ESUTUL OSOS

- esuturi conjunctive specializate

adaptate pentru funcia de suport i protecie

CARACTERE GENERALE ALE ESUTURILOR OSOASE

- origine mezenchimal - conin cele 3 elemente: celule, SF, fibre - se caracterizeaz prin predominenta SF, care este dur i mineralizat duritate si rigiditate; fibrele de colagen I nu se disting n masa substanei fundamentale matricea osoas este omogen Celulele osoase - 2 tipuri : celule osteoformatoare : celula osteoprogenitoare, osteoblastul, osteocitul; celula osteodistrugatoare : osteoclastul. - celulele adulte stau n caviti (osteoplaste)
sunt esuturi ordonate, cu structur lamelar sunt vascularizate creterea se face prin apoziie Functii : suport i protecie homeostazia calciului

Celulele osteoformatoare :
celula osteoprogenitoare osteoblastul osteocitul

Celulele osteoprogenitoare
Sunt celulele osoase cele mai tinere Origine: mezenchimala Localizare: - stratul intern, profund al periostului, - de-a lungul canalelor haversiene, - n endost; Aspect fusiform MO - citoplasma redusa, palid bazofil, - nucleu ovalar, eucrom, voluminos; ME: organite bine dezvoltate Rol : dau natere osteoblastelor

Osteoblastele
- Celule tinere osoase care sintetizeaz matricea osoas - Origine: celula osteoprogenitoare; - Localizare:- pe suprafata oaselor tinere, - in zonele supuse proceselor de reparatie si regenerare - Form neregulat , cu prelungiri - MO - se dispun sub forma unui rnd de cel. - cnd activ. de sintez este intens - cel cubo-cilindrice, - nucleu eucrom, nucleolat; - citoplasma bazofila ME - organite numeroase -cnd activitatea de sintez diminu - cel. turtite - bazofilia citoplasmei scade ME - organite puine

Osteoblastul

Rolul osteoblastelor :
1. sinteza matricei osoase (colagen,
GAG, glicoproteine); - iniial matrice nemineralizat = osteoid
2. calcificarea matricei osoase

- datorit fosfatazei alcaline secretate de osteoblaste Cnd osteoblastele sunt complet nconjurate de matricea osoasa calcificat osteocite.
3. intervin in remodelarea tesutului osos

Osteocitele
celule mature osoase - sunt incluse in caviti = osteoplaste - osteoplastele comunic ntre ele prin fine structuri canaliculare cu dispozitie radiar; -osteocitele prezint prelungiri citoplasmatice: - ce ptrund n canalicule - vin n contact cu ale celulelor vecine Form : turtit, talie mic; MO - nucleu: turtit, hipercrom; - citoplasma eozinofil ME : organite puine

Rol : mentinerea SF elaborate

OSTEOCITE IN OSTEOPLASTE

Osteoclastele

Sunt celule osteodistrugatoare Origine n MRH n cel. progenitoare granulocito-macrofagic Localizare : pe suprafetele osoase, n lacune escavate= lacune Howship; Dimensiuni mari ( 150); MO - numerosi nuclei (pn la 50); - citoplasma acidofila;

ME: prezinta 4 zone: 1. marginea convoluta (plisata) - n raport direct cu suprafata osoasa; - prelungiri cresc suprafata de contact cu osul - rol: in resorbtia osoasa. 2. zona clara: - are numeroase miofilamente de actina -fixeaz celula la suprafaa osoas 3. zona veziculara - vezicule de endocitoz si exocitoz (transport enzime lizozomale si produsii de degradare osoas) 4. zona bazal conine nucleii i organitele celulare
Rol : resorbia esutului osos Activitatea de resorbie e reglat de 2 hormoni: PTH, calcitonina

10

Osteoclastul mec. resorbiei osoase

11

MATRICEA OSOAS : SF + fibre

Formata din : componenta anorganic (65%) componenta organic (35%)

Componenta anorganic:
- Ca, P, dar si bicarbonati, citrati, Mg, K, Na; - Ca si P formeaz cristale de hidroxiapatit ce se dispun de-a lungul fibrelor de colagen - n jurul cristalelor : strat de ap si ioni numit strat de hidratare
- Rigiditatea osului este dat de asocierea cristalelor cu fibrele de colagen.

12

Componenta organic : fibre + SF Fibrele - 95% din comp. organic - colagen tip I, grupat sub forma de fascicule - nu se vd n masa de SF matricea omogen - confer acidofilie matricii osoase n HE SF : GAG (AH, condroitin sulfat si keratan sulfat); Glicoproteine : osteocalcina, osteopontina, sialoproteina osoasa;
- rol in adeziunea la substrat

- se leag de cristalele de hidroxiapatit, de celule - initiaza mineralizarea Factori de crestere, proteine (bone morphogenetic proteins BMPs ), IL 13

14

Lamela osoas

- unitatea morfologic a tesutului

osos; - 5- 10

Este constituit din: - matrice osoasa - osteocite situate in osteoplaste legate intre ele prin sistem canalicular;

Preparatele de os compact slefuit

15

CLASIFICAREA ESUTURILOR OSOASE

Tesuturile osoase sunt : - esuturi osoase imature - esuturi osoase mature spongioase compacte esutul osos imatur (primar) : apare in cursul dezvoltrii fetale, n cursul proceselor de reparaie (dup fracturi);

- are o arhitectur dezordonat, non lamelar

Tesutul osos matur (secundar) : are structur lamelar ; 2 tipuri : - tesutul osos spongios - tesutul osos compact
16

TESUTUL OSOS SPONGIOS

Localizare: - epifizele oaselor lungi; - diploea oaselor late, scurte. Macroscopic: aspect buretos, spongios Structural : trabecule osoase care delimiteaz caviti (areole)

17

Areolele conin mduva rosie hematoformatoare (cu timpul in unele oase maduv galben);

18

Trabeculele osoase :

- orientate n direcii diferite - grosime de maximum 400

- sunt alctuite din lamele osoase suprapuse cu aranjament

neregulat
- lamelele sunt alctuite din matrice osoas i osteocite n osteoplaste - la periferia trabeculelor se dispun osteoblastele;
Tesutul osos spongios

complex medulo-osos

19

ESUTUL OSOS COMPACT

Localizare - diafiza oaselor lungi - tblia oaselor scurte i late Este mai ordonat structuralizat;

Predomin componenta osoas

Are o arhitectur cilindric-lamelar

Structural : lamelele osoase dispuse concentric, in jurul unor spatii conjunctivovasculare = canalele Havers;
20

 Canalele Havers
- echivalentul areolelor din osul spongios - au dispozitie longitudinal, paralele ntre ele - se conecteaz ntre ele prin canale oblice sau transversale = canalele Volkmann;
21

Canalul Havers - conine: esut conjunctiv arteriol venul vas limfatic terminaii nervoase

- CH de la - periferie periost
- centru canalul medular - rest deget de mnu
22

 Lamelele osoase - se dispun concentric n jurul CH (8-15) - sunt formate din : osteocite in osteoplaste nconjurate de matricea osoasa; - prin sistemul osteoplasto- canalicular se stabilesc legturi intre osteocitele - din aceeai lamel - din lamelele invecinate;

Sistemul haversian (osteonul)

= unitatea morfo-funcional a osului compact; = canal Havers + sistemul lamelar care l nconjoar - e delimitat la periferie de linia de ciment

23

Sisteme interhaversiene - ntre osteoane - lamele osoase cu - traiect arcuat - necentrate de CH - confera compactei diafizare flexibilitate si rezistenta.

24

OS COMPACT (sectiune transversal) - os lefuit-

25

OS COMPACT decalcificat - col HE seciune transversal

26

OS COMPACT
decalcificat - col HE - seciune longitudinal-

27

n es. osos compact exist : - fibrele colagene - din matricea lamelelor osoase - fibre arciforme leag lamelele - fibre Sharpey solidarizeaz periostul de os

29

Periostul

Zona extern: fibro-vascular

Zona intern, celular, fertil

are grosime variabil n functie de vrst;

-

- Este absent sau redus acolo unde capsula articular se fixeaz pe suprafaa osoas;

30

Periostul

31

Endostul
Localizare : - tapeteaz canalul medular - areolele osului spongios
Structural : . conj. fibrilar, srac n celule ( cel osteoprogenitoare) Rol important n viaa embrionar ( activ. osteogenetic)

32

Osul ca organ
n structura oaselor se ntlnesc cele dou tipuri de esut osos: spongios i compact.

Oasele scurte i late - central: esut osos spongios,

- periferie: esut osos compact.

33

Oasele lungi :
Epifize - central : os spongios - periferia: os compact

Diafize

34

Sec. transversal prin diafiza unui os lung:

- periost;
- sistem circumferenial extern
- masa principal a diafizei - sistem circumferenial intern - endost; - canal medular.
35

Os lung
masa principala a diafizei

36

OSIFICAREA SI OSTEOGENEZA

Osificarea = procesul biologic prin care se formeaz esut osos Osteogeneza = totalitatea proceselor de dezvoltare a osului ca organ

OSIFICAREA - const n nlocuirea unui esut gazd cu esut osos n functie de esutul gazd, osificarea este :

- endoconjunctiv (de membran) - endocartilaginoas (endocondral) Factorii necesari osificrii: - o buna vascularizatie,

- prezenta osteoblastelor i fosfat. alcaline - hormoni (PTH, calcitonina, hormoni sexuali , STH) Consecutiv proceselor de osificare un tesut osos de tip imatur, (osul primar, brut) tesut osos de tip matur osul definitiv. 37

OSIFICAREA ENDOCONJUNCTIVA (DE MEMBRAN)

Se desfasoar in membrana esutului mezenchimal; (sapt 8)

formeaz: oasele capului (frontal, parietalele, pri din occipital i temporale, maxilarul superior si mandibula), corpul claviculei

ncepe in foia conjunctivomezenchimal, prin apariia in interiorul ei a unor centre sau

nuclee de osificare
n momentul nceperii osificrii, mezenchimul se densific i devine mai abundent vascularizat;
38

Cel mezenchimala

Agregate de cel. osteoprogenitoare

Osteoblaste ce depun osteoid

39

Celulele mezenchimale celule osteoprogenitoare osteoblaste

Osteoblastele ncep sa sintetizeze osteoidul afinitate pentru srurile minerale de Ca matricea osoasa; OB osteocite, situate n osteplaste mici insule (spicule) de esut osos care prin alungire si ngrosare vor constitui trabecule osoase;
-

In spatiile dintre trabecule (areole) ptrund vase sanguine si celule mezenchimale areole cu tesut mieloid;

In zona periferica a viitorului os, areolele se micsoreaza treptat osul spongios format la inceput, os compact n centru os spongios

40

Osul de membran va fi constituit din: - parte centrala (spongioasa) diploea - exterior - tablia osoas compact, - acoperit de periost. Partile de tesut conjunctiv ce rmn neosificate nc la nou-nascut constituie fontanelele;

Portiunea din matricea conjunctiva care nu sufera osificarea va da nastere la endostul si periostul osului membranos.

41

OSIFICAREA ENDOCONDRALA (ENDOCARTILAGINOASA) Const n formarea de esut osos pe seama unui model cartilaginos; (sapt 12) se formeaz: majoritatea oaselor scheletului (oasele lungi, vertebrele, coastele, sternul, oasele bazei neurocraniului);
Initial, in cursul dezvoltarii intrauterine modelul cartilaginos al viitoarelor oase (cartilaginos hialin);

Acest model sufer succesiv o serie de modificri, tesut osos imatur care va fi resorbit si nlocuit in cursul osteogenezei tesut osos de tip matur (spongios sau compact); Modificrile suferite de tesutul cartilaginos hialin se pot studia la nivelul cartilajului de crestere (epifizar);
42

OSIFICAREA ENDOCONDRALA (ENDOCARTILAGINOASA)

1.Zona cartilajului de rezerv

2. Zona cartilajului hiperplazic seriat

3. Zona cartilajului hipertrofic i calcificat

4. Zona de eroziune
44

5. Zona de osteoid
6. Zona de esut osos
45

OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASA
(Dezvoltarea degetului col. HE 40x)

46

ZONA DE CARTILAJ DE REZERVA col. HE 100x

47

ZONA DE CARTILAJ HIPERPLAZIC col. HE 100x

48

ZONA DE CARTILAJ HIPERTROFIC SI CALCIFICAT col. HE 100x

49

ZONA DE EROZIUNE col. HE 100x

50

ZONA DE OSTEOID col. HE 400x

51

ZONA DE TESUT OSOS (resorbtie osoasa)

52

CRESTEREA OASELOR

Cresterea in lungime : se realizeaza pe seama cartilajului de crestere (epifizar) prin osificare endocondrala (pn la 18 ani)

Cresterea in grosime : prin apozitie pe seama stratului intern fertil al periostului

53