
● Evidenţierea şi însuşirea particularităţilor morfologice ale sistemului limfatic.
Materiale şi ustensile: micropreparate “Ţesutul muscular striat de tip cardiac”;

microscop; planşe “Sistemul cardiovascular“, “Sistemul
limfatic”; mulaje “inima”; preparate umede (cordul).
Mersul lucrării:
1. Studiază la microscop micropreparatele – ţesutul muscular de tip cardiac. Descrie
structura lui şi deosebirile de ţesutul muscular striat......este format din doua tipuri de
musculatura(unicul organ de acest tip) musculatura striata si musculatura
neteda..musculatura cordului se aranjeaza in 3 straturi
2. Completează următoarele enunţuri:
Sistemul cardiovascular este format din organul central.....cord......... şi o reţea închisă
de ...vase sangvine....., care pătrund în toate organele şi ţesuturile corpului. Vasele sangvine
lipsesc în următoarele organe ...oase si articulatii
3. Completează tabelul:
Tipul de vase Particularităţi de structură
Artere Aspect tubular cu strat muscular si fibros, care au proprietaatea de

extensie si ingustare dotate cu baro-receptori pentru recglarea tensiunii
arteriale. Suunt vase de calibru mare cu jet sangvin puternic
Capilare Sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator, care realizeaza
32
schimbul de gaze dintre singe si tesuturi,cu diametru 5-10microni
Vene Vase constituite din tesut conjunctiv elastic dotate cu subpape fara strat
musculare elastice,mobile de calibtru diferite(mare,mic)
Vase limfatice Cuprinde o retea de vase care transporta lichidul numit limfa una din
functiile importante este cea de aparare comppletind sistemul imunitar
Capilare limfatice
4.Reprezintă schematic circulaţia sistemică (mare), pulmonară (mică), cardiacă (proprie a inimii)
indicând camerele inimii şi vasele sanguine prin care încep şi se termină aceste circulaţii:
Circulaţia sistemică Incepe din ventricolul sting care transporta singele din aorta bogat in
(mare) O2 spre sisteme si organe
Circulaţia pulmonară Incepe din ventricolul drept prin trunchiul arterei pulmonare,(unica
(mică) artera care transporta singe bogat in CO2)
Circulaţia cardiacă Vascularizatia inimii este realizata prin-artera coronara

(proprie a inimii) dreapta,ramura din aorta ascendenta,artera coronara stinga
33
5.Descrie legenda desenului:
Sistemul conducător al cordului
1 ...atriul drept...............................
2 .........................................................
3 sept inter ventricular.............................
4 ......ventricolul sting
5 .....ventricolul drept
6 .muschii pilieri............
Explică rolul acestuia: functia de

transportare a singeui bogat in O2 catre
sisteme si organe. Functia de pompa
..................................................................
6. Numeşte asemănările şi deosebirile dintre circulaţia sanguină şi limfatică.

__________sanguinica-asigura schimul gazos si asigura cu nutrienti
Limfatica- este responsabila de sistemul imunitar al organismului
7. Care sunt deosebirile dintre circulaţia sanguină la făt şi matur? .......................

.la fat are loc prin plexul venos arterial ombelical mama-fat fara implicarea pulmonilor fetali
La maturi toate sistemele si orgsnele sunt functionaale
8. Alcătuieşte legenda imaginilor, indicînd următoarele vase: aorta ascendentă, trunchiul

brahiocefalic, artera carotidă comună, vena cavă superioară şi inferioară, vena
brahiocefalică, trunchiul pulmonar, arterele şi venele pulmonare, aorta abdominală, vena
jugulară internă şi externă, artera şi vena subclavii, arterele brahială şi femurală, venele
cefalică şi bazilică, venele safenă mare şi mică.
34
Tema: Aparatul respirator.
Obiective :
● Identificarea căilor şi organelor „respiratorii.
● Însuşirea topografiei şi a particularităţilor anatomo-morfologice ale organelor sistemului
respirator.
● Studierea particularitaţilor structurale ale arborelui bronşic.
Materiale şi ustensile: mulaje “Căile respiratorii”, “Laringele”; planşe – “Sistemul
respirator”, “Alveolele pulmonare”; micropreparate “Organele
sistemului respirator”; microscop.
Mersul lucrării:
1. Studiază la microscop micropreparatele – organele sistemului respirator: laringele, traheea.

Ce structuri conţin aceste organe?...............................
.................................................................................................................
35
Structura laringelui
1 .epiglota
2 ......osul hioid
3 .......cartilajul tiroid
4 ......membrana tiroida
5 ......cartilajul cuneiform
6 .....cartilajul corniculat
7 .....
8 ......cartilajul aritinoid
9 .....
10 ......caartilajul cricoid
11 .....traheia
12 .........inelele traheale
Care din cartilejele laringelui sunt elastice?.......

Ce rol are epiglota şi unde se situează?......Inchiderea cailor aaerine in timpul deglutitiei.
3. Dă răspuns la următoarele întrebări:
● Ce numim căi respiratorii superioare şi inferioare. Nas si gura, faringe, trahee
pulmoni .
● Argumentează rolul cavităţii nazale: .....Cavitatea nazala are rol de incalzire, purificare a
aerului si distrugerea partiala a microorganismelor
.
● Care formaţiuni sunt responsabile pentru vorbirea articulată?... Principaalul coordinator
este creerul, muschii buzelor, maxilei, mandibulei si coardele vocale.
● Ce reprezintă cavitatea pleurală? ................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
● Cum se explică lipsa cartilajului în peretele posterior al traheii?
Peretele posterior al traheie permite trecerea bolului alimentar in timpul deglutitiei.
● Numeşte unităţile morfologică şi funcţională ale plămînilor
36
Alveolele pulmonare sunt unitatile morfofunctionale ale plaminilor , impreuna
formind acini pulmonari.
● Numeşte feţele şi marginile plămînilor..
Marginea anterioara
Marginea posterioara
Fata mediastinala
Fata costala
....................................................................................................................
....................................................................................................................
● Unde se asuperioara află hilul plămînului şi ce reprezintă? .........................................
Reprezinta o zona usor excavata localizata in trreimea superioara a fetei mediastinale,
unde bronhiile si elementele neurovasculare pulmonaare ajung sau ies de la plamin.
4. Dă denumirea şi alcătuieşte legenda imaginii.
1. Bronhiole
37
2. alveole pulmonari
3.capilare
Tema: Aparatul digestiv.
Obiective:
● Studierea particularităţilor morfonatomice generale ale aparatului digestiv.

● Însuşirea topografiei şi a particularitaţilor morfologice ale organelor digestive.
● Evidenţierea glandelor anexe ale tubului digestiv.
Materiale şi ustensile: micropreparate “Organele aparatului digestiv”, microscop;
planşe: “Aparatul digestiv“, “Glandele anexe ale tubului
digestiv”; preparate umede “Intestinul subţire”.
Mersul lucrării:
1. Studiază la microscop micropreparatele – organele aparatului digestiv: esofagul, ficatul.
Câte membrane include peretele esofagului? Cum se numesc acestea? ..
a.Mucoasa (la interior) cu epiteliu pavimentos stratificat si cilindric de tip gastric la
nivelul extremitatii inferioare.
b. Submucoasa adera slab la musculoara mucoasei.
c.Musculara bistratificata cu fibre circulare intern si longitudinale extern.
d.Adventicea (la exterior) cu tesut conjunctiv lax strabatut de numeroase vase si
nervi...............................................................................................................
Ce tip de organ este ficatul (parenchimatos sau tubular/cavitar)?.............
. Ficatul este cel mai voluminos viscer-parenchimatos. Este un organ glandular cu functii
multiple si importante in cadrul economiei generale a organismului; ficatul este un organ
metabolic deosebit de important
2. Completează frazele:
Dinţii au următoarea structură: .. este un organ dur, de culoare alb-galbuie, cu sediul in
cavitatea orala ,compus dintr-o coroană liberă și una sau mai multe rădăcini implantate
în regiunea alveolara a oaselor maxilare (maxilar și mandibulă), și destinat îndeosebi la tăierea,
la zdrobirea și la măcinarea alimentelor...
Formula dentară la matur ... vârsta adultă prin înmurguriri succesive pornite din maxilare,
de dentiția definitivă cu 32 de dinți, câte 16 pe fiecare arcadă. O hemiarcadă la adult cuprinde de
38
la linia mediană și anterior spre lateral și posterior, următorii dinți: 2 incisivi, 1 canin,
2 premolari și 3 molari. Molarii și premolarii sunt numiți per ansamblu măsele. Ultimul molar
este numit colocvial măsea de minte.
Formula dentară la copii ..... La copii există dentiția de lapte sau decidua, formată din 20 de dinți
Completează tabelul:
Glandele tubului digestiv, particularităţile de structură, funcţiile
Glandele salivare Particularităţile de structură şi tipul salivei excretate
- Sublinguale Glanda sublinguală este de fapt un complex glandular care este

formată dintr-un grup glandular mai mare, principal şi 15 – 20
- Submaxilare grupuri glandulare mai mici, accesorii. Ca urmare, glanda
- parotide sublinguală prezintă un canal excretor principal numit
canalul Bartholin care este canalul porţiunii principale şi 15
– 20 de canale accesorii.
Glanda submaxilară este o glanda salivară pereche, din grupul

glandelor salivare majore, a doua ca mărime după glanda
parotidă. Este situată topografic în trigonul submandibular al
regiunii suprahioidiene, delimitat de cele două pântece ale
muşchiului digastric şi marginea inferioară a mandibulei, sub
diafragmul gurii.
Glanda parotidă este cea mai mare dintre glandele salivare

majore și cântăreşte în medie, 15 – 30 g. Are un aspect lobulat,
fiind o glandă acinoasă de tip seros.
Ficatul Ficatul este un organ glandular, asimetric, raspunzand prin

39
dispozitia sa hipocondrului drept, epigastrului si unei parti din
hipocondrul stang. Este plasat in etajul supramezocolic, astfel
incat patrunde in concavitatea diafragmei pana la al 5-lea spatiu
intercostal, nivel la care se proiecteaza limita superioara a lojei
hepatice. Inferior, loja hepatica este delimitata de colonul si
mezocolonul transvers, iar planul orizontal corespunzator acestei
limite trece prin vertebra a 12-a
toracala. Anterior, lateral si posterior este delimitata de peretii
abdomenului, iar medial comunica larg cu loja gastrica,
proiectandu-se pana la 5-6 cm la stanga liniei mediane.
Pancreasul Pancreasul este un organ retroperitoneal, situat profud in etajul

superior al abdomenlui, posterior de stomac, unde se intinde intre
ansa duodenala, dispusa circumferential in jurul extremitatii sale
drepte, si splina, in vecinatatea careia ajunge extremitatea stanga.
In pozitia sa, pancreasul raspunde fetelor anterioare ale
vertebrelor L1 si L2, aderand la peretele abdominal posterior cu
ajutorul fasciei de colaescenta retroduodenopancreatica Treitz.
La fixarea organului in aceasta pozitie mai contribuie conexiunea
cu duodenul, intermediata de canalale pancreatice excretoare,
peritoneul, vase si nervi, la care se adauga si presa abdominala.
Sucul pancreatic este un lichid clar, transparent, eliberat in

cantitate de 1-2 L / 24h. Contine aproximativ 98. 6% apa si
reziduu uscat in rest, constituit din substante anorganice si
organice.
3. Completează legenda figurilor:

1 fundul stomacului
Stomacul: 2 corpul stomacal
3 mucoasa stomacului
4 corpul stomacului
5 curbura mare
6 sfincter piloric
7 duoden
8 duoden
9 antrum piloric
40
10 pliuri stomacale
11 curbura mica
12 cardia
13 sfincterul cardia
14 incizura cardiala
Organele digestive. Indică prin cifre: lobii, suprafeţele şi marginile ficatului, vezica biliară,
canalul cistic, canalul coledoc, ductul pancreatic, capul, corpul şi coada pancreasului,
curbura mare şi mică a stomacului, esofagul.
1 ……………………….............................. 8 ………………………...........................
2 ……………………….............................. 9 ………………………..........................
3 ………………………............................. 10 ………………………........................
41
4 ………………………............................. 11 ………………………........................
5 ………………………............................ 12 ………………………........................
6 ………………………........................... 13 ………………………........................
7 ………………………............................ 14 ………………………........................
15 ……………………….......................
2. Dă denumirea şi completează legenda imaginii.

...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................
Indică cifrele care se referă la palatul dur................................, la vestibulul cavităţii

bucale................................... Care este structura şi rolul amigdalelor
palatine...............................................................................................................
..........................................................................................................................
42
Tema: Sistemul excretor.
Obiective:
● Studierea topografiei şi morfologiei organelor urinare.
● Familiarizarea cu topografia şi structura rinichiului.
● Studierea căilor urinare.
Materiale şi ustensile: mulaje: rinichii, planşe; microscop, micropeparate – structura

histologică a rinichilor.
Mersul lucrării:
1. Studiază caractristica generală a organelor urinare. Numeşte organele care fac parte din
sistemul excretor..................................................................
.................................................................................................................
2. Analizează la miscroscop preparatul “Rinichiul”. Numeşte structurile, care se localizează
în stratul cortical al rinichiului..............................................
...................................................................................................................
3. Ce se numeşte piramidă renală? Din ce e alcătuită piramida renală?...............
....................................................................................................................
4. Completează legenda:
Stuctura rinichiului drept (secţiune frontală) 1 ……………………….............
2 ………………………............
3 ………………………............
4 ………………………............
5 ………………………...........
6 ………………………..........
7 ………………………...........
8 ………………………..........
9 ………………………..........
10 ……………………….........
11 ……………………….............
12 ………………………............
43
5. Ce structuri alcătuiesc căile urinare?...........................................................
.....................................................................................................................
6. Alcătuieşte legenda şi dă denumire imaginii.
Indică structurile care fac parte din corpusul renal ..............................................................

.................În care strat al rinichiului se localizează corpusulul renal?.............................................
7. Ce deosebiri sunt între uretra masculină şi feminină?...........................................................
44
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Lucrare pr actica № 14.
Tema: Organele genitale
Obiective:
● De studiat morfologia şi topografia organelor genitale masculine externe şi
interne.
● De studiat morfologia şi topografia organelor genitale feminine externe şi interne.
Materiale şi ustensile: planşe „Organele genitale feminine.”;”Organele genitale
masculine”, microscop, micropeparate – structura histologică
a ovarelor, testiculelor, epididimului, spermatozoidului,
ovulului.
2. Cîte tipuri de celule conţine parenchimul testiculelor? Cum se numesc celulele care
produc spermatozoizi?......................... Iar celulele care produc
testosteron?...............................................................................................
3. Ce lungime are canalul epididimar?............... Care este rolul lui?.............
.................................................................................................................
4. Studiază topografia organelor genitale masculine externe: (penisul, scrotul); organelor
genitale masculine interne: (testiculele cu epididim, veziculele seminale, canalul deferent,
ejaculator, prostata, uretra).
5. Ce conţine lichidul seminal (sperma)?.......................................................
...................................................................................................................
6. Scrie denumirea şi legenda imaginii.
7. Alcătuieşte legenda.
45
Organele genitale masculine interne şi externe
(schemă)
1 …………………………………….
2 …………………………………….
3 ……………………………………
4 …………………………………….
5 …………………………………….
6 …………………………………….
7 …………………………………….
8 …………………………………….
9 ……………………………………..
10 ……………………………………
11 …………………………………..
12 ……………………………………
13 …………………………………..
14 ……………………………………
15 ……………………………………
16 ……………………………………
17 ……………………………………
18 …………………………………....
19 ……………………………………
20 ……………………………………
21 ……………………………………
Numeşte organele interne.................
............................................................
şi externe............................................
8. Studiază topografia organele genitale femenine externe: (labiile mari şi mici, clitorisul,
vestibulul vaginului) şi organele genitale feminine interne: (uterul, ovarele, trompele
uterine, vaginul).
46
9. Ce se numeşte ovulaţie? Când şi unde are loc?...........................................
...................................................................................................................
Descrie deosebirele dintre aparatul genital feminin şi
masculin. ...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.....................................................
10. Completează legenda.
Organele genitale feminine interne (schemă)
1 ……………………………………. 8 …………………………………….
2 ……………………………………. 9 …………………………………….
3 …………………………………… 10 …………………………………….
4 ……………………………………. 11 ……………………………………..
5 …………………………………… 12 ……………………………………
6............................................................. 13...................................................................
7................................................................. 14....................................................................
Indică în imagine momentul ovulaţiei. Ce se formează în locul ovulului?......................................

...........................................................................................................................................................
11. Trompele uterine servesc pentru .....................................................................

47
...............................................................................................................................
................................................................................................................................
● Prostata este un organ de structură ....................................................... Elimină un secret,
care intră în componenţa ...................................................
● Penisul include corpii spongios şi cavernoşi, care au structură .......................
..........................................................................................................................
şi servesc pentru .................................................................................................
Lucrare practica №15.

Tema: Sistemul endocrin.
Obiective:
● De studiat rolul şi caracteristica generală a sistemului endocrin.
● De studiat topografia şi structura glandelor endocrine.
Materiale şi ustensile: planşe “Glandele endocrine”, “Glandele tiroidă şi paratiroide”,

“Hipofiza”, “Patologiile glandelor
endocrine”; manuale şi desene; micropreparate – glande
endocrine, microscop.
Mersul lucrării:
1. Studiază topografia glandelor endocrine.
2. Analizează structura ţesututui glandular la microscop.
3. Ce deosebire este între glanda exocrină şi endocrină?..............................
....................................................................................................................
4. Analizează structura glandei tiroide - lobii laterali, istmul. Hipofiza -lobii, topografia,
structura, funcţiile. Epifiza - topografia, structura, legătura cu glandele sexuale.
Suprarenalele - stratul cortical şi medular (structura şi funcţiile).Timusul -topografia,
structura, funcţiile. Pancreasul endocrin. Celulele insulelor Langerhans. Glandele
sexuale, topografia, structura, funcţiile.
5. Complează enunţurile.
● Glanda tiroidă se situează .....................................................................şi este constituită
din ............. lobi şi ............... Este o glandă de structură .............
..........................................................................................................................
● În regiunea diencefalului se
găseşte .........................şi ................................... ..............................este numită regina
glandelor endocrine,
48
deoarece ................................................................................................................................
......................................................................................................................
● Glandele cu secreţie mixtă sunt .......................................................
deoarece ..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
Glandele endocrine –
topografia
1 ………………………..........
2 ………………………..........
3 ………………………..........
4 ……………………….........
5 ……………………….........
6 ………………………........
7 ………………………...........
8 ………………………...........
5.Caută în literatura de specialitate informaţia necesară pentru a răspunde la întrebare: ce

fel de hormoni se produc în fiecare din zonele corticosuprarenalei (imaginea de mai jos).
49
Tema: Măduva spinării şi nervii spinali.
Obiective:
● Familiarizarea cu topografia şi funcţiile măduvei spinării.
● Distingerea căilor conducătoare ale măduvei spinării: ascendente şi descendente.
● Însuşirea structurii nervilor spinali - topografiei, morfologiei şi funcţiilor.
Materiale şi ustensile: microscop, micropreparate: ”Măduva spinării în secţiune

transversală”; planşe: „Măduva spinării” (faţa anterioară),
“Topografia segmentelor măduvei spinării”, “Măduva spinării în
secţiune transversală”.
Mersul lucrării:
1. Studiază particularităţile morfologice ale măduvei spinării. Descrie în câteva fraze
structura externă a măduvei....................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.............................................................
2. Cu ajutorul microscopului analizeazăi micropreparatele - măduva spinării
în secţiune transversală. Observă structura ei internă.
3. Ce fel de neuroni conţin coarnele anterioare?...............................Posterioare?
Laterale?....................................................................................................
4. Din ce este constituită substanţa albă a măduvei spinării?........................
.................................................................................................................
50
Care este rolul ei?....................................................................................
..................................................................................................................
5. Studiază căile conducătoare ale măduvei spinării.
6. Complează legenda figurii, identificînd căile conducătoare ascendente şi descendente ale
măduvei spinării:
Schema căilor conducătoare ale măduvei spinării
1 ……………………………………………………………………………………………….
2 ………………………………………………………………………………………………
3 ………………………………………………………………………………………………
4 ………………………………………………………………………………………………
5 ……………………………….. …………………………………………………………….
6 ………………………………………………………………………………………………
7 ………………………………………………………………………………………………
8 ………………………………………………………………………………………………
9 ………………………………………………………………………………………………
10 ……………………………………………………………………………………………..
11 ……………………………………………………………………………………………..
51
12 ………………………………………………………………………………………………
7. Reprezintă schematic structura nervului spinal.
8. Folosind informaţia din manuale referitoare la anatomia sistemului vegetativ, descrie

legenda imaginii.
Numeşte deosebirile dintre arcul reflex somatic şi vegetativ..................................

...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.................................................................................
Indică asemănările dintre arcul reflex somatic şi vegetativ..................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................

Tema: Encefalul.
Obiective:
52
● Identificarea segmentelor principale ale encefalului: trunchiului cerebral, cerebelului şi
telencefalului.
● Însuşirea topografiei şi morfologiei bulbului rahidian, punţii Varolio, cerebelului şi
mezencefalului.
● Identificarea pe planşe a regiunilor diencefalului: talamusului optic, epitalamusului,
metatalamusului şi hipotalamusului.
● Familiarizarea cu structura telencefalului; asimetria funcţională a emisferelor cerebrale.
Materiale şi ustensile: ace de preparare; mulaje – “Encefalul”; planşe: “Encefalul”,

„Zonele funcţionale ale cortexului cerebral”, “Trunchiul
cerebral”, “Ganglionii bazali”; microscoape, micropreparate
-“Scoarţa la mamifere”.
1. Studiază structura trunchiului cerebral, a cerebelului, diencefalului şi a emisferelor
cerebrale.
2. Numeşte localizarea substanţei cenuşii şi albe în bulbul rahidian, puntea Varolio,
mezencefal...................................................................................
...................................................................................................................
3. Completează frazele:
● Substanţa cenuşie a mezencefalului se află sub forma de
nuclei: ....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
..................................
● Ventriculele cerebrale sunt în număr de ........................., conţin
lichid ............................................ şi se situează în ...................................................
...............................................................................................................................................
.......................................................................................................
● Zonele senzitive ale cortexului cerebral sunt ...................................................
.........................................................................................................................., zonele
motoare - ...............................................................................................
........................................................................................................................., iar cele
asociative .............................................................................................
...............................................................................................................................................
.....................................................................................................
4. Ganglionii bazali includ următoarele structuri...........................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
..........................................................................Ei se
53
localizează...................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................
5. Consultă informaţia suplimentară şi din manuale şi indică cifrele din imagine care
corespund câtorva zone principale corticale: senzoriale: auditivă, vizială, gustativă,
somatosenzitivă....................................................
...........................................................................................................................Motoare:......
..............................................................................................
Asociative vizuale şi auditive:....................................................................
6. Completează legenda figurii:
54
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Lucrare practica №18.

Tema: Sistemul nervos vegetativ.
Obiective:
● Diferenţierea unităţilor structural-anatomice ale sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic.
● Familiarizarea cu rolul funcţional al sistemului nervos vegetativ simpatic şi parasimpatic.
Materiale şi ustensile: planşe: “Sistemul nervos vegetativ”.
Mersul lucrării:
1. Studiază particularităţile structural-anatomice generale ale sistemului nervos
vegetativ.
2. Numeşte topografia centrilor preganglionari şi a ganglionilor simpatici...
.........................................................................................................................................
..........................................................................................
3. Numeşte topografia centrilor preganglionari şi a ganglionilor
parasimpatici........................................................................................
.........................................................................................................................................
..........................................................................................
55
4. Descrie legenda imaginii.
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
......................................................

Tema: Analizatorii.
56
Obiective:
● Diferenţierea unităţilor structural-anatomice ale analizatorilor: segmentele - periferic,
conducător şi central.
● Familiarizarea cu rolul elementelor de structură a analizatorilor vizual, vestibular, acustic,
gustativ, olfactiv, tactil şi kinestezic.
Materiale şi ustensile: planşe: “Structura globului ocular, urechii, pielii etc.”, “ Căile de
conducere ale analizatorilor”; mulaje - “Globul ocular”; “Urechea
internă”“ Structura retinei la animale” etc.;
microscop, micropreparate.
Mersul lucrării:
1. Studiază caracteristica generală a analizatorilor (vizual, auditiv, vestibular, olfactiv, gustativ,
kinestezic, tactil). Numeşte localizarea receptorilor ai fiecărui
analizator........................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................
2. Numeşte receptorii tactili................................................................................
...................................................................................................................
3. Numeşte proprioreceptorii..............................................................................
...................................................................................................................
4. Numeşte receptorii termici...........................................................................
...............................................................................................................................................
..................................................................................................
5. Reprezintă schematic căile de conducere ale analizatorilor:
Analizatorul vizual
Analizatorul auditiv
57
Analizatorul vestibular
Analizatorul olfactiv
Analizatorul gustativ
Analizatorul cutanat
Analizatorul motor (kinestezic)
6. Completează legenda imaginilor.
58
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
....................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
59
BIBLIOGRAFIE
1. Petricu I. C., Voiculescu I. C. Anatomia şi fiziologia omului. Bucureşti. Editura

Medicală; 1959.
2. Воронов Н.В., Климов Н.М., Меджерицкий А.М. Анатомия ЦНС. Уч.пособие для
вузов.М.: 2005.-128 с.
3. Коробков А.В., Честнокова С.А. Атлас по нормальной физиологии. М.: Высшая
школа, 1986.
4. Леонтьева Н.Н., Маринова К.В. Анатомия и физиология детского организма
(основы учения о клетке и развитии организма, нервная система и
опорнодвигательный аппарат). М., 1986.
5. Леонтьева Н.Н., Маринова К.В. Анатомия и физиология детского организма
(внутренние органы). М., 1987.
6. Самусев Р.П., Селин Ю.М. Анатомия человека. М. : Медицина, 1995.
60

Caiet Lucrare Practica Anatomie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Lucrare Practica Anatomie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET

Prezentul caiet este destinat studenţilor facultăţilor universitare biologie/chimie şi

Materiale şi ustensile: planşe "Scheletul corpului uman", “Axele şi planurile

Axele corespund --------------------------------------------------------------

1. Axa longitudinală (verticală) corespunde ----------

2. Axa orizontală (sagitală, anteroposterioa-ră)

3. Axa transversală corespunde --

2. Studiază la microscop micropreparatele - structura ţesutului osos .

3. Numeşte tipurile de oase -oase tubulare

4. Substanţa osoasă compactă se localizează în componența diafizei şi e constituită de osteon sau

3. Numeşte legăturile dintre oasele craniene.

Numeşte oasele craniale pneumatice şi cavităţile lor.

Cum se numeşte inflamaţia lor (dă un exemplu concret).

4. Completează legenda desenului „Scheletul craniului”.

Sub imaginea A completează legenda Sub imaginea B alcătuieşte legenda, cu săgeţi

corpul mandibulei, arcurile mandibulei,

1. Analizează scheletul trunchiului. Câte părţi include?

2. Studiază coloana vertebrală şi curburile ei fiziologice. Numeşte-le.

5. Completează legenda fig.1,2,4.

Figura 1. Structura vertebrei.

1. Processus articularis superior

Dă denumirea figurii şi alcătuieşte legenda, Figura 3.

Completează legenda Figura 4. Coasta (VIII) din dreapta.

Processus transversus Arcus posterior

Figura 1. Scheletul scapulei, vedere

7. Numeşte articulaţia şi indică oasele şi suprafeţele articulare care o alcătuiesc.

8. Completează legenda imaginii (indică în imagine oasele carpiene, denumirea oaselor

1. Completează legenda desenului:

5. Dă denumirea imaginilor de mai jos şi

6. Ce numim picior plat? Care sunt măsurile de prevenire ale acestuia?

7. Prin ce se deosebeşte scheletul mâinii de cel al labei piciorului? De ce?......prin anatomie

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune

- stilohidian pe apofiza stiloidă osul hiod Ridica osul hioid in

2. Descrie rolul muşchilor mimici. Muşchii mimicii intervin şi în prehensiunea alimentelor,

3. Ce stuctură are muşchiul digastric? De unde provine denumirea lui?

Dorsal mare pe apofizele spinoase ale pe humerus Este un puternic adductor al

Muşchii anterolaterali ai abdomenului

Oblic extern pe faţa externă a aponevroza oblicului

Transvers pe ultimele 6 fibrele superioare ale Coborând coastele, este un

Psoas pe corpurile pe trohanterul mic

Muschiul Origine Inserţie Acţiune

Muschiul Origine Inserţie Acţiune

Muschii regiunii posterioare a bratului

Muşchiul triceps are 3 capete: unul pe apofiza olecraniană Este extensor al

Muschii regiunii anterioare a antebraţului

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune

Flexor radial al pe epicondilul pe baza Este flexor al mâinii pe

Muşchii regiunii posterioare a antebraţului

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune

Muşchii mîinii. Muşchii policelului

M. scurt flexor al ligamentul transvers falanga proximală a Flectează falanga

M. opozant al ligamentul transvers primul os Efectuează opoziţia

M. adductor al oasele - mare, falanga proximală a Adduce policele şi

Muşchii degetului mic

M. palmar scurt aponevroza palmară pielea marginii Plisează pielea eminenţei

M. abductor al osul pisiform falanga proximală a Este abductor şi flexor al

M. scurt flexor al ligamentul transvers baza falangei Flectează degetul mic.

M. opozant al ligamentul transvers metacarpianul al V- Efectuează opoziţia

Muşchii regiunii palmare

Muşchii lombricali în tendoanele flexorului aponevroza dorsală a Sunt flexori ai

Muşchii interosoşi metacarpianul respectiv aponevroza dorsală a Muşchii interosoşi

Muşchii interosoşi metacarpianul respectiv aponevroza dorsală a Muşchii interosoşi

Muschii membrului inferior liber