ESUTUL

OSOS

- esuturi conjunctive specializate

adaptate pentru funcia de suport i protecie

CARACTERE GENERALE ALE ESUTURILOR

OSOASE

- origine mezenchimal
- conin cele 3 elemente: celule, SF, fibre
- se caracterizeaz prin predominenta SF, care este
dur i mineralizat duritate si rigiditate;
fibrele de colagen I nu se disting n masa substanei
fundamentale matricea osoas este omogen
Celulele osoase - 2 tipuri :
celule osteoformatoare : celula
osteoprogenitoare,
osteoblastul,
osteocitul;
celula osteodistrugatoare :
osteoclastul.
- celulele adulte stau n caviti (osteoplaste)
sunt esuturi ordonate, cu structur lamelar
sunt vascularizate
creterea se face prin apoziie
Functii :

Celulele osteoformatoare :
celula osteoprogenitoare
osteoblastul
osteocitul

Celulele osteoprogenitoare
Sunt celulele osoase cele mai tinere
Origine: mezenchimala
Localizare: - stratul intern, profund al periostului,
- de-a lungul canalelor haversiene,
- n endost;
Aspect fusiform
MO - citoplasma redusa, palid bazofil,
- nucleu ovalar, eucrom, voluminos;
ME: organite bine dezvoltate
Rol : dau natere osteoblastelor
3

Osteoblastele
- Celule tinere osoase care sintetizeaz matricea osoas
- Origine: celula osteoprogenitoare;
- Localizare:- pe suprafata oaselor tinere,
- in zonele supuse proceselor de reparatie si
regenerare
- Form neregulat , cu prelungiri
- MO
- se dispun sub forma unui rnd de cel.
- cnd activ. de sintez este intens
- cel cubo-cilindrice,
- nucleu eucrom, nucleolat;
- citoplasma bazofila
ME - organite numeroase
-cnd activitatea de sintez diminu
- cel. turtite
- bazofilia citoplasmei scade
4
ME - organite puine

Osteoblastul

Rolul osteoblastelor :
1. sinteza matricei osoase
(colagen, GAG, glicoproteine);
- iniial matrice
nemineralizat
= osteoid
2. calcificarea matricei osoase

- datorit fosfatazei alcaline

secretate de osteoblaste
Cnd osteoblastele sunt complet
nconjurate de matricea osoasa
calcificat
osteocite.
3. intervin in remodelarea tesutului osos

Osteocitele
celule mature osoase
- sunt incluse in caviti =
osteoplaste
- osteoplastele comunic ntre ele
prin
fine structuri canaliculare cu dispozitie
radiar;
-osteocitele prezint prelungiri
citoplasmatice:
- ce ptrund n canalicule
- vin n contact cu ale celulelor
vecine
Form : turtit, talie mic;
MO - nucleu: turtit, hipercrom;
- citoplasma eozinofil
ME : organite puine

Rol : mentinerea SF elaborate

OSTEOCITE IN OSTEOPLASTE

Osteoclastele

Sunt celule osteodistrugatoare

Origine n MRH n cel. progenitoare granulocito-macrofagic
Localizare : pe suprafetele osoase, n lacune escavate= lacune
Howship;
Dimensiuni mari ( 150);
MO - numerosi nuclei (pn la 50);
- citoplasma acidofila;

ME: prezinta 4 zone:

1. marginea convoluta (plisata)
- n raport direct cu suprafata osoasa;
- prelungiri cresc suprafata de contact
cu osul
- rol: in resorbtia osoasa.
2. zona clara: - are numeroase miofilamente de
actina
-fixeaz celula la suprafaa osoas
3. zona veziculara - vezicule de endocitoz si
exocitoz (transport
enzime lizozomale si produsii de
degradare osoas)
4. zona bazal conine nucleii i organitele
celulare
Rol : resorbia esutului osos

10

Osteoclastul mec. resorbiei

osoase

11

MATRICEA OSOAS : SF + fibre

Formata din :
componenta anorganic (65%)
componenta organic (35%)

Componenta anorganic:
- Ca, P, dar si bicarbonati, citrati, Mg, K, Na;
- Ca si P formeaz cristale de hidroxiapatit ce se dispun de-a lungul
fibrelor de colagen
- n jurul cristalelor : strat de ap si ioni numit strat de hidratare
- Rigiditatea osului este dat de asocierea cristalelor cu fibrele de
colagen.

12

Componenta organic : fibre + SF

Fibrele - 95% din comp. organic
- colagen tip I, grupat sub forma de fascicule
- nu se vd n masa de SF matricea omogen
- confer acidofilie matricii osoase n HE
SF : GAG (AH, condroitin sulfat si keratan sulfat);
Glicoproteine : osteocalcina, osteopontina, sialoproteina
osoasa;
- rol in adeziunea la substrat

proteins

- se leag de cristalele de
hidroxiapatit, de celule
- initiaza mineralizarea
Factori de crestere, proteine (bone morphogenetic
BMPs ), IL

13

14

Lamela osoas
- unitatea morfologic a
tesutului osos;
- 5- 10

Este constituit din:

- matrice osoasa
- osteocite situate in
osteoplaste legate intre ele
prin sistem canalicular;

Preparatele de os compact
slefuit
15

CLASIFICAREA ESUTURILOR OSOASE

Tesuturile osoase sunt :
- esuturi osoase imature
- esuturi osoase mature spongioase
compacte
esutul osos imatur (primar) :
apare in cursul dezvoltrii fetale,
n cursul proceselor de reparaie (dup fracturi);

- are o arhitectur dezordonat, non lamelar

Tesutul osos matur (secundar) :

are structur lamelar ;
2 tipuri : - tesutul osos spongios
- tesutul osos compact
16

TESUTUL OSOS SPONGIOS

Localizare: - epifizele oaselor lungi;

- diploea oaselor late, scurte.

Macroscopic: aspect buretos, spongios

Structural : trabecule osoase care
delimiteaz caviti (areole)

17

Areolele conin mduva rosie

hematoformatoare (cu timpul in unele oase
maduv galben);

18

Trabeculele osoase :

- orientate n direcii diferite

- grosime de maximum 400
- sunt alctuite din lamele
osoase
suprapuse cu aranjament
neregulat
- lamelele sunt alctuite din
matrice osoas i osteocite n
osteoplaste
- la periferia trabeculelor se
dispun osteoblastele;
Tesutul osos spongios
complex medulo-osos

19

ESUTUL OSOS COMPACT

Localizare
- diafiza oaselor lungi
- tblia oaselor scurte i late
Este mai ordonat
structuralizat;
Predomin componenta
osoas
Are o arhitectur cilindriclamelar
Structural :
lamelele osoase dispuse
concentric, in
jurul unor spatii conjunctivo-

20

 Canalele Havers
- echivalentul
areolelor din osul
spongios
- au dispozitie
longitudinal, paralele
ntre ele
- se conecteaz ntre
ele prin canale oblice
sau transversale =
canalele Volkmann;

21

Canalul Havers
- conine: esut conjunctiv
arteriol
venul
vas limfatic
terminaii nervoase

- CH de la - periferie periost
- centru canalul
medular
- rest deget de
mnu
22

 Lamelele osoase
- se dispun concentric n jurul CH (8-15)
- sunt formate din : osteocite in
osteoplaste nconjurate de matricea
osoasa;
- prin sistemul osteoplasto- canalicular
se stabilesc legturi intre osteocitele
- din aceeai lamel
- din lamelele invecinate;
Sistemul haversian (osteonul)
= unitatea morfo-funcional a osului
compact;
= canal Havers + sistemul lamelar
care l nconjoar
- e delimitat la periferie de linia
de ciment
23

Sisteme
interhaversiene
- ntre osteoane
- lamele osoase cu
- traiect
arcuat
- necentrate
de CH
- confera compactei
diafizare flexibilitate
si
rezistenta.

24

OS COMPACT (sectiune transversal)

- os lefuit-

25

OS COMPACT
decalcificat - col HE
seciune transversal

26

OS COMPACT
decalcificat - col HE
- seciune longitudinal-

27

n es. osos compact exist :

- fibrele colagene - din matricea lamelelor osoase
- fibre arciforme leag lamelele
- fibre Sharpey solidarizeaz periostul de os

29

Periostul

Zona extern: fibro-vascular

Zona intern, celular, fertil

are grosime variabil n functie

de vrst;
-

- Este absent sau redus acolo unde

capsula articular se fixeaz pe
suprafaa osoas;

30

Periostul

31

Endostul
Localizare : - tapeteaz canalul
medular
- areolele osului
spongios
Structural : . conj. fibrilar,
srac n celule
( cel
osteoprogenitoare)
Rol important n viaa
embrionar
( activ. osteogenetic)

32

Osul ca organ
n structura oaselor se ntlnesc cele dou tipuri de esut
osos: spongios i compact.

Oasele scurte i late

- central: esut osos spongios,

- periferie: esut osos compact.

33

Oasele lungi :
Epifize
- central : os spongios
- periferia: os compact

Diafize

34

Sec. transversal prin

diafiza unui os lung:

- periost;
- sistem circumferenial
extern
- masa principal a diafizei
- sistem circumferenial
intern
- endost;
- canal medular.
35

Os lung

masa principala a diafizei

36

OSIFICAREA SI OSTEOGENEZA

Osificarea = procesul biologic prin care se formeaz esut osos

Osteogeneza = totalitatea proceselor de dezvoltare a osului
ca organ

OSIFICAREA
- const n nlocuirea unui esut gazd cu esut osos
n functie de esutul gazd, osificarea este :
- endoconjunctiv (de membran)
- endocartilaginoas (endocondral)
Factorii necesari osificrii: - o buna vascularizatie,
- prezenta osteoblastelor i fosfat.
alcaline
- hormoni (PTH, calcitonina,
hormoni
sexuali , STH)
Consecutiv proceselor de osificare un tesut osos de tip imatur,
(osul
37

OSIFICAREA ENDOCONJUNCTIVA
(DE MEMBRAN)
Se desfasoar in membrana
esutului mezenchimal; (sapt 8)

formeaz: oasele capului

(frontal, parietalele, pri din occipital
i temporale, maxilarul superior si
mandibula), corpul claviculei

ncepe in foia conjunctivomezenchimal, prin apariia in

interiorul ei a unor centre sau
nuclee de osificare
- n momentul nceperii osificrii, mezenchimul se
densific i devine mai
38
abundent vascularizat;

Cel mezenchimala

Osteoblaste ce depun osteoid

Agregate de cel.
osteoprogenitoare

39

Celulele mezenchimale celule

osteoprogenitoare osteoblaste

Osteoblastele ncep sa sintetizeze osteoidul

afinitate pentru srurile minerale de Ca
matricea osoasa;
OB osteocite, situate n osteplaste
mici insule (spicule) de esut osos care
prin alungire si ngrosare vor constitui
trabecule osoase;
-

In spatiile dintre trabecule (areole) ptrund

vase sanguine si celule mezenchimale
areole cu tesut mieloid;

In zona periferica a viitorului os, areolele se

micsoreaza treptat
osul spongios format la inceput, os compact
40

Osul de membran va fi
constituit
din:
- parte centrala (spongioasa)

diploea
- exterior - tablia osoas
compact,
- acoperit de periost.
Partile de tesut conjunctiv ce
rmn
neosificate nc la nou-nascut
constituie fontanelele;

Portiunea din matricea

conjunctiva
care nu sufera osificarea va da
nastere la endostul si periostul
osului membranos.

41

OSIFICAREA ENDOCONDRALA (ENDOCARTILAGINOASA)

Const n formarea de esut osos pe seama unui model
cartilaginos;
(sapt 12)
se formeaz: majoritatea oaselor scheletului (oasele lungi,
vertebrele, coastele, sternul, oasele bazei neurocraniului);
Initial, in cursul dezvoltarii intrauterine modelul
cartilaginos al
viitoarelor oase (cartilaginos hialin);

Acest model sufer succesiv o serie de modificri,

tesut osos imatur care va fi resorbit si nlocuit in cursul
osteogenezei tesut osos de tip matur (spongios sau
compact);

Modificrile suferite de tesutul cartilaginos hialin se pot

studia la nivelul cartilajului de crestere (epifizar);
42

OSIFICAREA
ENDOCONDRALA
(ENDOCARTILAGINOASA)

1.Zona cartilajului de rezerv

2. Zona cartilajului
hiperplazic seriat

3. Zona cartilajului
hipertrofic i calcificat

4. Zona de eroziune

44

5. Zona de osteoid
6. Zona de esut osos
45

OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASA
(Dezvoltarea degetului col. HE 40x)

46

ZONA DE CARTILAJ DE REZERVA col. HE 100x

47

ZONA DE CARTILAJ HIPERPLAZIC col. HE 100x

48

ZONA DE CARTILAJ HIPERTROFIC SI CALCIFICAT

col. HE 100x

49

ZONA DE EROZIUNE col. HE 100x

50

ZONA DE OSTEOID col. HE 400x

51

ZONA DE TESUT OSOS (resorbtie osoasa)

52

CRESTEREA OASELOR

Cresterea in lungime : se realizeaza pe seama cartilajului

de crestere (epifizar) prin osificare
endocondrala (pn la 18 ani)

Cresterea in grosime : prin apozitie pe seama stratului

intern fertil al periostului

53