CORDUL Este un organ cavitar, pompeaza sangele in sistemul circulator si se contracta ritmic Cordul este format din 3 straturi:

o Intern sau endocard o Mijlociu sau miocard o Extern sau epicard In regiunea centrala se gaseste scheletul fibros, valvulele cardiace si sistemul excito-conductor Dezvoltare embriologica Se diferentiaza din mezodermul splanchnic, aria cardiogena In cea de-a 3-a sapt. celulele endoteliale formeaza tubul cardiac primitiv o Prin dilatarea tubului cardiac se formeaza cele 4 camere o Procesul se finalizeaza la sfarsitul saptamanii a 5-a Valvulele cardiace se formeaza din mezenchimul subendocardic Celulele musculare cardiace se diferentiaza din mezenchim iar la embrion au aspect nediferentiat(nu prezinta striatiile transversale) Dupa nastere are loc hiperplazia si hipertrofia celulelor musculare cardiace Contractiile miocardului primitiv incep in cea de-a 21-a zi de la fertilizare Structura peretelui 1. Endocardul Format din endoteliu situat: o Pe MB o Si pe un strat subendotelial format din TCL care se continua cu intima vaselor sanguine mari Este solidarizat de miocard prin tesutul subendocardic(contine vase sanguine, fibre nervoase, componentele SEC) 2. Miocardul Format din tesut muscular striat cardiac(celulele sunt dispuse in spirala orientate spre varful inimii) Celulele musculare stabilesc jonctiuni prin discurile intercalate Printre celulele musculare se afla TC(sprijin pentru vasele de sange) Celulele cordului se clasifica in celule pacemaker(care genereaza impulsul) si contractile Pe sectiuni, celulele musculare sunt dispuse aparent dezordonat(datorita ramificatiilor)=>adaptare la efort maxim in conditii energetice minime Septul IV este format din muschi cardiac(exceptie portiunea membranoasa) Septul IA este mai subtire, contine muschi cardiac, TC fibros acoperite de endoteliu 3. Epicardul Este o membrana seroasa si reprezinta foita viscerala a pericardului Suprafata externa este acoperita de mezoteliu situata pe 1)MB si pe un strat de TC cu numeroase adipocite, vase de sange, fibre nervoase si microganglioni nervosi Se continua cu foita parietala a pericardului, delimitand cavitatea pericardica ce contine o cantitate minima de lichid

Scheletul fibros Format din septurile membranoase, trigonul fibros, inelele fibroase si valvule Toate sunt formate din TCD si rare fibre elastice Tesutul fibros al trigonului contine uneori insule de tesut asemanator cartilajului 1

Valvulele cardiace au ax central format din TCD ce contine fibre elastice, acoperit pe ambele fete de endoteliu o Axul central al valvulei este format din 3 straturi: fibros, spongios si ventricular Stratul fibros format din TCD cu fascicule de fibre colagene, rare fibroblaste si fibre elastice Stratul spongios situat central, format din fibre de colagen dispuse lax, fibroblaste si celule mezenchimale Stratul ventricular format predominant din fibre elastice Corzile tendinoase sunt formate din ax central care contine fascicule groase de fibre colagene, inconjurate de TCL Vascularizatia Realizata de arterele coronare+cu ramificatiile lor(sunt localizate in TC al epicardului) Intima a. coronare este separata de limitanta elastica interna printr-un strat de celule musculare netede A. coronare dau nastere unei retele foarte bogate de capilare, dispuse printre celulele contractile Venele au lumenul mai larg si peretele foarte subtire Vascularizatia cordului este de tip terminal si de-a lungul timpului se acumuleaza lipide=>calcificari=>lumen ingustat=>IM Vasele limfatice formeaza 2 retele: o Reteaua endocardica dreneaza in reteaua epicardica prin canale ce traverseaza miocardul o Reteaua epicardica dreneaza in limfonodulii bronsici din mediastin Inervatia

Este autonoma, asigurata de SNVS si SNVP Fibrele simpatice provin din ganglionul cervical superior=>tahicardie Fibrele parasimpatice provin din nervul vag=>bradicardie VASCULOGENEZA SI ANGIOGENEZA

Incepe precoce la embrion si se continua in viata postnatala Formarea vaselor sanguine se realizeaza prin 2 mecanisme: vasculogeneza si angiogeneza 1. Vasculogeneza Este procesul prin care se formeaza vase sanguine direct din celule mezenchimale Incepe in a 17-a zi de viata intrauterina in mezenchimul extraembrionar si in a 18-a zi in embrionul propriu-zis Celulele mezodermice agrega si formeaza insulele sanguine: o Celulele de la periferia insulelor se numesc angioblaste si se vor diferentia in celule endoteliale o Prin interconectare, celulele endoteliale formeaza reteaua vasculara In embrionul propriu-zis vasele se formeaza din celulele mezodermice splanchnopleurale ce dau nastere angioblastelor o Angioblastele agrega=>angiochiste, cordoane angioblastice, apoi plexuri angioblastice o Plexurile angioblastice fuzioneaza=>se formeaza lumenul o Primele vase care apar sunt de tip capilar 2. Angiogeneza Este procesul de formare a vaselor sanguine din vase preexistente In conditii normale, este mai pronuntata in viata postnatala in endometru, ovar(corpul galben), placenta si piele Patologic, angiogeneza este esentiala pentru vindecarea plagilor si cresterea tumorilor maligne Initierea si desfasurarea angionezei presupune interventia factorilor angiogenici si consta in: o Activarea celulelor endoteliale din vasele preexistente o Degradarea MB o Proliferarea si migrarea celulelor endoteliale sub forma de muguri si cordoane in directia stimulului angiogenic o Formarea de tubi cu aparitia lumenului prin vacuolizare citoplasmatica o Reasamblarea MB si a pericitelor o Fuziunea cu celelalte vase si initierea fluxului sanguin In acest proces sunt implicatefactorii de crestere(VEGF,FGF,PDGF) mastocite, macrofage, substante ale matr.extracel. 2

STRUCTURA VASELOR SANGUINE Peretele vaselor sanguine este format din 3 straturi: intern(intima), mijlociu(media), extern(adventicea) Cu exceptia capilarelor, cele 3 straturi se recunoasc la toate vasele de sange si limfatice 1. Intima(stratul intern) Delimiteaza lumenul si este formata din endoteliu, MB si strat subendotelial Mai evident la artere este stratul subendotelial(format din TC cu fibroblaste, fibre subtiri de colagen+reticulina) Intima este delimitata de media prin fibrele elastice(ansamblul lor se numeste limitanta elastica interna) 2. Media(stratul mijlociu) Formata din cel. musc.netede dispuse circular, printre care se gasesc fibre elastice izolate sub forma de lamele fenestrate Substantele nutritive difuzeaza prin fenestratii=>asigura nutritia zonei interne a peretelui vascular Intre medie si adventice se afla un TC cu fibre elastice aranjate sub forma de lamele=>formeaza limitanta elastica externa 3. Adventicea(stratul extern) Formata din TCL cu SF bogata in PG, contine vase sanguine mici, capilare limfatice si fibre nervoase Nutritia Vasele de dimensiuni mari prezinta la nivelul adventicei arteriole, capilare si venule(se numesc vasa vasorum) Sunt mai rare la artere si numeroase la vene=>nutritia celor 2/3 externe ale peretelui Intima si portiunea interna a mediei sunt avasculare Inervatia Realizata de nervi amielinici cu rol vasomotor=>o retea in adventice si se termina in vecinatatea cel. musculare ale mediei Fibrele mielinice ajung pana in stratul intern al mediei(au rol senzorial, participand la reglarea presiunii sanguine) SISTEMUL VASCULAR ARTERIAL In fct. de diametru se clasifica in artere mari/mijlocii/mici si de elementele care predomina in tunica medie(musc./elastice) 1. Arterele mari(de conducere sau elastice) Caracterizate de prezenta in medie a numeroase fibre elastice organizate sub forma de lamele fenestrate(repr. De a. Aorta) Intima este groasa, iar celulele endoteliale prezinta microvili si vezicule de pinocitoza Stratul subendotelial este gros, fibrele conjunctive fiind orientate predominant longitudinal La varstnici, stratul subendotelial este gros, hialinizat si fibros Membrana limitanta interna nu este mereu evidentiata Media este formata din straturi concentrice de lamele elastice(numarul creste d.p. cu varsta) 2. Arterele mijlocii(sau de distributie) Au media groasa formata din mai multe randuri de celule musculare netede orientate circular Printre celulele musculare se gasesc fibre subtiri de colagen si elastice in numar variabil Cele 2 limitante elastice sunt bine dezvoltate, situate de o parte si de alta a mediei Adventicea(contine fibroblaste, fibre de colagen/elastice si vasa vasorum) poate fi mai groasa decat media Fibrele nervoase sunt limitate la adventice 3. Arterele mici(arteriole) Media este formata din 2-3 randuri de celule musculare netede si lumen ingust, festonat Prezinta doar limitanta elastica interna, cu exceptia arteriolei aferente a corpusculului renal(lipseste) Adventicea este subtire, formata din TCL 4. Metaarteriolele(portiunea terminala a sistemului arterial) Sunt interpuse intre arteriole si capilare Stratul muscular al mediei este discontinuu, celulele musculare sunt circulare=>sfinctere precapilare

Artere de tranzitie si specializate Artere de tranitie sau mixte reprezinta segmentele de trecere de la arterele de tip elastic la cele de tip muscular o Peretele contine in medie insule de celule musculare netede separate intre ele prin lamele elastice o In zonele de tranzitie media poate prezenta 2 zone distincte: interna - musculara si externa elastica o Sunt reprezentate de colateralele aortei abdominale, carotidele externe, axilarele si iliacele comune Arterele specializate sunt prezente doar in anumite organe o Arterele coronare au peretele mai gros decat alte artere musculare(sunt supuse permanent la presiune crescuta) iar limitanta elastica este localizata in mijlocul mediei o Arterele cerebrale au peretele subtire, limitanta elastica interna este bine dezvoltata dar media subtire; adventicea este dublata de duramater o Arterele pulmonare prezinta in portiunea initiala tesut muscular cardiac, au lumen larg si perete subtire Structuri senzoriale din peretele arterial Corpii carotidieni sunt localizati la bifurcatia arterelor carotide comune si bine inervati cu rol chemoreceptor o Sunt format idin grupe de celule incluse intr-o stroma conjunctivo-vasculara o Sunt 2 tipuri celulare: glomice si tecale Celulele glomice - au nucleu mare, complex Golgi, mitocondrii, ribozomi si RE contin granule electronodense similare cu cele din celulele MSR formeaza sinapse cu terminatiile nervoase Celulele tecale Prezinta prelungiri care inconjoara grupuri de 2-6 celule glomice care le acopera incomplet Inconjoara portiunea terminala a fibrelor nervoase(lipsita de teaca de mielina) Nuleul este heterocromatic iar citoplasma nu contine granulatii Corpii aortici au tot functie chemoreceptoare si sunt localizati pe arcul aortei intre a. subclaviculara si a. carotida comuna Sinusul carotidian localizat intr-o dilatatie a arterei carotide in care media este subtire iar adventicea foarte groasa o Contine numeroase terminatii nervoase ce provin din nervul IX o Are rol de baroreceptor o Media este subtire=>sinusul carotic este sensibil la distensie=>receptioneaza modificari de presiune VASELE CAPILARE SANGUINE

Capilarele au un diametru mediu de 7-12 um, peretele subtire si lumenul delimitat de celule endoteliale Pe sectiune transversala se observa 1-2 nuclei de celule endoteliale Celulele endoteliale sunt solidarizate prin jonctiuni si dispuse pe MB Vasele capilare se clasifica in propriu-zise, fenestrate si sinusoide 1. Capilarele propriu-zise Au peretele continuu, alcatuiesc reteaua microvasculara din majoritatea tesuturilor si organelor Sunt formate din endoteliu, spatiu subendotelial, MB si pericite Spatiul subendotelial(contine lichid interstitial si hemidesmozomi) se gaseste intre celulele endoteliale si MB MB este subtire, continua, semipermeabila si selectiva; este bogata in colagen tip IV si GP Pericitele sunt localizate in MB sau in vecinatatea sa Sunt prezente in TC din derm, m.scheletali, miocard, plaman si SNC 2. Capilarele fenestrate Prezinta pori(fenestre) inchisi prin diafragme; MB este foarte subtire, dar continua Sunt prezente in organe cu rol filtrant(rinichi, capilare glomerulare), absorbant(IS in vilozitati) si secretor(plexuri coroide, corpii ciliari, sinoviale, glande endocrine) 4

3. Capilarele sinusoide Au traiect sinuos, lumen larg(comparativ cu celelalte tipuri de capilare) si perete discontinuu Prin discontinuitatile peretelui trec si substantele nutritive dar si celulele sanguine In jurul sinusoidelor se afla celule cu rol fagocitar si pericite Sunt caracteristice organelor cu stroma bogata in fibre de reticulina: ficat, organe hematolimfopoetice si unele gl. endocrine SISTEMUL VASCULAR VENOS

In functie de diametrul lor se clasifica in : venule, vene mici/mijlocii/mari Caracterele comune sunt : peretele subtire(format din cele 3 straturi), lumenul larg(deseori contine elemente figurate si plasma), celule endoteliale cu nuclei aplatizati si adventicea bine reprezentata 1. Venulele postcapilare Sunt formate din endoteliu, MB, pericite si fibre reticulinice Pericitele formeaza o retea laxa in jurul venulei Peretele venulei postcapilare este subtire(permite schimburile metabolice si tranzitul celular spre tesuturi[diapedeza]) Reprezinta situsul de electie pentru aciunea unor subst. care cresc permeabilitatea(histamina, serotonina) Venulele postcapilare din organele limfopoetice(splina, limfonoduli) au o structura particulara a endoteliului care este cubic sau inalt ca adaptare locala la recunoasterea unor subtipuri de limfocite 2. Venele mici si mijlocii Repr de venele brahiale, poplitee Intima are strat subendotelial subtire greu de vizualizat in MO Media este formata din fascicule de tesut muscular neted mixat cu fibre de colagen si elastice Adventicea este cel mai gros strat(de obicei), formata din TC cu numeroase fibre de colagen+elastice 3. Venele mari Au intima bine dezvoltata cu strat subendotelial ce contine fibroblaste, fibre de colagen si elastice Media este subtire(comparabil cu arterele) fiind formata din rare celule musculare netede si TC cu fibre de colagen+elastice Adventicea este tunica cea mai groasa, formata din TCL bine vascularizat Reprezentate de venele cave, porta, splenica, renala si iliace externe Dispozitive vasculare speciale Sunt reprezentate de anastomozele arterio-venoase, glomi, arteriolele cu perinita si sistemele porte Anastomozele arterio venoase Realizeaza un scurtcircuit intre arterele si venele de dimensiuni mici fara a fi interpuse capilarele o Arteriola are lumen ingust, o celulele musculare ale mediei au forma poligonala o venula are perete subtire si lumen larg In segmentul intermediar se afla numeroase fibre adrenergice si colinergice Glomii - unt structuri inalt specializate incapsulate pentru comunicarea directa intre arteriole si venule(numerosi la degete, lobul urechii si varful nasului); sunt implicati in reglarea fluxului de sange o Arteriolele care se anastomozeaza cu venulele pierd limitanta elastica interna iar celulele musculare netede formeaza un strat gros ce inconjoara partial sau complet lumenul Arteriolele cu perinita - sunt formate din celule musculare netede ce proemina asimetric spre lumen o Proeminenta se numeste perinita implicata in reglarea debitului sanguin local in tiroida, prostata, gl.mamara,piele

Sistemele porte Sunt formate din vase arteriale sau venoase interpuse intre 2 retele de vase capilare In functie de tipul vasului sunt 2 forme de sisteme porte: o Sistemul port arterial tipic intalnit in rinichi unde arteriola eferenta este interpusa intre capilarele glomerulare si cele intertubulare o Sistemele porte venoase intalnite in hipofiza(vene interpuse intre capilarele tijei hipofizare si cele din lobul ant) si ficat(vena porta interpusa intre capilarele fenestrate din vilozitatile intestinale si cele sinusoide hepatice) SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC Circulatia se desfasoara unidirectional, incepand de la capilarele limfatice pana la vasele mari care dreneaza in sistemul venos din vecinatatea inimii Vasele limfatice sunt prezente in numeroase organe si lipsesc in cartilaj, os, MH, dinti, placenta Capilarele limfatice sunt vase mici cu capat orb, lumen larg, adesea stelat frecvent nu contine elemente figurate o peretele este subtire si nu contine pericite iar intre celulele endoteliale se afla mici spatii intercelulare o MB este discontinua Vasele limfatice structura asemanatoare venelor, peretele insa mai subtire, delimitarea celor 3tunici nu este neta o la vasele mari endoteliul este dublat de fibre elastice, un strat de celule musc. netede si adventicea bogata in fibre de colagen/elastice; o ca si venele prezinta numeroase valvule Ductele limfatice in medie prezinta celule musculare netede aranjate longitudinal si circular o printre cel. musc. se gasesc fibre elastice care se extind pana la adventice o adventicea este mult mai subtire decat la vene, contine vasa vasorum si fibre nervoase o ductele limfatice mari sunt repr de ductul limfatic drept(este scurt, se deschide in v.brahiocefalica dr.) si ductul toracic(se deschide la jonctiunea dintre v.jugulara stanga si v.subclaviculara stanga)