Sunteți pe pagina 1din 16

TESUTURILE OSOASE Generalitati este un tesut conjunctiv dur alcatuit din celule osoase si matrice extracelulara mineralizata(fibre conjunctive+subst.

tive+subst. fundamentala) ia nastere din tesutul conjunctiv prin mineralizarea matricei osoase extracelulare sub influenta factorilor mecanici este o forma specializata de t. conj ce contine matricea mineralizata cu cristale de hidroxiapatita(confera duritatea necesara de sustinere si protectie) datorita cantitatii mari de saruri minerale are rol si de rezervor de Ca si P mineralele depozitate pot fi mobilizate pentru a mentine homeostazia diferitelor lichide ale organismului in matrice prezinta spatii numite lacune(fiecare contine cate o celula osoasa numita osteocit care nu se mai divide) din fiecare lacuna pornesc canaliculi fini ce se anastomozeaza cu cei ai lacunelor vecine corpul celular al osteocitului trimite prelungiri prin acesti canaliculi in asa fel incat osteocitele vecine se interconecteaza intre ele prin jonctiuni de tip gap viabilitatea tesutului osos depinde de viabilitatea osteocitelor pe langa osteocite, tesutul osos mai prezinta: celule osteoprogenitoare: provin din celule stem mezenchimale=>osteoblaste osteoblaste: care secreta matricea extracelulara a osului=>devin osteocite cand sunt inconjurate complet de matrice osteoclaste: cu originea in monocitul sanguin, prezente la niv. supraf. osoase cu rol in modelarea acestora reprezinta cel mai dur tesut din organism cu exceptia smaltului dentar

Varietati de tesut osos in functie de dispozitia fibrelor de colagen(de la nivelul matricei) se clasifica in : tesut osos imatur(sau primar) caracterizat prin: fascicule de fibre de colagen dispuse dezordonat in matrice fara a forma lamele(de aceea se numeste non-namelar) multe celule osoase pe unitatea de tesut, distribuite dezordonat in matrice matrice osoasa imatura ce contine mai multa subst. fundamentala decat a osului imatur; este bazofila(cea matura este acidofila) uneori osul imatur poate apare si la adult(desi caracteristic scheletului fetal): la locul de insertie a tendoanelor pe os si in zonele in care osul matur se remodeleaza sau la nivelul osului alveolar tesut osos matur(sau secundar, denumit si lamelar): in care fibrele de colagen sunt dispuse ordonat, in lamele osoase Structura tesutului osos matur lamela osoasa reprezinta unitatea morfologica de baza a tesutului osos lamela osoasa este alcatuita din osteocitele din acelasi plan, inconjurate de matricea osoasa mineralizata in functie de aspectul sau pe suprafata de sectiune, tesutul osos se clasifica in : tesut osos compact : cu aspect dens, structura lamelara, localizat in diafiza oaselor lungi si la periferia tuturor oaselor
1

tesut osos spongios(sau trabecular) : cu aspect buretos, situat numai in portiunea centrala a oaselor; la nivelul zonelor spongioase de os spatiile libere se continua unele cu altele; aceste spatii sunt ocupate de maduva osoasa si de vase de sange Celulele tesutului osos reprezentate de: o celule propriu zise: osteoprogenitoare, osteoblaste, osteocite o celule de origine medulara : osteoclaste(fac parte din sistemul mononuclea-macrofagic) 1. Celulele osteoprogenitoare Origine: deriva din celulele stem mezenchimale Se diferentiaza sub influenta unui factor de transcriptie(core binding factor alpha-1, Cbfa1) si a BMPs Localizare: la osul matur se gasesc: fie pe supraf. externa(formand stratul intern al periostului=> celule periostale) Fie tapetand cavitatile oaselor(la nivelul endostului, celule endostale si in canalele Havers si Volkmann) Morfologie: o La oasele in crestere: Au aspect turtit, nucleu oval si citoplasma putin bazofila sau acidofila(depinde de momentul functional) In citoplasma prezinta RER, ribozomi si aparat Golgi o La osul matur: Aceste celule sunt aplatizate Citoplasma este redusa cantitativ si putine organite localizate in spatiul perinuclear Pot forma jonctiuni de tip gap Functii: o La osul matur, celulele osteoprogenitoare sunt celule dormante(periostale si endostale) o In caz de nevoie, celule dormante se pot diferentia in osteoblaste ce sintetizeaza matricea osoasa o Prezenta jonctiunilor intercelulare de tip gap le permite celulelor osteoprogenitoare sa actioneze sincron in cazul repararii fracturilor 2.Osteoblastele Sunt celule diferentiate ce secreta precursorii matricei osoase Origine: provin din celulele osteoprogenitoare prin diferentiere Localizare: se dispun intr-un strat continuu la limita osului nou-format matricea nou-formata nu se calcifica imediat=>se coloreaza slab cu eozina din cauza aceasta, osteoblastele par despartite de osul mineralizat de o banda palid colorata, reprezentata de matricea osoasa nemineralizata Morfologie: o au forma poliedrica sau cuboidala o nucleul este dispus central, rotund, eucromatic, cu 1-2 nucleoli o citoplasma este intens bazofila, adaptata functiei de secretie a proteinelor o citoplasma contine numeroase granule PAS pozitive(precursori ai matricei) iar la nivelul membranei celulare prezinta cantitati importante de fosfataza alcalina
2

o Ultrastructural:

au prelungiri citoplasmatice fine si scurte, orientate in toate directiile Penetreaza osteoidul adiacent si realizeaza jonctiuni gap cu celulele vecine Citoplasma contine RER si ribozomi liberi=>citoplasma bazofila intensa Osteoblastele inactive sunt aplatizate se afla la periferia osului si seamana foarte mult cu celulele osteoprogenitoare

Functii: o Participa la cresterea si remodelarea osoasa o Sintetizeaza precursorii matricei osoase reprezentate de: proteine colagene(oseina) proteine non-colagene(proteine matriceale osoase): proteine ligand pentru Ca: osteocalcina, osteonectina GP de adeziune: sialoproteinele I si II, osteopontina, trombospondina Diferiti PG Fosfataza alcalina toate acestea formeaza osul initial, nemineralizat(denumit osteoid) o matricea astfel formata se mineralizeaza prin depunderea de hidroxiapatita, carbonat si fosfat de Ca o procesul de mineralizare este initiat de osteoblaste(prin depunerea in matrice a unor vezicule matriceale, boagate in fosfataza alcalina si sunt sintetizate doar in perioada in care osteoblastele produc proteine matriceale) o pe masura ce osteoidul se depune, osteoblastele sunt inconjurate de matrice osoasa(astfel activitatea lor sintetica se reduce si se transforma in osteocite) o osteoblastele au mare capacitate de regenerare, redevenind functionale in caz de fracturi o activitatea este influentata de hormoni, citokine, vitamine o exprima receptori pentru parathormon(prin intermediul carora raspund la hipocalcemie, prin sinteza de factor de stimulare a osteoclastelor) 2. Osteocitele Sunt celule osoase mature, incluse in matricea osoasa secretata de osteoblaste Origine: rezulta prin diferentierea osteoblastelor o Cand osteoblastele sunt inconjurate complet de osteoid se transforma in osteocite o Osteocitele au durata de viata variabila(de la cateva zile la cateva luni) o Moartea osteocitelor este urmata de resorbtia matricei osoase din jur(datorita activitatii de remodelare a osteoclastelor)

Localizare: sunt celule alcatuite dintr-un corp situat in lacunele matricei mineralizate si prelungiri localizate in canaliculi ososi, interconectate prin jonctiuni gap cu prelungirile osteocitelor vecine - Morfologie: sunt mai mici decat osteoblastele, datorita reducerii cantitatii de citoplasma o Au forma ovala, nucleu central, euromatic, cu nucleol o Citoplasma bazofila cu numeroase organite si incluziuni o Ultrastructural au fost observate in 3 stadii evolutive: Osteocite de repaus: Au citoplasma cromofoba slab bazofila, RER, ap.Golgi si mitocondrii Osteocite formatoare: Au cantitati mici de osteoid ce contin fibrile de colagen nemineral. inca
3

Functii: o Responsabile de mentinerea viabilitatii matricei osoase o Sunt mecanotransductori, cu rol de a transmite fortele aplicate pe os o Pastreaza capacitate limitate de a sintetiza compusi ai matricei osoase

Osteocite resorbtive: In citoplasma prezinta lizozomi, RER, ap.Golgi Spatiul pericelular nu contine fibrile de colagen ci un material floconos

3. Osteoclastele Sunt celule mari, multinucleate, principala functie fiind de a reabsorbi matricea osoasa Origine: apartin sistemului mononuclear-macrofagic(nu apartin liniei celulare osoase) o Formate prin fuzionarea celulelor progenitoare hematopoetice mononucleare CFU-GM care dau nastere celulelor formatoare de colonii granulocitare neutrofile CFU-G celulelor formatoare de colonii monocitare CFU-M o apar din CFU-GM doar in stransa legatura cu celulele stromale ale maduvei hematogene care sintetizeaza numeroase citokine kecesare diferentierii osteoclastelor si macrofagelor din CFU-GM cum ar fi: factorul de stimulare a coloniilor monocitare(M-CSF), TNF si cateva interleukine o initial precursorii osteoclastelor exprima 2 factori de transcriptie: c-fos si NfkB o ulterior pe suprafata celulelor se exprima o molecula receptoare denumita RANK o receptorul RANK interactioneaza cu o molecula ligand(RANKL) o interactiunea RANK-RANKL=esentiala pentru diferentierea si maturarea osteoclastelor o mecanismul RANK-RANKL poate fi blocat de osteoprotegerina(OPG) o activitatea OPG este reglata de IL-1, TNF, TGF-, vit.D si prostaglandina E2 o osteoclastele formate trebuie trecute printr-un proces de activare pentru a putea paricipa la resorbtia osoasa Localizare: pe suprafata trabeculilor ososi(unde are loc reasbsortbia osoasa) o Ca rezultat al activitatii osteoclastelor, la niv. supraf. osoase se formeaza lacuna Howship Morfologie: o Sunt celule mari cu citoplasma intens acidofila si contin 10-60 nuclei localizati la polul opus al suprafetei de contact cu tesutul osos o Citoplasma contine lizozomi(ceea ce face ca reactia histoenzimatica pentru fosfataza acida sa fie intens pozitiva) o La nivelul membr. celulare, osteoclastele au receptori pentru parathormon si calcitonina o Osteoclastele activate sunt intens polarizate: Polul activ(numit pol de resorbtie) este in contact cu suprafata osoasa in care se endociteaza surplusul de matrice osoasa Zona clara este portiune palida a citoplasmei care delimiteaza aria osoasa ce va fi resorbita: In zona clara se observa filamente de actina(pentru deplasarea celulei) Cativa receptori extracelulari de tipul integrinelor ajuta la stabilizarea legaturilor osteoclast-matrice osoasa mineralizata(receptorul pentru vitronectina sau pentru colagen) zona veziculara(sau reg. Bazolaterala_
4

Formeaza portiunea opusa polului resorbtiv Se realizeaza exocitoza materialului endocitat Nucleii osteoclastului se afla la distanta de polul resorbtiv si de supraf. osoasa Functii: o Resorb si remodeleaza tesutul osos prin eliberarea de protoni si de hidrolaze lizozomale in spatiul extracelular din jurul lui o Resorbtia si remodelarea de tesut osos are activitate maxima in perioadele de osteogeneza o Se desfasoara stadial: Initial se real. decalcificarea focala a matricei osoase(proces generat de acidifierea matricei osoase cu ajutorul ionilor de H) Citoplasma de la niv. polului resorbtiv anhidraza carbonica ce catalizeaza formarea acidului carbonic din CO2 si H2O Acidul carbonic disociaza rapid in H2CO3 si ioni de H Cu ajutorul pompelor de protoni, ionii de H sunt eliberati in lacuna Howship unde genereaza un pH acid pH-ul scazut dintre os si polul resorbtiv=protejat de zona clara a ostecl. Microclimatul acid initiaza degradarea componentei minerale a osului(hidroxiapatiei) cu generarea de ioni de Ca, fosfati anorganici solubili si H2O Odata demineralizata, matricea osoasa poate fi digerata prin digestie extracelulara, cu ajutorul enzimelor lizozomale(catepsina K, metaloproteinazele matriceale[colagenaze] eliberate de osteoclast in sp. Extracelular dintre microvili) Astfel digestia se definitiveaza iar osteoclastele sufera un proces de apoptoza o Activitatea contracila: se datoreaza filamentelor citoscheletale de actina faciliteaza atasarea osteoclastului la peretele osos o Activitatea secretorie: Este semnalata de organitele implicate in sinteza o Numarul de osteoclaste este dependent de intensitatea stimulului hormonal paratiroidian o Calcitonina actioneaza asupra osteoclastelor prin intermediul receptorilor membranari=>efect contrar parathormonului=>reduce activitatea osteoclastelor o Alte molecule importante in reglarea activitatii osteoclastelor sunt catepsina K, anhidraza carbonica II si proteinele ce codifica pompa de protoni(TCIGR1) Matricea osoasa -

Sau matricea extracelulara este sintetizata de osteoblaste si osteocite formatoare Alcatuita din parti egale de subst. Organice si anorganice Subst. organice sunt constituite din fibre de colagen tip I(~90%) si colagen tip V iar in cantitati mici se gaseste colagen tip III, XI, XIII. Cuprinde si proteine non-colagene ce formeaza subst. fundamentala a t. osos repr de GP si PG Proteinele non-colagene ale substantei fundamentale din matricea osoasa sunt de 4 tipuri: o PG: Intra un numar de GAG de tipul acidului hialuronic, condroitin sulfat si keratan sulfat
5

Confera osului rezistenta la presiune Rol in inhibarea mineralizarii osoase prin legarea factorilor factorilor de crestere
o GP:

Responsabile de atasarea celulelor osoase si a fibrelor de colagen la substanta fundamentala mineralizata Osteonectina leaga fibrele de colagen si cristalele de hidroxiapatita Sialoproteinele de tipul osteopontinei care conecteaza celulele osoase la matricea osoasa Sialoproteinele de tipul I si II mediaza adeziunea celulara si initiaza formarea fosfatului de Ca in timpul mineralizarii o Proteine specifice oaselor, dependente de vitamina K, de tipul osteocalcinei care capteaza Ca din fluxul sanguin, atrag si stimuleaza osteoclastele in timpul remodelarii oaselor o Factori de crestere si citokine: de tipul factorului de crestere asemanator insulinei(IGFs), TNF-, TGF-, PDGF, IL-1,IL-6 si al proteinelor morfogene osoase(BMPs) o Cele mai importante proteine sunt BMPs deoarece induc diferentierea celulelor mezenchimale in celule osteoprogenitoare si osteoblaste Subst. anorganice repr. 65% din structura osului si constau din saruri de Ca si P care se depoziteaza de-a lungul fibrelor de colagen sub forma cristalelor de hidroxiapatita astfel substanta fundamentala si fibrele de colagen sunt intens mineralizate o In jurul acestor structuri se gaseste stratul de hidratare constituit din apa si ioni ce permite efectuarea schimburilor dintre tesutul osos si fluidele organismului o Asocierea hidroxiapatitei cu fibrele de colagen confera rezistenta crescuta t. osos Identificare: o Prezenta GAG si GP determina PAS+ si metacromazie la AT o Prezenta colagenului tip I cu lizine intens hidroxilate=> matricea este acidodila Tesutul osos compact haversian

Este cel mai raspindit in organism Alcatuieste diafiza oaselor lungi si corticala oaselor scurte+late Este format din lamele osoase cu dispozitie ordonata, sub forma de: o Sisteme haversiene sau osteoane: structuri de maxima rezistenta, centrate de canale Havers o Sisteme interstitiale: care solidarizeaza osteoanele si nu sunt centrate de canale o Sistem circumferential intern: prezinta lamele osoase lungi, paralele cu suprafata interna a osului o Sistem circumferential extern: lamele osoase lungi, paralele cu suprafata externa a osului Sistemul haversian sau osteonul o Reprezinta unitatea m-f a osului compact o Fiecare osteon este format din lamele osoase concentrice in jurul unui canal osteonal(canal Havers) o Pe sectiune transversala, osteonul apare ca o succesiune de lamele osoase concentrice cu fibrele de colagen paralele intre ele(in cadrul aceleiasi lamele dar cu orientare diferita fata de fibrele de colagen a lamelelor invecinate) Aceasta dispozitie contribuie la cresterea rezistentei osului o Canalele Havers au forma cilindrica(de coloana), sunt paralele intre ele si paralele cu axul lung al diafizei
6

contin elemente conjunctive(Vase+Nervi asig vasc./inervatia osteoanelor) canaliculii ososi comunica cu canalele Havers, fiind dispusi radiar cu rol in transportul nutrientilor intre vasele de sange si osteocite Tesutul osos spongios este constituit din trabeculi ososi(forma dimensiune si orientare variabila, in functie de forta exercitata asupra lor) intre trabeculi se gasesc spatii(areole) ce contin t. mieloid trabeculii st. alcatuiti din lamele osoase dispuse dezordonat fara a forma osteoane la nivelul trabeculilor se delimiteaza lacune in care sunt localizate osteocitele se gaseste in epifizele oaselor lungi si in zona centrala a oaselor scurte si late este acoperit de o lama de tesut osos compact Osul ca organ t. osos impreuna cu alte tipuri de t. conjunctive(mieloid, adipos) cu vase sanguine si nervi, intra in structura oaselor care la randul lor formeaza scheletul organismului daca osul participa la formarea unei articulatii mobile, atasat d el se obs. cartilajul hialin in structura osului ca organ intra: o periostul, tesutul osos compact, tesutul osos spongios o endostul, maduva osoasa si cartilajul articular 1. Periostul Este un tesut conjunctiv dens Acopera supraf. externa a osului Alcatuit din doua zone: o Zona interna: alcatuita din celule osteoprogrenitoare, foarte active in timpul osteogenezei ulterior transformandu-se in osteoblaste dupa finalizarea osteogenezei, stratul intern al periostului este foarte subtire astfel celulele devin turtite, putin active si sunt numite celule periostale(pot fi activate in cazul fracturilor) o Zona externa: Formata din t. conj. dens, cu numeroase fibre de colagen si vase sanguine Fibrele de colagen sunt dispuse | | cu marg. osului=>capsula osoasa Acest model de distributie dispare la locul de insertie a tendoanelor si ligamentelor la os(zone in care fibrele de colagen ale tendoamenlor si ligamentelor patrund _|_ in os=>fibrele Sharpey) care se continua cu fibrele de colagen ale matricei osoase Periostul lipseste in zonele oaselor lungi, acoperite de cartilajele articulare(la locul de insertie a tendoanelor dar si la oasele sesamoide) In zonele in care periostul lipseste, tesutul conjunctiv nu are potential osteogen si nu participa la repararea fracturilor Tesutul osos compact o este format din osteoane unite intre ele prin sisteme interstitiale(care reprezinta fragmente de osteoane necentrate de canale Havers si pe langa rezistenta asig. si flexibilitate) Canalele Volkmann o fac legatura intre periost, canale Havers si endost, au traiect oblic fata de axul osului si nu sunt inconjurate de lamele osoase
7

o vasele sanguine si nervii din stratul intern al periostului strabat canalele Volkmann si Havers pana la endost Endostul o Reprezinta un strat de t.conj. care tapeteaza cavitatile oaselor compacte si spongioase o Se observa in special la niv. oaselor lungi(mai evident in cursul formarii osului) o De cele mai multe ori, endostul este format dintr-un strat de celule osteoprogenitoare ce se pot diferentia in osteoblaste o Este asemanator structural si functional cu stratul intern al periostului Localizarea tesutului osos compact si spongios variaza in raport cu forma acestuia, in functie de forma se clasifica in 4 categorii: o Oase lungi Lungimrea este mai mare decat diametrul Prezinta o portiune tubulara(diafiza) si 2 capete rotunjite(epifizele) la femur, humerus, tibia si metacarpienele Zona dintre diafiza si epifiza se numeste metafiza Centrul diafizei este ocupat de cavitatea medulara(larga plina cu maduva osoasa) La niv. diafizei osul este compact in aproape toata grosimea lui La niv. epifizelor domina osul spongios(osul compact fiind reprezentat doar de o foita fina osoasa situata la periferia epifizei o Oase scurte Prezinta lungime egala cu latimea(carpienele) La perifie prezinta ofoita de os compact,interiorul este format de t. spongios o Oase late Sunt subtiri(oasele cutiei craniene, sternul) Prezinta la periferie doua placi relativ groase de os compact ce delimiteaza un strat de tesut spongios o Oase neregulate Au forma complexa ce nu se potriveste niciunei categorii(vertebre, etmoid) Oasele lungi si cele scurte o intra in structura articulatiilor o suprafetele lor articulare sunt acoperite de cartilaj hialin o in celelalte zone, suprafata osului este acoperita de periost, un tesut conjunctiv dens Tipuri de maduva osoasa
-

Maduva osoasa poate fi: o rosie osteogena o rosie hematogena o galbena o cenusie fibrilara o gelatinoasa Maduva rosie osteogena: o Prezenta in cursul osteogenezei o Formata din celule osteoprogenitoare, t. reticular si vase sanguine Maduva rosie hematogena:
8

o Prezenta la adult in oasele late(stern, creste iliace) oase scurte corpul vertebrelor o genereaza permanent elemente figurate sanguine o alcatuita din tesut mieloid(totalitatea precursorilor elementelor figurate sanguine) vase sanguine si tesut conjunctiv reticular cu rol de suport o in zona centrala a maduvei hematogene se gasesc numeroase capilare sinusoide o la periferia maduvei hematogene capilarele au perete continuu o pe preparatele histologice de maduva osoasa hematogena tesutul mieloid are un aspect punctat, polimorf si policrom Criteriul de recunoastere este prezenta megacariocitelor(precursorii trombocitelor) Endostul captuseste cavitatile osoase in care se gaseste maduva hematogena Maduva galbena: o Se gaseste in canalul medular al diafizei oaselor lungi o Contine numeroase adipocite o Ia nastere din maduva rosie, odata cu inaintarea in varsta prin acumulare de adipocite o Se poate transforma reversibil in maduva rosie hematogena(datorita unor hemoragii masive, anemii, fracturi) Maduva cenusie fibrilara o apare la varstnici, contine numeroase fibre conjunctive si un numar redus de celule, ireversibila hematogen Maduva gelatinoasa: o Se observa numai in cazuri patologice(TBC, tumori maligne) Nutritie si inervatie

Nutritia oaselor lungi o este asigurata de ramuri arteriale de la niv. periostului ramurile arteriale patrund prin canalele Volkmann si Havers apoi se distribuie sub forma de capilare pana in maduva osoasa o fiecare os lung primeste o arteriola nutritiva principala pt diafiza care da ramuri proximale si distale o venele au traiect invers arterelor o Vascularizatia epifizelor este asigurata din arteriolele epifizare ce se distribuie prin capilare osului spongios Tesutul osos nu prezinta vascularizatie limfatica(drenajul limbei are loc doar in periost) Inervatia osului o Se real. prin fibre nervoase amielinice din periost o Fibrele se pot termina liber pe foita conjunctiva a periostului sau pot fi terminatii incapsulate(corpusculi senzitivi Vater-Paccini sau Ruffini) o Fibrele patrund cu tesutul conjunctivo-vascular in canalele Havers si Volkmann si au rol vasomotor si trofic o Fibrele nervoase terminale se gasesc si in maduva osoasa, venind in contact cu celulele endoteliale

Osteogeneza Reprezinta procesul de formare a tesutului osos o In fct. de tesutul care asig. Modelul viitorului os, osteogeneza se desfasoara: Pe model de tesut conj osteogeneza intramembranoasa(caracteristica oaselor late) Pe model de cartilaj hialin osteogeneza endocondrala, caracteristica oaselor lungi ale extremitatilor si ale scheletului axial al organismului o In ambele procese, primul care apare este tesutul osos imatur Ulterior va fi inlocuit prin remodelare de tesut osos definitiv sau lamelar o Desi oasele lungi se formeaza prin osteogeneza endocondrala, cresterea lor impolica ambele maniere(endocondrala si intramembranoasa[realizata pe seama periostului]) o Cele 2 forme de tesut osos(matura si imatura) pot coexista in cadrul aceluiasi os Indiferent de tipul osteogenezei, procesul impune cam aceleasi conditii: o Prezenta celulelor osteoprogenitoare o Prezenta unei vascularizatii bogate(sa asigure subst. necesare sintezei matricei osoase) o Diferentierea celulelor osteoprogenitoare in osteoblaste si formarea de catre acestea a matricei preosoase(osteoidul) ce contine fibre de colagen si subst. fund. o Mineralizarea matricei preosoase(osteoidului) o Prezenta osteoclastelor: modelarea si remodelarea osului nou-format 1. Osteogeneza intramembranoasa -

Repr formarea de tesut osos prin diferentierea celulelor mezenchimale in celule osoase Incepe in t. mezenchimal la embrionul de 8 sapt iar aparitia centrilor de osificare are loc prin condensarea celulelor mezenchimale in anumite zone determinate genetic La niv. centrilor de osificare se afla numeroase vase sanguine, celule mezenchimale(initial alungite) cu citoplasma acidofila(zona Golgi) se divid rapid, cresc in dimensiuni iar citoplasma devine bazofila(caracteristici specifice celulelor osoase) Celulele nou formate se dispun epiteliform, sintetizeaza colagen I, sialoproteine si alte componente ale osteoidului Pe masura ce osteoblastele depun in jurul lor matrice osoasa, se indeparteaza intre ele dar raman conectate prin prelungirile citoplasmatice si datorita fibrelor de colagen, osteoidul are un aspect mai dens decat tesutul mezenchimal din jur=>asa apar centrii primari de osificare iar trabeculii ososi nou formati au aspect neregulat Matricea osoasa a trabeculilor nou formati se calcifica si osteoblastele raman incluse in lacunele nou-formate, apoi se transforma in osteocite cu prelungiri citoplasmatice localizate in canaliculi ososi Celulele osteoprogenitoare din apropierea trabeculilor sintetizeaza matrice osoasa pe care o depun pe marginea trabeculilor(acestia vor creste in dimensiuni) proces numit crestere prin apozitie Trabeculii ososi fuzioneaza si inlocuiesc tesutul mezenchimal in care s-au dezvoltat Celulele osteoprogenitoare prin mitoze succesive isi mentin constat numarul si in acelasi timp formeaza noi osteoblaste ce secreta continuu matrice osoasa=>osul imatur care se transforma ulterior prin remodelare in os matur In spatiile dintre trabeculii ososi nou-formati se afla: o tesut mezenchimal
10

o si vase sanguine care vor forma maduva osoasa tesutul mezenchimal restant din jurul osului prolifereaza si diferentiaza periostul la periferia oaselor nou formate se gaseste tesut osos compact si central tesut osos spongios 2. Osteogeneza intracartilaginoasa(endocondrala)

Se realizeaza pe model de cartilaj hialin, implicata in formarea majoritatii oaselor Modelul de cartilaj hialin al viitorului os o Ia nastere tot din celule mezenchimale ce prolifereaza si se condenseaza o Osteogeneza encondrala implica initial formarea unui centru primar de osificare diafizar urmat de formarea a doua centre secundare epifizare ce apar tardiv Spre deosebire de osteogeneza intramembranoasa: o Celulele mezenchimale din care se formeaza modelul cartilaginos al viitorului os secreta colagen de tip II si sub influenta unor factori(FGF,BMPs) se transforma in condroblaste ce sintetizeaza matrice cartilaginoasa si formeaza modelul viitorului os Primul semn de osificare o este reprezentat de aparitia primei lamele de tesut osos(la nivelul pericondrului din mijlocul diafizei) o celulele stratului intern al pericondrului de la mijlocul diafizei se diferentiaza in celule osteoprogenitoare si osteoblaste ce alcatuiesc stratul osteogenic situat la supraf. modelului cartilaginos si incep sa sintetizeze matrice osoasa o datorita localizarii osului nou-format se va numi os periostal sau subperiostal o in paralel, la periferia osului se diferentiaza periostul la oasele lungi: o osul periostal formeaza un manson in jurul intregii diafize o iar tesutul cartilaginos din mijlocul diafizei este invadat de t. conj. cu vase o apare centrul primar de osificare(diafizar) ce poate fi obs. din a doua luna intrauterina celulele cartilaginoase hipertrofiate: o sintetizeaza fosfataza alcalina o iar matricea cartilaginoasa din jurul lor se calcifica si impiedica difuzia subst. nutritive o astfel, datorita impiedicarii difuziei condrocitele degenereaza si mor o !calcificarea matricei cartilaginoase nu trebuie confundata cu calcificarea matrisei osoase o Lacunele devenite acelulare conflueaza formand cavitatea medulara(in care patrund vase sanguine impreuna cu celule osteogene si celule stem provenite din periost) Celulele osteogene o se diferentiaza in osteoblaste sintetizeaza si depun matrice preosoasa (osteoid) pe marginea trabeculilor de matrice cartilaginoasa calcificata o trabeculii micsti persista pentru o perioada scurta de timp, cartilajul calcificat fiind apoi resorbit in totalitate Componenta osoasa a trabeculilor micsti va creste in dimensiuni prin apozitie de noi straturi de matrice preosoasa; totalitatea acestor trabeculi ososi formeaza noul os denumit si os encondral Zona centrala(axiala) a osului endocondral sufera procese de resorbtie ce duc la formarea canalului medular in care tesutul mezenchimal va da nastere tesutului mieloid Inlocuirea cartilajului cu os are loc continuu realizandu-se de o parte si de alta a centrului primar de osificare Pe masura ce osul imatur se formeaza, cartilajul este resorbit in totalitate, ulterior aparand noul os, osul primar initial de tip spongios o Sub actiunea factorilor mecanici, acest os spongios este remodelat continuu proces care are
11

loc prin activitatea osteoclastelor o Totodata osul imatur creste in dimensiuni prin sinteza continua de matrice osoasa o Capetele modelului cartilaginos unde nu s-a realizat inca osteogeneza s.n. cartilaje epifizare Centrii secundari de osificare: o Se formeaza tardiv dupa nastere, cate unul pentru fiecare epifiza o Prezinta aceleasi etape si ca cele de la nivelul diafizar: Condroblastele din mijlocul epifizei devin hipertrofice Matricea se calcifica si se dezintegreaza Tesutul conj bine vascularizat prolifereaza in cartilajul dezintegrat Celulele conjunctive se diferentiaza in celule osteoprogenitoare, osteoblaste care sintetizeaza matrice osoasa si o depun in jurul lor o La nivelul centrilor secundari de osificare epifizari(proximal si distal) directia trabeculilor este radiara si nu longitudinala ca la diafiza Cartilajul hialin persista doar sub forma de cartilaj articular si de placa metafizara(intre diafiza si epifiza) zona numita cartilaj de crestere Oasele mici nu au centre secundare de osificare

In consecinta, etapele formarii oaselor lungi incepand de la modelul cartilaginos si pana la aparitia osului matur: - Constituirea modelului cartilaginos al viitorului os - Generarea stratului de os periostal si diferentierea periostului - Aparitia centrului primar de osificare la mijlocul diafizei prin invadarea cartilajului de catre tesutul conjunctiv si de vase sanguine - Calcificarea matricei cartilaginoase diafizare - Formarea cavitatii medulare primitive prin erodarea cartilajului hialin de catre tesutul conjunctiv care invadeaza cartilajul - Continuarea sintezei de os periostal prin osificare intramembranoasa - Constituirea centrilor secundari de osificare prin invadarea cartilajelor epifizare de catre tesutul conjunctiv cu vase sanguine - Delimitarea placilor metafizare intre epifiza si diafiza care permit continuarea cresterii oaselor in lungime - Incetarea cresterii Factorii care influenteaza osteogeneza Vitamine: A,C,D Hormoni: o STH actioneaza pe cartilajul de crestere stimuland prin intermediul somatomedinelor sintetizate de ficat, cresterea oaselor in lungime o Gonadotropi intensifica cresterea oaselor=>aparitia centrilor de osificare o PTH provoaca hipercalcemie prin cresterea absorbtiei intestinale a Ca prin stimularea mobilizarii acestuia din depozitele osoase si prin inhibarea excretiei sale renale o Calcitonina are efecte inverse PTH
12

Procesul de mineralizare a matricei extracelulare Mineralizarea este un proces ce apare la nivelul osului, cartilajului, dentinei, cementului si smaltului Matricea extracelulara a acestor structuri cu exceptia smaltului contine fibre de colagen si subst. fundamentala iar mineralizarea apare atat in interiorul fibrelor de colagen cat si in exteriorul acestora la nivelul substantei fundamentale Desi mineralizarea are loc extracelular aceste este un proces reglat de catre celule Implica: o Sinteza de vezicule matriceale si eliberarea lor la nivelul matricei extracelulare o Cresterea consecutiva a concentratiei de ioni de Ca si fosfat o Cresterea conc. de Ca se real. prin legarea lor de osteocalcina si de alte sialoproteine o Concentratiile crescute de Ca stimuleaza sinteza de FAL la nivelul osteoblastelor cu cresterea concentratiei locale de ioni fosfat(care stimuleaza si mai mult cresterea concentratiei de Ca) o Cand concentratiile de ioni de Ca si fosfat sunt foarte ridicate=>osteoblastele elibereaza prin exociteoza la nivelul matricei osoase vezicule matriceale(care contin fosfataza alcalina si pirofosfataza, implicate in captarea ionilor de Ca in jurul veziculelor) o Cristalele de fosfat de Ca initiaza mineralizarea matricei osoase prin formarea si depunerea cristalelor de hidroxiapatita in jurul osteoblastelor o Odata ce primele molecule de hidroxiapatita cristalizeaza, ele cresc rapid in dimensiuni pana ating cristalele invecinate astfel unda de mineralizare avanseaza la nivelul osteoidului Cresterea oaselor in lungime si grosime Cresterea oaselor in lungime: o Repr. un proces continuu care are loc in copilarie si adolescenta o Dependenta de prezenta cartilajului de crestere(placa metafizara) ce formeaza un cartilaj spre epifiza si tesut osos spre diafiza o In acelasi timp oasele cresc si in grosime prin apozitia de noi lamele osoase la nivelul periostului(osificare intramembranoasa) o Microscopic, dinspre epifiza spre diafiza aceste modificari se transcriu in 5 zone: Zona cartilajului de rezerva alcatuita din cartilaj hialin ce nu prezinta proliferare celulara sau producere activa de matrice preosoasa Zona de proliferare(zona cartilajului hiperplazic) este urmatoarea portiune spre diafiza, dominant celulara si activa mitotic: condroblastele de la acest nivel sunt mai mari decat cele ale zonei de rezerva, sintetizeaza colagen(tip II si XI) si alte proteine cartilaginoase, se divid intens si se aseaza unele sub altele formand grupuri izogene axiale lungi dispuse in siraguri, paralele cu axul lung al diafizei; celulele care intra in aconstitutia unei coloane iau nastere din acelasi grup izogen al modelului cartilaginos Zona cartilajului hipertrofic contine celule mult marite in volum, cu citoplasma clara deoarece acumuleaza glicogen si lipide ce secreta in continuare colagen dar si factorul VEGF ce determina invazia mugurilor vasculo-conjunctivi; Zona cartilajului calcificat unde matricea cartilaginoasa se calcifica ceea ce impiedica nutritia condroblastelor iar acestea degenereaza; la nivelul spiculilor de
13

cartilaj calcificat incepe dispunerea de tesut osos iar condrocitele sufera un proces de apoptoza Zona de osificare celulele osteogene provenit din mugurele vasculo-conjunctiv se diferentiaza in osteoprogenitoare si osteoblaste, sintetizeaza substante speficie matricei osoase pe care le depun in jurul lor, apar primii trabeculi ososi cu osteocite in lacune Zona de resorbtie este cea mai apropiata de diafiza; cartilajul din aceasta portiune vine in contact direct cu maduva osteogena, fiind invatat de vasele sanguine si de tesutul conjunctiv care iau locul condrocitelor degenerate; odata cu tesutul conjunctiv, in zona de resorbtie patrund si celulele osteoprogenitoare ce se diferentiaza in osteoblaste; procesul continua cu formarea osului imatur Cresterea oaselor un grosime: o Are loc postnatal, pe seama stratului intern celular, osteogen al periostului prin apozitia de lamele osoase o Asigura cresterea oaselor late contribuind insa si la cresterea in grosime a oaselor lungi o Are loc pe toata durata vietii doar cu un ritm foarte lent

Remodelarea osului Pe masura ce osul se formeaza si creste in dimensiuni este necesara remodelarea sa, transformarea osului imatur in os matur Situatiile in care are loc remodelarea: o in viata intrauterina, pt a transforma osul fetal primar in os matur compact sau spongios o remodelarea continua a osului compact la adult pentru crearea de noi sisteme haversiene si trabeculi ososi, adaptati fortelor mecanice la care este supus osul o remodelarea osului spongios adult, pentru shcimbarea trabeculilor in conformitate cu solicitarile mecanice Etapele remodelarii: Formarea conului de resorbtie Formarea canalului de resorbtie Formarea canalului osteonal Depunerea de matrice osoasa o Procesul remodelarii osului compact consta in resorbtia tesutului osos dintr-o anumita zona cu formarea de noi osteoane in alta zona o Formarea unui nou osteon incepe cu crearea unui canal de resorbtie datorita actiunii osteoclastelor: Osteoclastele resorb atata matrice osoasa pana cand canalul de resorbtie ajunge la dimensiunile viitorului osteon In acest moment zona va fi invadata de tesut conjunctiv cu vase sanguine Portiunea in care canalul de resorbtie inainteaza in tesutul osos cu ajutorul osteoclastelor pentru a forma un nou osteon se numeste con de eroziune(resorbtie) Odata cu tesutul conjunctiv, la nivelul canalului de resorbtie patrund celule osteoprogenitoare care prin diviziune si diferentiere se transforma in osteoblaste si sintetizeaza matrice osoasa care se depune pe peretii canalului Ulterior matricea osoasa se mineralizeaza iar canalul de resorbtie se ingusteaza formanduse canalul osteonal(aceasta zona se numeste con de inchidere)
14

Tipuri de remodelare: o Remodelarea interna: nu modifica forma oaselor, avand loc prin generarea de noi sisteme haversiene ceea ce implica un echilibru intre resorbtia si depunerea de tesut osos; cu inaintarea in varsta echilibrul se modifica in favoarea resorbtiei si apare osteoporoza o Remodelarea externa:ajuta la pastrarea formei externe a oaselor in timpul cresterii in lungime si grosime, prin resorbtia partiala a osului in anumite regiuni si depunerea imediata in altele(depunerea de os pe care suprafata externa a suturior craniene pentru a se adapta cresterii creierului) Repararea fracturilor Se realizeaza prin osificare intramembranoasa Etapelele repararii fracturilor sunt urmatoarele: Hemoragica, hemostatica, de granulatie Hipertrofia periostului si endostului Calusul temporar Formarea cartilajului hialin calusul definitiv si apoi remodelarea o Hemoragia locala: este urmata de constituirea unui coagul sanguin(faza hemostatica); resturile tesutului osos sunt indepartate prin actiunea macrofagelor o Fibroblastele si capilarele prolifereaza la locul injuriei; t. conj. nou-format s.n. tesut de granulatie
o Periostul si endostul se hipertrofiaza prin statul intern osteogen, celulele patrund in coagul; o

o
o o

acest tesut devine mai dens si din loc in loc la nivelul lui apar zone de cartilaj Tesutul de granulatie impreuna cu tesutul cartilaginos cresc generand astfel calusul temporar ce ajuta la stabiizarea si unirea capetelor osoase fracturate indiferent daca terminatiile osoase sunt situate in apropiere sau la distanta una de cealalta Formarea cartilajului hialin Initial, calusul definitiv este format din os spongios pentru ca apoi sa fie inlocuit de tesut osos compact care va reface integritatea osului fracturat Remodelarea calusului definitiv este completa dupa 10-12 saptamani; atunci cand extremitatile osului fracturat nu sunt pozitionate anatomic se formeaza calusul cartilaginos sau pseudoartrozele

Articulatiile
-

Capetele oaselor impreuna cu tesuturile moi adiacente(cartilaje, ligamente, tendoane si sinoviale) constituie unitatea functionala numita articulatie Sunt de mai multe tipuri: o Mobile diartrozele o Semimobile si mobile sinartrozele(sinostoze, sincondroze, sindesmoze) Cea mai comuna este articulatia diartrozica reprezentata de o conexiune cavitara mobile dispusa intre 2 oase o Cele 2 suprafete mobile ale oaselor care participa la articulatie sunt in cele mai multe cazuri acoperite de un cartilaj hialin(cartilajul articular) cu exceptia articulatiei sternoclaviculare si a articulatiei temporomandibulare, unde capetele osoase apar acoperite de cartilaj fibros Structura histologica a unei articulatii mobile
15

o Capetele osoase care participa la formarea artic. sunt alcatuite din tesut osos spongios o La periferie, acoperit de o lamela subtire de os compact peste care se suprapune cartilajul articular(tip hialin) bogat in fibre de colagen o Capsula articulara are un strat extern fibros cu fibre de colagen groase, inextensibile, matrice interfibrilara bine reprezentata si fibroblaste; concentrarile de fibre de colagen formeaza ligamentele articulare un strat intern format din membrana sinoviala(sinoviala) sinoviala captuseste supraf. interna a capsulei articulare si toate celelalte structuri intraarticulare cu exceptia cartilajului articular si a meniscului prezinta 2 componente: un strat intern - celular care captuseste spatiul articular numit intima un strat de suport subintimal. Alcatuit din t. conj. lax celulele stratului intern numite sinoviocite sunt asezate pe unul sau mai multe randuri strans unite intre ele si prezinta nuclei mari ovali celule epiteliale sinoviale: o sintetizeaza proteine, GAG in special acid hialuronic o asigura schimburile dintre vasele sanguine si cavitatea articulara o fagociteaza materialul degradat de la nivelul diverselor struct. artic. o Lichidul sinovial este un dializat al plasmei sanguine cu cantitati mari de acid hialuronic ce lubrefiaza articulatia Contine monocite, macrofage, fagocite incomplet activate, celule sinoviale descuamate si rare granulocite, proteine si fosfataza alcalina o Discul intraarticular sau meniscul sau fibrocartilajul este constituit dintr-un tesut conjunctiv dens, cu zone mici de cartilaj fibros nu este inervat si nici vascularizat daca o portiune de disc intraarticular este indepartata, aceasta regenereaza pe seama capsulei articulare

16