ARTICULATIILE

MEMBRULUI SUPERIOR
ARTICULATIILE
MEMBRULUI INFERIOR

Membrul toracic se leaga de trunchi prin intermediul centurii sale

(Cingulum membri superioris) formata din cele doua clavicule si cele
doua scapule.
Oasele centurii alcatuiesc un inel incomplet, deschis atat anterior cat
si posterior.
Deschiderea anterioara este completata prin interpunerea manubriului
sternal de care se prind extremitatile mediale ale claviculelor
Deschiderea posterioara, dintre marginile vertebrale ale scalpulelor
ramane necompletata de piese osoase. Ea se completeaza numai prin
muschii ce leaga aceasta margine a scapulei de coloana vertebrala.
Claviculele se orienteaza spre lateral si posterior si formeaza cu planul
frontal un unghi de 30.
Scapula are o orientare inversa. Cele doua oase se Intalnesc lateral si
se articuleaza intre ele (Juncturae cinguli membri superioris).

ARTICULATIILE CENTURII
MEMBRULUI SUPERIOR

1. Articulatia sterno-claviculara
Este o articulatie complexa
Tipul: - articulatie sinoviala selara
Suprafetele articulare: sunt reprezentate de fateta articulara de
pe extremitatea sternala a claviculei, ovalara, cu axul mare
vertical si de incizura claviculara a manubriului sternal care
priveste in sus, in afara si usor inapoi, concava de sus in jos si
convexa sagital.
Intre suprafetele articulare se afla un fibrocartilaj - discul
articular
Mijloace de unire: Capsula articulara ce se insera in jurul
cartilajelor articulare si ligamentele:
- ligamentul sternoclavicular posterior, ligamentul
sternoclavicular anterior, ligamentul costo-clavicular, ligamentul
interclavicular

1. Articulatia sterno-claviculara

Biomecanica:

in articulatie sunt posibile miscari in jurul a doua axe:

- un ax antero-posterior in jurul caruia se executa mi~cari de. ridicare sl
coborare a claviculei (amplitudinea ridicarii este de 50 si a coborarii de 5);
aceste miscari determina miscari in sens invers ale extremitatii acromiale a
claviculei;
- un ax vertical, care trece prin ligamentul costoclavicular si in jurul caruia se
executa miscari de proiectje inainte si inapoi, extremitatea laterala a
claviculei se va proiecta simultan in sens invers; amplitudinea acestor
miscari este de 30 atat inainte, cat si inapoi.
Prin succesiunea miscarilor se obtine o miscare de circumductie in timpul
careia extremitatile claviculei vor descrie doua conuri ale caror baze vor
avea dimensiuni diferite. Extremitatea laterala descrie o miscare mai ampla,
iar baza conului va avea diametrele de 10 cm (vertical) si 0,5 cm (sagital).
Conurile se intalnesc prin varfurile lor la unirea 1/3 mediale cu 2/3 laterale
ale claviculei

2. ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA

Tipul: - articulatie
sinoviala plana.
Suprafetele
articulare sunt
reprezentate de
extremitatea
laterala a
claviculei turtita
de sus in jos si
marginea
mediala a
acromionului,
ambele aproape
plane, alungite in
sens sagital.
exista de regula
un disc articular

2. ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA
Mijloace de unire:
capsula articulara subtire
ligamentele:
- ligamentul acromioclavicular,
puternic, situat pe fata
superioara;
- ligamentul coracodavicular, cu
cele doua componente ale sale:
Ligamentul trapezoid,
patrulater, este orientat cu
o fata antero-medial si alta
postero-Iateral.
Ligamentul conoid (Lig.
conoideum), triunghiular,
orientat cu varful inferior si
cu o fata anterior si alta
posterior
asadar ligamentele sunt orientate
in planuri aproape perpendiculare
delimiteaza intre ele un unghi
diedru deschis inainte si medial

2. ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA
Ridicarea umarului
Anteductie

Biomecanica:
Miscarile sunt

limitate si se executa in toate

sensurile concomitent cu cele din articulatia
sternoclaviculara

translatie

Cea mai ampla miscare este cea de rotatie in

jurul ax vertical prin care se produce

deschiderea sau inchiderea unghiului dintre
clavicula si scapula.
Deschiderea este limitata de ligamentul conoid,
iar inchiderea de ligamentul trapezoid

ARTICULATIILE MEMBRULUI
SUPERIOR LIBER
ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA

Tipul: articulatie sinoviala sferoidala, cu

conducere musculara.
SUPRAFETE ARTICULARE:
- cavitatea glenoida a scapulei, acoperita de cartilaj
hialin, ovalara, cu diametrul mare vertical, de 35 mm
si diametrul mic sagital, de 25 mm; prezinta un labrum
glenoidal fibrocartilaginos care mareste suprafata
articulara
- capul humeral acoperit de cartilaj articular gros (1-2
mm) si cu diametre de 30 mm latime si 40 - 60 mm
grosime.

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA
MIJLOACE DE UNIRE

Capsula articulara se intinde ca un manson conic de la periferia

suprafetei glenoidale scapulare la circumferinta capului humeral
Ligamente:
-ligamentul coracohumeral se intinde de la procesul coracoid la
tuberculul mare, pe fata superioara a articulatiei;
-ligamentul coracohumeral se intinde de la procesul coracoid la
tuberculul mare, pe fata superioara a articulatiei;
- ligamentele glenohumerale dispuse pe fata anterioara a
articulatiei
superior - supraglenosuprahumeral,
mijlociu supraglenoprehumeral,
inferior - preglenosubhumeral
Deasupra articulatiei se formeaza un tavan protector, alcatuit
din acromion si ligamentul coracoacromial, care limiteaza
abductia

Spina
scapulei

Lg
coracoidian

Lg coracoglenoidian
Capsula articulara

Supraspinosul

Capsula articulatiei scapulo-humerale (vedere

posterioara)

Cavitatea glenoida, labrumul

glenoidian si capsula articulara
Ligamentele gleno-humeral
superior
Capul lung al
bicepsului

Procesul coracoidian

Spina scapulei

Cavitatea glenoida
Procesul coracoidian

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA

Biomecanica
Articulatie de tip sferoidal, prezinta 3 axe de miscare
Miscarile in articulatia humerusului sunt foarte
importante, ea fiind cea mai mobila din organism.
Muschii periarticulari sunt ligamente active si contribue
totodata si la mentinerea in contact a suprafetelor
articulare
Pozitia fiziologica a bratului este in pozitia atarnat.
Miscarile se raporteaza la planul scapulei, oblic la 60
fata de planul median
Miscarea de abductie-adductie se face in jurul axului
oblic anteroposterior (de indepartare si de apropiere a
bratului de trunchi). in planul scapulei abductia ajunge
la 90,. iar in planul frontal numai la 70.

ARTICULATIA SCAPULOHUMERALA
ABDUCTIE-ADDUCTIE

Intre 90-150
Bascularea scapulei
m. trapez

supraspinos
M deltoid
Intre 150-180 curbarea
coloanei vertebrale

Intre 0-90 scapulohumerala

ARTICULATIA SCAPULOHUMERALA
Miscarea de

flexie-extensie (anteversieretroversie) sau de ridicare si coborare a

bratului in plan sagital se face in jurul
axului transversal, cu o amplitudine de
115 - 120.
Miscarea de rotatie mediala si laterala se
face in jurul axului longitudinal (vertical),
cu amplitudine de 90.

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA
ANTEDUCTIE (FLEXIE) RETRODUCTIE (EXTENSIE)
Intre 60-120 scapulotoracica
m. trapez

m. Pectoral mare
Mcoracobrahial

Intre 0-60
scapulo-humerala

Intre 120-180 curbarea

coloanei vertebrale

MUSCHII CARE ACTIONEAZA ASUPRA

ARTICULATIEI UMARULUI

-Muschiul PECTORAL MARE

-Muschiul DELTOID
-Muschiul MARELE DORSAL
-Muschiul ROTUND MARE
-Muschiul SUPRASPINOS
-Muschiul INFRASPINOS
-Muschiul ROTUND MIC
-Muschiul SUBSCAPULAR
-Muschiul CORACOBRAHIAL
-Muschiul BICEPS
-Muschiul TRICEPS

MUSCHII CARE UNESC

SCAPULA CU HUMERUSUL
NUME

ORIGINE

INSERTIE

DELTOIDEUS

1/3 lat.
clavicul,
acromion,
spina scapulei

SUPRASPINATUS

INFRASPINATUS

INERVATIE

ACTIUNE

T uberozitatea
deltoidiana a
humerusului

N. axilar

- abducia braului;
- fibrele ant. flecteaza si
extind si rotesc braul'
lateral.

Fosa
supraspinoasa

Tuberculul mare
humerus,
capsula
articulaiei
sc.-hum.

N.
suprascapular

Fosa
infraspinoasa

Tuberculul mare
humerus,
capsula
Articulaiei
scapulo-humerale

N.
suprascapular

Abductia

Rotator lateral

MUSCHII CARE UNESC

SCAPULA CU HUMERUSUL
TERES
MAJOR

1/3 inf. ale

marginii
laterale
i unghiul
inferior al
scapulei

Marginea
mediala a
anului
bicipital
humeral

TERES
MINOR

2/3 sup. ale

marginii
laterale
a scapulei

Tuberculul mare
humerus, capsula
articulatiei
scapulo-humerale

Fosa
subscapulara

Tuberculul
mic humerus

SUBSCAPULARIS

Rotator medial i
N.
adductor al
subscap
articulaiei
ular
umarului

N. axilar

Rotator lateral
al bra1ului !?i

N.
subscap Rotator
ular

ARTICULATIA COTULUI
(articulation cubiti)

Tipul: articulatie compusa la care participa humerusul cu

trohleea si capitulul (condilul humeral), ulna, cu marea si mica
incizura articulara si radiusul, cu capul sau (Caput radit).
Rezulta 3 perechi de suprafete articulare
HUMERO ULNARA,
HUMERO - RADIALA, care formeaza un ginglim tipic
RADIO - ULNARA proximala, o articulatie trochoida (in pivot),
intregita de ligamentul inelar.
Humerusul mai prezinta anterior fosa coronoidiana si fosa
radiala si posterior fosa oleocraniana.
Deasupra si in afara suprafetelor articulare humerale se afla
cate o proeminenta nearticulara, epicondilii medial si lateral, pe
care se insera cate un grup masiv de muschi flexori si respectiv
extensori; acesti muschi se dispun pe fetele anterioara si
respectiv posterioara ale antebratului

ARTICULATIA COTULUI

AXA DE FLEXIE-EXTENSIE
A COTULUI

a. Articulatia humero - ulnara

este principala articulatie in care
se executa miscari de-extensie, in
jurul unui ax transversal care
trece prin trohlee si capitul
b. Articulatia humero - radiala
(Articulatio humeroradialis) desi
anatomic este elipsoidala, in ea
nu se executa dedit miscari de
flexie-extensie.
Absenta miscarilor de adductieabductie se datoreste Iigamentuui
inelar care solidarizeaza radiusul
de ulna. Articulatia participa mai
mult la miscarile de rotatie.

ARTICULATIA COTULUI

Mijloace de unire
Capsula articulara inconjoara
toate cele trei perechi de
suprafete articulare; este mai
subtire anterior si posterior. Se
insera pe humerus in jurul
fosetelor coronoidiana, radiala
si olecraniana si pe sub
epicondili (care raman
extraarticulari).
Pe radius, capsula se insera
sub capul radial (pe col), iar pe
ulna pe marginile incizurii
trohleare si radiale.
Ligamente de intarire a
capsulei

Foseta supracondiliana
Epicondilul lateralal

Capsula articulara
Foseta coronoida
Epicondilul medial

Capitulul
Santul capitulo-trohlear

Trohleea

Capsula articulara
Franjure grasos
Foseta capului radial
Ligamentul inelar

Tuberozitatea bicipitala

Por!iunea olecraniana a
incizurii trohleare
Sant transvers
Portiunea coronoidiana a
incizurii trohleare

Creasta brahialului

ARTICULATIA COTULUI
Mijloace de unire Ligamente de intarire a
capsulei

Ligamentul colateral radial (Lig. collaterale radiale), In evantai,

cu trei fascicole (anterior, mijlociu si posterior) care pornesc de
la epicondilul lateral si trec spre procesul coronoid anterior si
posterior de incizura radiala si pe olecran. Fascicolele anterior
si mijlociu cuprind intre ele capul radial si intaresc ligamentul
inelar.
Ligamentul colateral ulnar (Lig. collaterale ulnare), puternic, are
tot trei fascicole: anterior, mijlociu si posterior (BARDINET); ele
pornesc de pe epicondilullateral si trec spre procesul
coronoidian, tuberculul anterior al ulnei si respectiv spre olecran
(epitrohleo-olecranian); sunt solidarizate intre ele prin fibre
arciforme (Iigamentul COOPER).

ARTICULATIA COTULUI

Ligamentul patrat (Lig. quadratum), denumit si "al lui DENUCE", se afla intre
Foseta
supracondiliana
Capsula
articulara
radius si ulna,
dispus
oblic de sub capul radiusului
pana
sub incizura radiala a
ulnei.
Foseta coronoida
Epicondilul lateralal
Ligamentul anterior pleaca de la fata anterioara a epicondililor si marginea
Epicondilul
medial
fosetelor radiala si coronoidiana pana la marginea laterala
a procesului
Capitulul
coronoid.
Santul
capitulo-trohlear
Ligamentul
posterior
este subtire si slab diferentiat;seTrohleea
pot identifica fibre
profunde verticale, humero-olecraniene mijlocii si transversale, humerohumerale, care trec peste foseta olecraniana si fibre superficiale, oblice,
Capsula articulara
humero-olecraniene.
Franjure grasos
Foseta capului radial
Ligamentul inelar

Tuberozitatea bicipitala

Por!iunea olecraniana a
incizurii trohleare
Sant transvers
Portiunea coronoidiana a
incizurii trohleare

Creasta brahialului

Actiunea muschilor flexori la nivelul articulatiei cotului

Biomecanica
in articulatie se pot executa
miscari de fiexie-extensie in
jurul unui ax transversal, cu
amplitudine de 40 si respectiv
180
Cu antebratul extins, cea mai
mare parte a fortei de
contractie a muschiului biceps
(B) devine fixatoare a
articulatiei cotului (C) si numai
o mica parte este efectiv
flexoare (F).

Actiunea muschilor flexori la nivelul articulatiei cotului

Cu cat flexia
antebrahiala se apropie
de 90, cu atat creste
eficacitatea contractiei
bicipitale si, respectiv a
flexiei (F)

MUSCHII CARE ACTIONEAZA

ASUPRA ARTICULATIEI COTULUI

-Muschiul BICEPS BRAHIAL

-Muschiul BRAHIAL
-Muschiul BRAHIORADIAL
-MuschiulTRICEPS BRAHIAL
Flexori ajutatori:
muschiul lung extensor radial al carpului (nervul radial),
muschiul scurt extensor radial al carpului (nervul radial),
muschiul flexor radial al carpului (nervul median),
muschiul rotund pronator (nervul median).
Amplitudinea miscarilor de pronatie - supinatie in
articulatia cotului este de 120 - 140.

Model de actiune al unui muschi

biarticular - bicepsul brahial
Abductia umarului

Capul
scurt

Insertia distala

Bicepsul brahial: supinator si

Supinatia
antebratului
flexor al antebratului, flexor
slab al bratului.
Amplitudinea miscarilor de
pronatie - supinatie in
Flexia cubitala
articulatia cotului este de
120 - 140.

Tuberozitatea
radiusului

ARTICULATIA RADIO-ULNARA INFERIOARA

/DISTALA
(Articulatio radioulnaris distalis)

Tipul: Este tot o articulatie trohoida ca si articulatia radio-ulnara

proximala, dar mai putin tipica, de asemeni uniaxiala.
Suprafetele articulare:
-Capul u/nei, cu doua fatete articulare, una laterala si alta
inferioara, separate printr-o creasta neteda, ea insasi articulara,
- Incizura ulnara a radiusului sau cavitatea sigmoida a radiusului,
Mijloacele de unire
Capsula articulara - subtire si laxa
Ligamentele radio-ulnare anterior si posterior, care merg de la
radius la ulna fie transversal, fie oblic infero-medial, intaresc
capsula
Ligamentul triunghiular, este o lama fibroasa triunghiulara,
orizontala, dispusa intre capul ulnei si carp

Articulatia radio-ulnara distala: suprafetele articulare si

ligamentul triunghiular
Radiusul

In articulatiile radio-ulnare se
executa miscarile de pronatie
si supinatie, cu efect de fapt
asupra minii.
Incizura ulnara a radiusului
Ligamentul triunghiular

Intre radius si ulna se

interpune un fibrocartilaj
triunghiular care separa
articulatia radio-ulnara
inferioara de articulatia radiocarpiana.

Capul ulnei

Ulna

ARTICULATIA RADIO-ULNARA MIJLOCIE

Membrana interosoasa
- este o membrana fibroasa, completeaza spatiul
dintre diafizele oaselor antebratului;
Coarda oblica a lui
- se insera pe marginile interosoase ale
WEITBRECHT
radiusului si ulnei.
- Inferior se intinde pana la articulatia radio-ulnara
distala,
-superior se termina la 2 cm sub tuberozitatea
radiusului
Coarda oblica ligamentara a lui WEITBRECHT,
o bandeleta fibroasa care se insera superior pe partea
infero-Iaterala a procesului coronoid,
incruciseaza tendonul bicepsului
se termina pe radius putin dedesubtul tuberozitatii
bicipitale.

Pronatia-supinatia - pozitia de
referinta

Prono-supinatia presupune cotul fIectat la 9 grade,

marginea ulnara a antebratului plasata pe masa si cu
policele orientat in sus.

ARTICULATIlLE MAINII
(Articulationes manus)
I. ARTICULATlA RADIO CARPIANA
Tipul: - articulatie elipsoidala, condiliana, cu doua axe
de miscare.
Suprafete articulare
-fata inferioara a epifizei inferioare a radiusului,
ovoidala, concava, completata de fibrocartilajul
triunghiular radio-ulnar;
- suprafata-articulara superioara a carpului, alcatuita
din fetele articulare proximale ale scafoidului,
semilunarului si piramidalului.
Mijloace de unire:
Capsula articulara
Ligamentele colaterale radial si ulnar

Biomecanica articulatiei radio-carpiene

Extensia pumnului
Lunatum
Art. Mediocarpiana
Tensionarea
ligamentului anterior
Actiunea
extensorilor

Capitatum

Miscarile se efectueaza in jurul a doua axe:

-sagitala, care trece prin semilunar, pentru miscarile de abductie
si adductie (inclinatie mediala si laterala);
-transversala, care trece prin capul osului mare, pentru miscarile
de flexie si extensie.
Miscarile posibile: flexie - extensie; abductie - adductie;
circumductie.

Flexia si extensia au o amplitudine de 80 - 85; 2/3 din miscare se fac in articulatia radio carpiana si 1/3 in articulatia medio - carpiana (50 si respectiv 35).

27 oase dispuse in 3 grupe:

Carpul: opt oase dispuse pe trei
randuri:
in I-ul rand (proximal) dinspre
police spre degetul mic se gasesc

in rindul al II-lea rand (distal)

scafoid,
semilunar,
piramidal,
pisiform;
trapez,
trapezoid,
capitatu
osul cu crlig;

metacarpul (scheletul palmei)

este format din 5 metacarpiene;
oasele degetelor (falangele) in
numnar de 14 se impart in
falange proximale, mijlocii si
distale.

Scheletul mainii

Tipul: - articulatie compusa, dublu condiliana;

Suprafetele articulare:- primul rand de oase
carpiene (scafoid, semilunar si piramidal) si cel
de al doilea rand (trapez, trapezoid, osul mare si
osul cu carlig).
Interlinia articulara are forma literei S culcat; atat
primul, cat si cel de al doilea rand de oase
carpiene alcatuiesc fiecare o proieminenta si o
depresiune articulara care se imbuca reciproc.
Mijloace de unire: Capsula articulara si
ligamentele: interosoase,, colateral medial
(ulnar), radial (lateral).
Mijloace de unire: Capsula articulara si
ligamentele:
-Ligamente interosoase: Oasele carpiene sunt
solidarizate intre ele prin ligamente intercarpiene
palmare si ntercarpiene dorsale
-Lig. radiat al carpului se orienteaza de la osul
mare la oasele vecine;
-Ligamentele colaterale
-colateral medial (ulnar),
-colateral lateral (radial) (piramido - hamat
si scafoido - trapezian).

II. ARTICULATIA
MEDIO
CARPIANA

II. ARTICULATIA MEDIO CARPIANA

Combinarea miscarilor are ca rezultat o miscare de

circumductie amplificata prin miscarile de pronatie si
supinatie.
In repaus articulatia are o pozitie de flexie usoara,
inclinatie ulnara moderata si semipronatie.
Articulatia mediocarpiana este o articulatie compusa si
participa in mod diferit la miscarile mainii,
amplitudinea miscarilor in aceasta articulatie fiind
maxima in extensia si abductia mainii.
Miscarile de flexie au o amplitudine de 35
(augmentate pana la 50 prin miscarile din articulatia
radiocarpiana), cele de extensie 50 .
Adductia si abductia sunt minime.

III. ARTICULATIlLE DEGETELOR

1. Articulatiile carpo metacarpiene

2. Articulatii intermetacarpiene
3. Articulatia carpometacarpiana a
policelui
1. Articulatiile carpo metacarpiene

2. Articulatii intermetacarpiene

Intre randul inferior de oase al carpului si

metacarpienele II - V se formeaza articulatii
sinoviale, plane, cu capsula articulara si
ligamente de intarire carpo
Intre bazele metacarpienelor se stabilesc
articulatii intermetacarpiene

intarite de ligamente metacarpiene

dorsale si palmare si ligamente
interosoase, orientate transversal.
Intre oasele metacarpiene se
delimiteaza spatii care contin mm.
interososi.

III. ARTICULATIlLE DEGETELOR

3. Articulatia
carpometacarpiana a
policelui
Este o diartroza selara
formata intre osul trapez
si baza primului os
metacarpian.
Prezinta o capsula
articulara larga.
Structura articulatiei
permite opozabilitatea
policelui fata de celelalte
degete.

Opozabilitatea policelui
Tuberculul osului
scafoid
Osul trapez
Adductie

Osul scafoid

Tuberculul osului trapez

Ante si
retropulsie

lnclinare frontala
Art. trapezo-metacarpiana

Componentele opozabilitatii policelui: antepulsie; adductie; pronatie.

4.Articulatiile metacarpofalangiene
- flexia are o amplitudine de circa 100 si este produsa de
muschii INTEROSOSI si LOMBRICALI;
- extensia are o amplitudine de circa 100 si este produsa de
muschiul EXTENSOR COMUN AL DEGETELOR;
- abductia are o amplitudine de circa 45 si este produsa de
muschii INTEROSOSI DORSALI;
- adductia are o amplitudine de circa 45 si este produsa de
muschii INTEROSOSI PALMARI.

5. articulatiile interfalangiene proximale

- flexia are o amplitudine ce circa 100 si este produsa de
muschiul FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR;
- extensia are o amplitudine de circa 100 si este produsa de
muschii INTEROSOSI si muschii LUMBRICALI.
In articulatiile interlalangiene distale
- flexia este de 70 si este produsa de muschiul FLEXOR
PROFUND AL DEGETELOR;
- extensia are o amplitudine maxima de 70 si este produsa de
muschii INTEROSOSI si muschii LUMBRICALI.

Scheletul bazinului

2 oase coxale,
sacrul ,
coccigele.

ARTICULATIILE CENTURII MEMBRULUI INFERIOR

1.

ARTICULATIA LOMBO-SACRATA

trei perechi de
suprafete articulare
Mijloacele de unire

ligamentul iliolombar
ligamentele intertransversare (sacrovertebral, BICHAT)

2.

ARTICULATIA SACRO-COCCIGIANA

Tipul: sincondroza

Suprafetele articulare:

-sacrata; coccigiana,

Mijloacele de unire

discul sacrococcigian, fara nucleu pulpos;

ligamentele sacrococcigiene anterioare si posterioare

Dreptul
abdominal

3. SIMFIZA PUBIANA

Piramidal
abdominl
Tubercul
pubian

Expansiunea tendinoasa a
m. drept abdominal
Orificiul arterei si
nervului dorsal al
penisului

Suprafetele articulare
Mijloace de unire:

Discul pubian

Ligamentele pubiene:
anterior, posterior, superior, inferior,

Ligamentul
arcuat
.orificiul venei dorsale
a penisului
Ligamentul transvers al
perineului

Tipul: sinoviala/
cartilaginoasa
Suprafetele articulare

4. ARTICULATIA SACRO-ILIACA

pe sacrum
pe ileon

Mijloace de unire:

Ligamentele intrinseci
anterior, superior, inferior,
posterior interosoase

Ligamentele extrinseci
- lig. ilio lombar:
Superior
Inferior

CENTURA PELVIANA

Bazinul:
Superior - marele bazin

inferior - micul bazin

pelvisul

Diametrele
bazinului

Diametrele strmtorii superioare:

conjugata vera: marginea superioar a simfizei pubiene - promontoriu,

11cm
diametrul promonto-subpubian: promontoriu - marginea superioar a
simfizei pubiene, 11,5-12 cm;
diametrul promonto-retropubian: promontoriu - faa posterioar a simfizei
pubiene, 10,5cm;

Diametrele
bazinului

Diametrele strmtorii superioare:

diametrul transvers median (util) folosit de ft n

timpul naterii, 12,5-13 cm

diametrul oblic drept si stang : articulaia sacro-iliac dintr-o

parte - eminena ilio-pubian opus; diametrul de angajare a
ftului n pelvisul mic.

Diametrele
bazinului

Diametrele strmtorii inferioare:

-diametrul antero-posterior al strmtorii inferioare sau coccisubpubian: vrf coccige - marginea inferioar a simfizei
pubiene; 9,5 - 11cm. 12,5cm/ expulzia ftului
-diametrul transvers al strmtorii inferioare, biischiadic: feele
mediale ale tuberozitilor ischiatice, 11-12cm

Bazinul
La brbat diametrele verticale mai mari, cele transversale mai
mici, unghiul subpubic<90
La femeie bazinul osos mai lung i mai lat, diametrele
transversale mai mari, unghiul pubian >90. promontoriul mai
puin accentuat.
n timpul sarcinii, datorit laxitii ligamentare, bazinul osos i
mrete diametrele.

Circumferina superioar sau

baza mare a pelvisului osos
este format de:

baza osului sacru, creasta iliac,

marginea anterioar a osului coxal,
buza anterioar a simfizei pubiene.
Diametrele bazei mari a pelvisului
sunt diametrul bispinos anterior i
diametrul bicrest.

Diametrele bazei mari a

pelvisului sunt diametrul
bispinos anterior i diametrul
bicrest.

-diametrul bispinos anterior

(diametrul biiliac superior) este
cuprins ntre spinele iliace anterosuperioare i are valori medii de
23-25 cm.
-diametrul bicrest, ntre punctele
cele mai deprtate ale crestei iliace
cu valori medii 27-29 cm

Bazinul mare comunic larg n partea

superioar cu cavitatea abdominal i
aparine topografic cavitii abdominale.
n partea inferioar bazinul mare se continu
cu bazinul mic.
Bazinul mic denumit n clinic i canal
pelvian, constituie bazinul obstetrical i este
mrginit superior de strmtoarea superioar
(apertura pelvis minoris superior).
Pereii bazinului mic sunt formai:

anterior de faa posterioar a simfizei pubiene,

posterior i superior de osul sacru,
lateral de gaura obturat i membrana
obturatoare.

Limita inferioar a bazinului mic este

strmtoarea inferioar.

Strmtoarea inferioar
a bazinului :

marginea inferioar a
simfizei pubiene,
marginea inferioar a
ramurilor inferioare
ischio- pubiene,
ligamentele
sacroischiadice,
coccis

Strmtoarea inferioar a
pelvisului osos (apertura
pelvis minoris inferior)
este format:

anterior de marginea
inferioar a simfizei
pubiene,
posterior de vrful osului
coccis,
lateral de tuberozitile
ischiatice.

Pelvisul mic prezint

relieful strmtorii mijlocii.
Diametrele strmtorii
inferioare sunt diametrul
transversal, diametrul
antero-posterior i
diametrele oblice.

Diametrul transversal sau

biischiadic unete feele mediale
ale celor dou tuberoziti
ischiatice, are valori de 11-12
cm i reprezint cel mai
important diametru n timpul
trecerii ftului;
Diametrul antero-posterior sau
cocci-subpubian unete vrful
coccigelui cu marginea
inferioar a simfizei pubiene i
msoar 9,5 cm. n timpul
naterii (expulzia ftului) ajunge
12,5cm.
Axul care unete centrul planului
strmtorii superioare cu centrul
planului strmtorii inferioare se
numete axul pelvisului.
Axul pelvisului este reprezentat
de o linie curb, paralel cu
curbura sacrului, iar concavitii
lui care privete n jos i
nainte i corespunde anterior
simfiza pubian.

Strmtoarea mijlocie este

format:

posterior de linia
transversal dintre
vertebrele sacrate 4 i 5;
lateral de marginea
superioar a ligamentelor
sacrospinoase i de spinele
ischiatice;
anterior de o linie ce trece
de la spinele ischiatice la
treimea inferioar a fetei
posterioare a simfizei
pubiene.

Diametrul cel mai

important al strmtorii
mijlocii n timpul trecerii
ftului este cel bispinos
(transversal), care
msoar 11-12cm.

ARTICULAIILE PRII LIBERE A

MEMBRULUI PELVIN

ARTICULAIA COXOFEMURAL

Tipul:
Sinovial,
sferoidal

ARTICULAIA COXO-FEMURAL

ARTICULAIILE PRII
LIBERE A MEMBRULUI
PELVIN

Suprafeele articulare

cap femural, acetabul

(cavitate cotiloid):
Suprafaa articular
semilunar
Fosa cotiloidian

ARTICULAIA COXO-FEMURAL

Lig iliofemural
Lig ischio-femural

femur

Mijloace de unire:

Capsula articular

Ligamente ilio-femural Bertin, ischio-femural, pubo-femural, rotund al capului femural

Ligamentul
rotund

Ligamentul rotund
se mparte n fascicule:

anterior (pubian),
posterior (ischiatic)
mediu, ce se unete cu
ligamentul transvers al
acetabulului
vase sanguine
nconjurat de sinovial

Micrile articulaiei oldului

-flexia este realizat de muchii psoas

iliac, croitor, drept femural i tensor al
fasciei lata;
-extensia este realizat de muchii
ischiocrurali;
-abduca este realizat de fesier mic i
mijlociu, i n mod accesoriu de muchii
piramidal i obturator;
-adducia este realizat de muchii
adductori mijlociu, mare i mic; muchii
drept medial pectineu i sartorius.
-rotaia intern este realizat de fesierul
mic i mijlociu,
-rotatia extern este realizat de muchii
psoas, adductori, pelvitrohanterieni,
marele fesier;

1. in flexie, mm. ischio-gambieri sunt intinsi

datorita indepartarii insertiilor lor.
2. In repaus, mm. Adductori sunt flexori
iar in flexie devin extensori.

Micrile articulaiei oldului

flexia - extensia - 135
flexia total 120 - extensia
15
Extensia este limitat mai
ales de lig ilio-femural
In flexia coapsei
-eficacitatea contractiei
musculare depinde de
pozitia articulatiei,
Flexia la 90 este limitata
de lig ischio-femural

AC>AB, DE>DF

Mm. adductori

Mm. abductori
(fesieri)

rotaie lateral n extensie 35

i este limitat de lig. ilio-femural.
rotaie medial mai redus,
limitat de lig. ilio-femural i ischiofemural.

In sprijinul biped echilibrul transvers este asigurat prin contractia muschilor

adductori si abductori

adducia - abducia total 75 (adducia 30;- abducia45)

adducia este limitat de tensiunea m. Fesieri, a lig. iliofemural i rotund al capului femural
M. abductori-fesier mic i mijlociu; acc. obturator, piramidal
M. adductori- adductor mijlociu; acc. adductor mare i mic,
pectineu, drept medial, sartorius

M. tensor fascia lata

In sprijinul uniped echilibrul transvers este asigurat numai prin contractia

muschilor adductori de partea sprijinului (m. fesier), ajutati de tensorul
fasciei lata; bazinul are tendinta de basculare.

adducia - abducia total 75 (adducia 30;abducia45)

adducia este limitat de tensiunea m. Fesieri i a
lig. ilio-femural i rotund al capului femural

oldul luxat
oldul luxat

oldul normal

oldul normal

Pentru explorarea articulatiei in

caz de luxatie se utilizeaza linia
Nelaton-Roser; aceasta uneste
spina iliaca anterosuperioara cu
tuberozitatea ischiadica.
In flexia moderata (45)
trohanterul mare atinge mijlocul
liniei; in luxatiile superioare
trohanterul se ridica deasupra
acestei linii

oldul luxat

oldul normal

Deplasarea lateral a capului femural

Deplasarea n sus a capului femural

asimetrie de pliuri fesiere,

asimetrie de pliuri vulvare,
asimetrie de tonus i troficitate a
musculaturii

predominana net a maladiei

luxante congenitale de old la
sexul feminin.

Naterile n prezentaie pelvian

sunt de 8 ori mai frecvente la
copii cu maladie luxant
congenital de old.
Primiparitatea i vrsta gestaional
mai mare de 39 de sptmni
caracterizeaz dintre mamele
copiilor cu maladie luxant
congenital de old.
Proporia mare de mame primipare
dar multigeste sugereaz c avortul
ar putea fi inclus ntre factorii de
risc, prin modificarea
microclimatului uterin.

Radiografie de bazin antero-posterioar.

Maladie luxant congenitalbilateral
Unghiul acetabular drept 36, unghiul aceta
stng 32.
Capul femural se proiecteaz n
cadranul extern Ombredanne.

Radiografie de bazin antero-posterioar.

Aspect normal.
Capul femural se proiecteaz n cadranul inferointern Ombredanne.
Unghiul acetabular este simetric bilateral, 28