SISTEMUL DIGESTIV A.

CAVITATEA BUCALA Componentele cavitatii bucale: o Buzele, obrajii, limba si dintii cu structurile de sustinere Dezvoltare embriologica: Deriva din ectoderm(la acest nivel se numeste stomodeum) Dintre structurile care inconjoara stomodeumul: cefalic se diferentiaza buza superioara si maxila iar caudal se formeaza procesele mandibulare care fuzioneaza postnatal in al doilea an de viata Din maxila se formeaza cea mai mare parte a palatului si in acelasi timp din planseul bucal se formeaza portiunea anterioara a limbii; portiunea posterioara a limbii se dif. Din arcurile brahiale II,III si IV Pe sectiunile histologice, cavitatea bucala embrionara prezinta un epiteliu de acoperire stratificat imatur In tesutul mezenchimal se afla si cordoane de celule epiteliale fiind primordiile glandelor salivare Buzele Repr. 2 falduri membranoase care delimiteaza orificiul bucal Versantul extern este acoperit de piele cu foliculi pilosi, gl. sebacee si gl. sudoripare Versantul intern este acoperit de mucoasa orala Tranzitia de la piele la mucoasa orala se realizeaza prin vermillion(rosul buzelor) in care epiteliul stratificat keratinizat(epidermul) se continua cu epiteliul stratificat scuamos nekeratinizat iar in aceasta zona se observa reteaua capilara sanguina din TC=>culoarea rosie Mucoasa orala Este formata din epiteliu stratificat pe MB si TC care reprezinta lamina propria Prezinta 3 zone: de acoperire, masticatorie si specializata A. Epiteliul mucoasei bucale: Este stratificat scuamos nekeratinizat(mucoasa de acoperire) Datorita masticatiei si vorbirii, celulele superficiale ale epiteliului exfoliaza continuu Este permanent umed prin secretia glandelor salivare majore si minore(stratul de secretie are efect protector) La interfata dintre epiteliu si lamina propria se afla MB, subtire greu de vizualizat pe preparatele uzuale o MB are rol de suport mecanic, filtru, regleaza proliferarea, diferentierea, migrarea si polaritatea cel. epit. o Celulele epiteliale adera la MB prin hemidesmozomi Este organizat sub forma de straturi: bazal, spinos si superficial o Stratul bazal: este format dintr-un rand de celule cuboidale o Stratul spinos: celule contin numeroase tonofilamente si sunt solidarizate intre ele prin desmozomi o Stratul superficial: celulele sunt turtite cu nucleu hipercrom si nu contin keratina in citoplasma Mai prezinta si celule non-epiteliale: melanocite, celule Langerhans, celule Merkel si limfocite intraepiteliale o Melanocitele: mai rare ca in epiderm, situate in stratul bazal si sintetizeaza melanina o Celulele Langerhans: situate in stratul spinos, sunt celule care preiau, proceseaza si prezinta antigenul limfocitelor din lamina propria o Celulele Merkel: situate in stratul bazal, prezinta in citoplasma granulatii electronodense si sintetizeaza peptide cu rol hormonal; realizeaza desmozomi cu celulele epiteliale si formeaza sinapse cu terminatiile nervoase din epiteliu; au rol de celule neuroendocrine, implicate in reglarea homeostaziei locale si perceptia unor stimuli durerosi o Limfocitele intraepiteliale: de tip B si T sunt mai frecvente in epiteliul de acoperire al amigdalelor linguale Epiteliul mucoasei masticatorii o Prezinta strat granulos format din 3-5 randuri de celule o Celulele stratului cornos contin in citoplasma numeroase granulatii de keratohialin o Celulele stratului superficial sunt aplatizate, nucleul cu cromatina condensata si au keratina in citoplasma

B. Lamina Propria: Este formata la nivelul mucoasei de acoperire din TCL situat sub epiteliul oral Contine fibre elastice, de colagen, vase sanguine si fibre nervoase Limfocitele sunt prezente in lamina propria organizate sub forma de foliculi limfoizi(doar la niv. amgdalelor linguale) In unele zone ale mucoasei masticatorii, portiunea profunda a laminei propria este formata din TCDD care se continua cu periostul(exemplu: palatul dur) C. Submucoasa Este prezenta doar in zonele de mucoasa orala de acoperire Este formata din TC cu vase sanguine/limfatice, fibre nervoase, tesut adipos si glande salivare minore Obrajii Versantul extern este format de pielea faciala Versantul intern este acoperit de mucoasa cavitatii orale Submucoasa contine numeroase glande salivare minore tip mixt, incluse in TC bogat in adipocite In anumite zone, adipocitele sunt concentrate sub forma de lobuli=>bula grasoasa Bichat Mucoasa si submucoasa adera la musculatura buccinatorie prin TCDD In spatiul bucotemporal, in peretele obrazului se afla organul juxtaoral Chiewitz o Este multilobulat, inconjurat de TCD care formeaza capsula o Parenchimul este format din cuiburi de celule rotunde sau elongate cu aspect epitelial scuamos o Cuiburile de celule epiteliale apar pe sectiuni sub forma de plaje izolate aranjate concentric sau in spirala o Ocazional formeaza lumene sau mici foliculi cu material coloid o Celulele individuale au nuclei ovalari sau rotunzi si citoplasma clara o Are functie neurosecretorie si receptoare Palatul si uvula Peretele sup. al cav. bucale este format anterior de palatul dur si posterior de palatul moale(de care este atasata uvula) Palatul separa cav. bucala de cav. nazale a. Palatul dur Este acoperit de mucoasa masticatorie care formeaza falduri fixe(rugele palatului) alc. din epiteliu si lamina propria Epiteliul este stratificat scuamos cu parakeratoza sau ortokeratoza Lamina propria este formata din TCDD, fibrele conjunctive trecand direct la periost b. Palatul moale Este portiunea mobila Versantul bucal este acoperit de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat Versantul faringian este acoperit de epiteliu respirator(pseudostratificat) Lamina propria contine gl. salivare minore secretoare de mucine, fibre musc. striate, vase sanguine+fibre nervoase Uvula: este localizata pe linia mediana a marg. Post. A palatului moale, fiind o proeminenta conica similara structural palatului moale Planseul bucal Este acoperit de o mucoasa ce prezinta falduri scurte iar submucoasa contine gl. salivare minore si t. adipos(variabil) Epiteliul este subtire=>permeabil pentru anumite medicamente(nitroglicerina) Glandele salivare minore Sunt de tip tubulo-acinar iar acinii micsti si mucosi contin celule mioepiteliale Activitatea secretorie este continua dar cantitatea poate fi variabila

Limba Este situata pe planseul bucal si formata din tesut muscular striat visceral, acoperita de o membrana mucoasa Zona centrala: o Formeaza axul limbii o Contine muschii intrinseci(originea in interiorul limbii) si extrinseci(originea in afara limbii) o Pe sectiunile histologice fibrele musculare sunt perpendiculare unele pe altele=>aceasta forma de organizare asigura organului mobilitate esentiala pentru masticatie, inghitire, vorbire Printre fibrele musculare ale axului se afla: o TCDD, numeroase vase sanguine/limfatice, numeroase fibre nervoase(motirii, senzoriale, vegetative) o Microganglioni nervosi ce apartin SNV si glande salivare minore(seroase, mucoase, mixte) Suprafata ventrala: o Este neteda, acoperita de mucoasa cu epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat o Submucoasa este formata din TC care se continua cu elementele interstitiale ale axului Suprafata dorsala: o Prezinta o portiune anterioara si una posterioara delimitate de V-ul lingual Apexul v-ului este marcat de foramen cecum(un vestigiu embrionar al port. sup. ductului tireoglos) Datorita vestigiului, la baza limbii poate exista tesut tiroidian ectopic(tiroida linguala Cele 2/3 anterioare sunt acoperite de mucoasa orala specializata, solidarizata de axul central prin TCDD Mucoasa specializata este formata din papilele linguale, fiind acoperite de epiteliu stratificat o In functie de morfologie, papilele linguale sunt de 4 tipuri: filiforme, fungiforme, foliate si circumvalate Papilele filiforme: sunt conice, axul central este format din TCL, acoperit de ep.str.scuamos kerat. Papilele fungiforme: sunt dispuse izolat printre cele filiforme, cu forma de ciuperca iar axul mai larg Papilele foliate: sunt dispuse pe marginile limbii, cu forma unor foi de carte deschisa Papilele circumvalate: sunt situate la niv. V-ului lingual, au forma inelara iar epiteliul este stratificat scuamos nekeratinizat si suprafata libera este neteda; contin numerosi muguri gustativi, concentrati profund in portiunea profunda a santului circular(in acest sant se deschid ductele glandelor salivare minore linguale(Von Ebner) in care secretia lor dizolva stimulii gustativi Mugurii gustativi: o Se afla la nivelul papilelor linguale(cu exceptia celor filiforme), la nivelul palatului moale, la nivelul fetei posterioare a epiglotei si peretele posterior al faringelui o Omul prezinta ~3000 de muguri gustativi cei mai multi fiind localizati la niv. papilelor circumvalate o Sunt formatiuni ovoidale, palid colorate si ocupa intreaga inaltime a epiteliului stratificat o La nivelul suprafetei libere a epiteliului, mugurele gustativ este ingust o Polul apical al celulelor delimiteaza porul gustativ o Prin porii gustativi se proiecteaza microvili cu rol de perceptie a senzatiei gustative o Celulele mugurelui gustativ sunt de 3 tipuri: gustative(senzoriale), de sustinere si bazale o Celulele gustative: sunt fusiforme sau semilunare cu nucleu eucromatic si citoplasma palida ; la polul apical se afla microvili lungi care patrund prin porul gustativ astfel vin in contact cu saliva; la polul bazal celulele sunt in contact cu numeroase terminatii nervoase fine care trec prin MB o Celulele de sustinere: sunt dispuse printre cele gustative, fusiforme cu nucleu heterocromatic si citoplasma acidofila; reprezinta suport mecanic pentru celulele senzoriale o Celulele bazale: sunt mici, nu ajung la porul gustativ si localizate in vecinatatea MB; sunt singurele celule din mugurele gustativ capabile de diviziune=>dau nastere celulelor senzoriale gustative+de sustinere Inervatia: este realizata de nervii VII, IX, X o Fibrele formeaza plexurinervoase in jurul si in interiorul mugurelui gustativ In vecinatatea santului care inconjoara fiecare papila circumvalata se afla cate o amigdala linguala o Amigdalele linguale sunt acoperite de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat o Sub acest epiteliu se gaseste tesut limfoid org. sub forma de foliculi cu centru germinativ si infiltrate difuze

B. GLANDELE SALIVARE MAJORE Sunt reprezentate de glandele parotide, submandibulare si sublinguale Dezvoltare embriologica a. Parotida deriva din ectoderm si este prima dintre glandele majore care se diferentiaza mugurele epitelial al parotidei deriva din epiteliul oral primitiv in cea de-a 10-a saptamana nervul facial imparte glanda in 2 portiuni: superficiala si profunda formarea lumenului se realizeaza tardiv in timpul vietii intrauterine b. Submandibulara Este de origine endodermica cu exceptia procesului sublingual care este de origine ectodermala Diferentierea si maturarea celulara sunt similare cu cele de la parotida, diferenta este ca t. limfoid este mai slab repr. c. Sublinguala Este ultima dintre cele 3 glande salivare majore care se diferentiaza, fiind de origine endodermala Structura histologica Glandele salivare sunt glande tubuloacinare compuse Unitatile secretorii sunt organizate lobular iar glanda in totalitate este invelita de o capsula conjunctiva De pe fata interna a capsulei se desprind trabeculi conjunctivi care delimiteaza lobulii o Trabeculii repr. suportul pt ductele interlobulare,vasele sanguine, limfatice, fibrele nervoase+microggl nervosi Unitatile secretorii sunt formate din acini(serosi, mucosi, micsti)[ CITESTE DIN PRIMUL SEMESTRU !] Sistemul ductal este format din ducte intralobulare, interlobulare si principale o Ductele intralobulare au 2 segmente: Ductele intercalate continua acinii si st formate din epiteliu simplu cubic+un strat de cel. mioepit. Ductele striate formate din epiteliu simplu columnar o Ductele interlobulare continua ductele striate si st localizate in trabeculii conjunctivi dintre lobuli Sunt formate din epiteliu stratificat cubic, stratificat columnar sau pseudostratificat o Ductele principale prezinta extern TCDD cu numeroase fibre elastice Epiteliul ductal este initial pseudostratificat sau stratificat cubic -> devine stratificat scuamos in portiunea sa terminala - > si se continua cu epiteliul mucoasei bucale Stroma glandelor salivare o Este formata din TCL si contine fibroblaste, mastocite, limfocite, plasmocite si macrofage o Mastocitele sunt numeroase in parotida si submandibulara o In TC stromal se afla vase sanguine, limfatice, t. mieloid, fibre nervoase si microggl. Nervosi o Tesutul limfoid este organizat in foliculi limfoizi sau infiltrate limfoide difuze Parotida: o Este cea mai mare si este pereche fiind predominant seroasa si contine ducte intercalate lungi o Secreie apoas o Parotina: menine troficitatea smalului dentar o Produsul de secreie: traverseaza ductul Stenon si se varsa n cavitatea bucal Submandibulara: o Este glanda pereche, cu secretie predominant mixta, prezinta ducte intercalate de dimensiuni medii o Este bogata in tesut limfoid o Ductul principal: Wharton, orificii in vecinatatea frenului lingual Sublinguala: o Multipl, predominant mucoas, are parenchim format din acini mucoi, rar micti o Ducte intercalate foarte scurte o Duct principal: Unic Bartholin si multiplu: Rivinius

C. DINTELE SI TESUTURILE DE SUSTINERE Exist dou tipuri de dini : o Dinii deciduali : (2 incisivi, 1 canin, 2 premolari)x4, o Dinii permaneni : (2 incisivi, 1 canin, 2 pemolari, 3 molari)x2 Sunt formai din: o Perete dur : dentina acoperit de smal (acoper dentina la nivelul coroanei) i cement (acoper dentina la nivelul rdcinii) o Cavitatea pulpar ce se continu cu canalul apical ce se deschide prin foramen apical (la vrful rdcinii) conine pulpa dentar, vase i nervi Dentina: o Contine 80% hidroxiapatita si 20% componenta organica(majoritar colagen) o La nivelul coroanei si coletului dentina este acoperita de smalt iar la radacina de cement o Odontoblastele sunt celule mezenchimale specializate in sinteza componentei organice a dentinei o Odontoblastele prezinta 2 stadii funtionale: secretorie si dormanta Odontoblastul secretor este o celula columnara cu nucleu ovalar localizat in portiunea bazala a celulei; citoplasma este bazofila bogata in RER; contine Golgi si numeroase granule secretorii; apical celula prezinta procese odontoblastice(sunt prelungiri citoplasmatice) Odontoblastul dormant este o celula mica, cu nucleul spre polul apical, citoplasma redusa, fara Golgi si fara granule secretorii Smaltul: o Este un material extracelular foarte mult mineralizat, coninnd: 96% mineral de hidroxi-apatit, 4% materie organic + ap o E format din prisme adamantine + substan interprismatic o Ia natere numai n timpul vieii intrauterine de ameloblati o Prezint linii incrementale Retzius (sunt aproape paralele cu suprafaa smalului) o Liniile Retzius sunt de mai joas mineralizare (reprezint etape n depunerea calciului) o Matricea organic este alctuit din enameline Cementul: o Este un esut similar cu osul o Realizeaz ataarea dintelui de osul alveolar o Este alctuit din 45-50% apatit, 50-55% colagen I i proteoglicani o Are zone acelulare i zone celulare reprezentate de cementocite o Nu este vascularizat i se hrnete prin difuziune de la nivelul alveolei dentare Inervaie o Fibre vegetative din ganglionul cervical simpatic (pentru vase) o Fibre senzitive din ganglionul nervului V care vin la corpul i prelungirea apical a odontoblastului Vascularizaia o Reea capilar subodontoblastic din care pornesc anse capilare n stratul odontoblatilor = capilare fenestrate, aezate pe o membran bazal o Prelungirile odontoblatilor ce sunt senzori de durere Ligamentul periodontal o Este echivalent cu periostul osului alveolar o Are 3 componente: 1. TCD alctuit din fibre de colagen transversale ce ies din cement, traverseaz spaiul dintre rdcin i os i ajung n os; fibre de oxytalan logitudinale (confer elasticitate); fibroblati (secret sau resorb colagenul) 5

2. TCL alctuit din fibroblati i vase sanguine, terminaii nervoase (vasele au rol de hrnire prin difuzie a cimentului) 3. epiteliu alctuit din insule epiteliale Malassez = vestigiu al dezvoltrii ligamentului o Are urmtoarele funcii: de ataare, suport, mobilitate, transmite forele mecanice de la dinte la osul alveolar, n remodelarea osului, n nutriia cementului, n propriocepie, n erupia dintelui Alveola dentar o Este alctuit din osul alveolar, care este format dintr-un strat nelamelar (inseia ligamentului periodontal) i un strat lamelar o Osul de susinere alctuit dintr-un strat lamelar Gingia o Conine mucoas masticatorie alctuit din epiteliu stratificat scuamos (keratinizat, nekeratinizat, parakeratinizat) o Epiteliul este ataat prin hemidesmozomi de o membran bazal ce ader de smal alctuind acest dispozitiv de ataare epitelial (Gottlieb) o Lamina propria ce conine foarte multe papile conjunctive ce o ataeaz de epiteliu i fibre de colagen ce o ataeaz de osul alveolar Periodoniumul o Este format din urmtoarele elemente: cement, os alveolar, ligament periodontal, gingie o Boala periodontal (paradontoza) afecteaz toate aceste componenete ce sunt interdependente

STRUCTURA GENERALA A TUBULUI DIGESTIV De la faringe la canalul anal, tubul digestiv este format din organe tubulare si un organ cavitar(stomacul) Toate prezinta peretele format din 3 straturi: o Mucoasa formata din epiteliu de acoperire+glandular, MB, TC(s.n. lamina propria) si musculara mucoasei o Submucoasa formata din TC cu vase sanguine, plexuri nervoase si ocazional glande o Musculara formata din tesut muscular neted sau striat visceral o Seroasa(sau adventice) in functie de zona anatomica 1. Mucoasa Este stratul intern care delimiteaza lumenul a. Epiteliul de acoperire Separa lumenul tractului digestiv de mediul intern(rol de bariera) Sintetizeaza si secreta enzime digestive, hormoni, mucus si anticorpi Epiteliul difera de la un segment la altul In organele supuse agentilor mecanici(orofaringe, esofag, canal anal) = epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat In organele implicate in digestie si absorbtie(stomac, IS) = epiteliu simplu columnar b. Glandele mucoasei Sunt localizate in lamina propria si au rolul de a secreta mucus, peptide cu rol hormonal, enzime, apa si electroliti Mucoasa tubului digestiv prezinta glande tubulare simple, tubulare ramificate si tubuloacinare c. Lamina propria Este formata din TCL cu glande, vase capilare sanguine si limfatice In unele organe t. limfoid e abundent(org. sub forma de foliculi si inflitrate limfoide difuze[ileon terminal, colon, apend])

d. Musculara mucoasei Delimiteaza mucoasa de submucoasa si se afla in segmentele in care musculara proprie e formata din t. muscular neted Este un strat subtire format din celule musculare netede iar prin contractie=>miscari indep. fata de celelalte straturi 2. Submucoasa Este formata din TCDD sau TCL Contine vase sanguine dispuse sub forma de plexuri=>ramificatii spre mucoasa si musculara Vasele limfatice dreneaza reteaua limfatica a mucoasei Fibrele nervoase simpatice+parasimpatice+microggl. nervosi= plexul nervos submucos(Meissner) La nivelul submucoasei esofagului si duodenului se afla glande secretoare de mucine 3. Musculara Formata din celule musculare netede dispuse pe 2 straturi: o Intern cu fascicule orientate circular o Extern cu fascicule orientate longitudinal Fasciculele de celule musculare netede sunt solidarizate prin TC Intre cele 2 straturi de celule musculare se afla componentele plexului nervos mienteric(Auerbach), vase sg.+limfatice o Plexul nervos mienteric este format din microggl. nervosi+fibre nervoase si celule Cajal(rol de pacemaker) Celulele Cajal sunt stelate sau fusiforme localizate la periferia fasciculelor musculare; ele stabilesc contacte cu celulele musculare netede prin prelungiri Musculara prezinta si unele particularitatide organizare: o Zona proximala a esofagului si la sfincterul anal = tesut muscular striat(aici lipseste musculara mucoasei) 4. Seroasa sau adventicea Reprezinta ultimul strat a. Seroasa Se intalneste numai la nivelul segmentelor subdiafragmatice alte tubului digestiv(deci seroasa e repr. de peritoneu) o Peritoneul este o membrana seroasa formata din mezoteliu, MB si un strat subtire de TCL La acest nivel se afla ramificatiile mari ale vaselor sanguine, limfatice si fibrelor nervoase b. Adventicea Se intalneste la nivelul organelor lipsite de seroasa(faringe, poriunea intratoracica a esofagului, peretele P al esofagului/duodenului/colonului asc.+desc., rect si canal anal) Este formata din TC bogat in vase sanguine/limfatice si fibre nervoase FARINGELE Dezvoltare embriologica Faringele embrionar deriva din endoderm In portiunea cefalica este in continuitate cu ectodermul=>stomodeumul Structura histologica Este organ tubular cu peretele organizat in 3 straturi: mucoasa, musculara si adventice o Mucoasa alcatuita din epiteliu stratificat nekeratinizat cu celule M si lamina propria cu glande si amigdala farin. o Musculara formata din tesut muscular striat visceral o Adventicea formata din TCDD Celulele M o Sunt incluse in epiteliu o Realizeaza desmozomi cu celulele vecine o Portiunea bazala este deformata de limfocite cu halou cromofob o Prezinta microfalduri citoplasmatice o Sunt prezentatoare de antigen(transfera antigenul limfocitelor) 7

Faringele prezinta 3 portiuni anatomice diferite structural si functional: nazofaringe, orofaringe si hipofaringe 1. Nazofaringele Este acoperit de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat(60%) si 40% epiteliu respirator o Epiteliul respirator se afla la nivelul coanelor si la nivelul tavanului peretelui posterior o Jonctiunea dintre cele 2 epitelii poate fi abrupta sau se realizeaza prin intermediul unei zone intermediare o Zona intermediara este formata din epiteliu intermediar cu celule organizate stratificat Lamina propria contine amigdalele faringiene formate din foliculi limfoizi si inflitrate limfoide difuze o Epiteliul este stratificat cu 2-3 randuri de celule, subtire, aplatizat si contine numeroase celule M o Mai prezinta glande seromucoase 2. Orofaringele si hipofaringele Sunt acoperite de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat care se extinde in criptele amigdaliene Ortokeratinizarea si parakeratoza este prezenta in inflamatiile cronice Lamina propria este formata din agregate limfoide si glande seromucoase Epiteliul contine numeroase celule M si limfocite intraepiteliale Uneori, amigdala faringiana poate prezenta profund tesut epitelial stratificat scuamos keratinizat Vascularizatie si inervatie Arterele: o Portiunea superioara: vascularizata de ramuri ale arterei faringiene o Portiunea inferioara: vascularizata de ramuri ale arterei tiroidiene Venele: o Dreneaza in plexul pterigoidian si in venele tiroidiene Vasele limfatice: o Se reunesc, trec prin fascia faringiana si ajung la ganglionii retrofaringieni o Unele dreneaza in ganglionii limfatici de pe traiectul venei jugulare interne o Limfaticele amigdalelor se termina in lantul ganglionar jugular o Limfaticele hipofaringelui dreneaza in limfonodulii catenei jugulare

STOMACUL Este un organ cavitar, interpus intre jonctiunile esogastrica si gastroduodenala Anatomic este divizat in 4 regiuni: cardie, fundus, corp si antru Peretele gastric este format din 4 straturi: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa Straturile peretelui sunt irigate de vase sanguine ale caror ramificatii se anastomozeaza la nivelul seroasei si muscularei iar in final formeaza plexuri in submucoasa Arteriolele mucoasei deriva din plexurile submucoase si sunt vase de tip terminal Vasele capilare limfatice se observa in lamina propria Inervatia simpatica deriva din plexul celiac si nervii frenici Inervatia parasimpatica este asigurata de nervii vagi 1. Mucoasa gastrica Este formata din ep. de acoperire, foveolele gastrice, glandele gastrice, MB, lamina propria si musculara mucoasei a. Epiteliul de acoperire Mucoasa gastrica este acoperita in toate zonele anatomice de epiteliu simplu columnar Celulele epiteliului sunt specializate in secretia de mucus o Contin nucleu ovalar localizat in citoplasma bazala, eucromatic cu nucleol unic, punctiform o Citoplasma apicala contine cantitati importante de mucus=>slab acidofila o Mucusul secretat de celulele epiteliului de suprafata impiedica retrodifuzia HCl in lamina propria 8

b. Foveolele gastrice Sunt situate in zona superficiala a mucoasei si reprezinta invaginari ale epiteliului de suprafata in lamina propria In baza foveolelor se deschid glandele gastrice, care sunt de tip simplu tubular si tubular ramificat c. Glandele gastrice Ocupa toata h mucoasei si are 3 portiuni: Istm prin care glanda se deschide in baza foveolei colet si baza(sau corp) In cele 3 portiuni ale glandei se afla celulele specifice: secretoare de mucine, stem, parietale, principale si endocrine o La istm predomina celulele mucoase iar celulele parietale sunt rare o La colet predomina celule secretoare de mucus, stem si parietale o La baza predomina celulele principale secretoare de pepsinogen iar cele parietale sunt mai rare Celulele glandelor gastrice: o Celulele mucoase ale istmului si coletului + la r.PAS; sintetizeaza mucine=>+la AA o Celulele stem localizate la nivelul coletului glandelor; nucleul este central cu nucleol mare iar citoplasma contine ribozomi; au rolul de a asigura permanenta reinnoire a epiteliului gastric o Celulele parietale(oxintice, acidofile) pol bazal larg, au nucleu eucromatic situat central, citoplasma acidofila=>intens colorate cu eozina; in col.Giemsa citoplasma=albastru deschis, omogen; In ME: celula are microvili, canaliculi, microtubuli, sisteme tubulo-veziculare si mitocondrii Functii ale celulei parietale transportul precursorilor HCl spre lumen+secretie factor intrinsec Castle o Celulele principale secreta pepsinogenul, au forma cubica sau poligonala iar nucleul este rotund, eucromatic cu nucleoli; citoplasma este bazofila in coloratii uzuale; in col.Giemsa citoplasma=metacromatic in violet In ME:prezinta RER, citoplasma apicala contine numeroase vacuole care stocheaza pepsinogen o Celulele endocrine sunt de tip inchis sau deschis; Toate celulele endocrine au granule citoplasmatice + pentru ChrA si enolaza neuronal specifica Tipuri celulare: G(secreta gastrina):50%, D(secreta somatostatin):15%, ECL(secreta serotonina, histamina):30%, A(secreta enteroglucagon) si X(produs de secretie necunoscut) Actioneaza prin mecanism paracrin-endocrin Glandele cardiei(Cardia): o Sunt tubulare ramificate formate din celule secretoare de mucine o Glandele cardiei sunt incluse in lamina propria bine repr., care nu contine celule limfoide o Foveolele sunt profunde, ocupa din h mucoasei si au lumen larg Glandele corpului si fundului gastric: o Sunt cele mai lungi, dispuse paralel unele cu altele o Sunt formate din celule parietale, stem, principale, secretoare de mucine si endocrine o Lamina propria este slab reprezentata, mai evidenta in foveole Glandele pilorice: o Au foveole profunde cu lumen larg o Sunt sinuoase, tortuoase si intens ramificate o Contin celule secretoare de mucine si celule endocrine o Glandele pilorice sunt incluse in lamina propria bine reprezentata, formata din TCL cu limfocite si plasmocite

d. Lamina propria Este bine reprezentata la cardie si antru si redusa cantitativ in mucoasa fundica si la corp Este formata din TCL cu o retea bogata in fibre de reticulina Celularitatea este reprezentata de fibroblaste, mastocite, macrofage, limfocite si plasmocite Contine numeroase vase sanguine capilare si fibre nervoase amielinice e. Musculara mucoasei Este formata din celule musculare netede organizate intr-un strat continuu, bine delimitat La nivelul antrului formeaza extensiile spre lamina propria 9

2. Submucoasa gastrica Este localizata intre musculara mucoaei si musculara propria, formata din TCDD Tesutul contine numeroase vase sanguine, limfatice si componente ale plexului nervos submucos Submucoasa NU prezinta glande 3. Musculara gastrica Este organizata in 3 straturi de celule musculare netede: o Extern longitudinal o Mijlociu circular o Intern oblic Printre fasciculele muscularei se afla plexul nervos mienteric format din n.multipolari, celule interstitiale Cajal si numeroase fibre nervoase Fasciculele musculare dispuse circular sunt concentrate la nivelul pilorului=>sfincterul piloric 4. Seroasa gastrica Este reprezentata de peritoneul visceral, format din mezoteliu asezat pe MB si TCL In spatiul subseros se ramifica vasele sanguine si fibrele nervoase proprii ale stomacului ESOFAGUL Dezvoltare embriologica Initial esofagul este acoperit de un epiteliu stratificat columnar care prolifereaza si aproape oblitereaza lumenul Dupa varsta de 8 saptamani apar celule ciliate in zona mijlocie, se extind cranial si caudal=>acopera tot epiteliul In luna a 4-a se formeaza glandele cardiei, carezultat al proliferarii si diferentierii celulelor columnare in l. propria In luna a 5-a apare epiteliul stratificat scuamos, initial in 1/3 mijlocie a esofagului Esofagul superior este ultima portiune in care are loc acest proces Organizare histologica generala Esofagul este un organ tubular Prezinta 3 straturi in 1/3 superioara(mucoasa, musculara, adventice) si 4 straturi in cele 2/3 inf(mucoasa, submucoasa, musculara si adventice) 1. Mucoasa Este formata din epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat Este divizata in 3 zone functionale: bazala, intermediara si superficiala o Celulele bazale au forma cubica, nucleu rotund central si citoplasma moderat bazofila lipsita de glicogen o Celulele stratului intermediar sunt bogate in glicogen, devin scuamoase spre suprafata si stabilesc jonctiuni o Celulele stratului superficial(cornos) sunt dispuse pe 2-3 randuri si contin granule de keratohialin Printre celulele epiteliale exista rare melanocite, celule Langerhans, endocrine si limfocite a. Lamina propria Este situata intre epiteliu si musculara mucoasei, fiind formata din TCL cu glande secretoare de mucus si vase sang. b. Musculara mucoasei Este formata din celule musculare netede orientate longitudinal Este absenta in portiunea initiala a esofagului insa devine continua si groasa in 1/3 distala Pe toata lungimea este traversata de ductele glandelor submucoase 2. Submucoasa Este formata din TCDD cu numeroase vase sanguine, limfatice, componente ale plexului nervos submucos si numeroase glande secretoare de mucine(sunt glande de tip tubulo-acinar) 10

3. Musculara Recent s-a demonstrat ca la om doar 5% din 1/3 proximala contine fibre musculare striate Se continua cu o zona scurta alcatuita din tesut muscular striat si neted In cele 2/3 distale musculara este formata numai din tesut muscular neted Printre fasciculele stratului muscular sunt localizate componentele plexului nervos mienteric 4. Adventicea sau seroasa Prezinta fibre nervoase, vase sanguine si limfatice, tesut paratiroidian accesoriu, tesut tiroidian accesoriu sau mici lobuli de tesut limfatic care mimeaza structura timusului Vascularizatia si inervatia Arteriala: o Deriva din artera tiroidiana inferioara o Seg. abdominal primeste ramuri de la a. gastrica stranga si frenica inferioara=>plexuri la niv. submucoasei Venoasa: o Deriva din venele tiroidiene inferioare, sistemul azygos si v.frenica inferioara stanga+v.gastrica stanga o Venele formeaza plexuri in lamina propria si submucoasa Limfatica: o Vasele limfatice sunt numeroase in toate cele 4 straturi ale esofagului o In musculara, vasele sunt orientate longitudinal o Limfaticele esofagului cervical dreneaza in grupele ganglionare jugular intern si traheal superior o Vasele limfatice din restul esofagului toracic dreneaza in ganglionii celiaci si gastro-hepato-splenici Inervatia: o Realizata de fibre simpatice si parasimpatice(n.vagi si ggl. nervosi cervicali si paravertebrali) o SNA al esofagului este alc. din plexurile nervoase submucos si mienteric o Neuronii celor 2 plexuri sunt multipolari, de tip I(in plexul mienteric) si II(in plexul mienteric si submucos) INTESTINUL SUBTIRE

Este cel mai lung segment al tubului digestiv, structura sa fiind adaptata functiei de absorbtie Este un organ tubular care se intinde de la pilor pana la jonctiunea ileo-cecala Cele 3 portiuni majore ale IS: duodenul, jejunul si ileonul o Duodenul se intinde de la pilor pana la flexura duodeno-jejunala fiind fixat retroperitoneal o Limita dintre duoden si jejun este marcata de ligamentul Treitz o In portiunea proximala jejunul are peretele mai gros dcat ileonul o Cantitatea de tesut adipos din mezenter este mai mare la ileon decat la jejun Vascularizatia IS are originea in tr.celiac si a.mezenterica superioara Vasele limfatice dreneaza limfonoduli si cele venoase dreneaza in sistemul port SN vine prin fibrele nervoase simpatice cu originea in plexul celiac si mezenteric superior si parasimpatice prin n.X Structura histologica generala Peretele format din 4 straturi: muc., submuc., musc.,si seroasa( exceptie f.post. duoden - are adventice din TCDD) 1. Mucoasa Este adaptata functiei de absorbtie si prezinta diferentieri cu rol in cresterea suprafetei de contact Diferentierile sunt reprezentate de : o Valvule sau plici semicirculare = diferentieri ale mucoasei si submucoasei, si st mai evidente la jejun o Vilozitati intestinale = prezente in toate reg. anatomice ale IS o Microvili numerosi la polul apical al celulelor absorbante Este formata din epiteliu intestinal, MB, lamina propria si musculara mucoasei

11

a. Epiteliul intestinal Vilozitatile sunt proeminente digitiforme cu lungimea de 0.5-1.5 mm si densitate de aprox. 40/mm 2 Prezinta ax central acoperit de MB si epiteliu simplu columnar format din celule absorbante si rare cel. caliciforme Axul vilozitatii contine TCL, capilare sanguine fenestrate, capilar limfatic si celularitate heterogena(fibroblaste, miofibroblaste, limfocite, plasmocite, macrofage, musculare netede) Intre vilozitati se afla glandele intestinale(criptele Lieberkuhn) b. Lamina propria Este TCL localizat in axul vilozitatilor si intre glandele intestinale Este separata de epiteliul intestinal printr-o MB relativ groasa, intens + la r.PAS Are numeroase celule conj.fixe si mobile: fibroblaste, miofibroblaste, limfocite plasmocite, mastocite, EO, macrofage Ocazional contine celule musculare netede derivate din musculara mucoasei c. Musculara mucoasei Este formata din celule musculare netede organizate extern longitudinal si intern circular 2. Submucoasa Este situata intre musculara mucoasei si musculara propria(sau externa) Este formata din TCL cu fibroblaste, fibre subtiri de colagen si elastice, adipocite, macrofage, limfocite, mastocite Reprezinta locul de distributie al vaselor sanguine si limfatice Elementele nervoase formeaza plexul nervos submucos Meissner alcatuit din: neuroni ganglionari, celule satelite, celule Schwann si fibre nervoase 3. Musculara propria(sau externa) Este un strat gros format din tesut muscular neted Vasele sanguine/limfatice si fibrele nervoase traverseaza musculara prin septuri conjunctive subtiri In zona mijlocie a muscularei se afla componentele plexului mienteric Auerbach 4. Seroasa Este ultimul strat al peretelui intestinal, reprezentata de peritoneul visceral Spre cavitatea peritoneala, seroasa este acoperita de mezoteliu asezat pe MB si TCL Tesutul conjunctiv subseros contine ramuri ale vaselor sanguine/limfatice si fibre nervoase Exceptie face f.post. a duodenului care prezinta adventice formata din TCDD Celulele epiteliului intestinal Reprezentate de: enterocite, celule caliciforme, endocrine, stem, intermediare, M, Paneth, limfocite intraepiteliale 1. Enterocitele Sau celulele absorbante, sunt celule columnare inalte mai frecvente la nivelul epiteliului vilozitar Nucleul este ovalar in citoplasma bazala, eucromatic, cu nucleol punctiform iar citoplasma este omogen acidofila Microdomeniul apical prezinta microvilii egali, dispusi paralel In ME: RER este situat subnuclear, ap.Golgi supranuclear iar mitocondriile spre polul apical o Citoplasma contine vezicule implicate in procesele de transport bidirectional(absorbtia produsilor si secretia de enzime/substante activatoare) o Ocazional in citoplasma se observa incluziuni lipidice o La polul bazal se formeaza hemidesmozomi cu MB iar microdomeniul lateral formeaza zonule adherens 2. Celulele caliciforme Sunt prezente in toate zonele IS dar mai numeroase la ileon Sunt situate printre enterocite, prezinta nucleu heterocromatic impins spre polul bazal de vacuolele de mucus Citoplasma bazala este ingusta iar cea apicala este destinsa de mucine acide si neutre Supranuclear, celula caliciforma prezinta ap.Golgi bine dezvoltat si numeroase vacuole cu mucus Mucusul este eliminat prin exocitoza la suprafata epiteliului 12

3. Celulele endocrine Sunt rare in epiteliul vilozitar si numeroase in cel glandular fiind dispuse izolat sau in grupuri mici Cele mai multe sunt de tip deschis al caror pol apical ajunge la lumen In ME prezinta granulatii electronodense iar imunohistochimic sunt + pentru ChrA In celulele endocrine din intestinul proximal s-au identificat CCK, secretina, peptidul inhibitor gastric si motilina In celulele endocrine ale ileonului s-au identificat enteroglucagonul, substanta P si neurotensina Celulele care sintetizeaza serotonina si somatostatin nu au dispozitie preferentiala 4. Celulele stem Sunt localizate la nivelul segmentului superficial al glandelor intestinale Au rol de a inlocui prin diviziune si diferentiere celelalte tipuri celulare Mitozele sunt numeroase in celulele stem iar citoplasma lor contine putine organite nespecifice In coloratiile uzuale, citoplasma celulelor stem este slab bazofila sau palida 5. Celulele intermediare Reprezinta majoritatea in portiunea mijlocie a glandelor si au potential de diviziune Dupa 2-3 diviziuni mitotice se diferentiaza in enterocite sau celule caliciforme Prezinta microvili neregulati, scurti si inegali iar citoplasma supranucleara contine incluziuni mici cu mucine 6. Celulele M Sunt celule prezentatoare de antigen Sunt celule columnare mici specializate in transportul antigenelor luminale 7. Celulele Paneth Sunt localizate la baza glandelor, au forma piramidala, nuclei rotunzi si contin in citoplasma apicala granule acidofile Citoplasma bazala este bazofila datorita RER In granulele specifice au fost identificate mai multe tipuri de substante: lizozim, GAG, TNF Unele celule Paneth joaca rol de transportor pt IgA, altele au capacitate de a endocita bacterii spiralate Nu se divid, au durata lunga de viata si nu migreaza spre vilozitatile intestinale 8. Limfocitele intraepiteliale Sunt dispuse izolat printre celulele epiteliale La adult se observa cate un limfocit intraepiteliale pentru fiecare grup de 5 celule epiteliale Marea majoritate este reprezentata de limfocite T Prezinta halou cromofob(nu formeaza jonctiuni) Regenerarea epiteliului intestinal Tipurile celulare majore ale ep. intestinal se formeaza din celulele stem trecand prin stadiul de cel. intermediare Sinteza ADN-ului are durata de 6-11 ore iar ciclul celular complet dureaza 24 de h Celulele diferentiate migreaza spre varful vilozitatilor unde exfoliaza in lumenul intestinal dupa cateva zile Durata medie de reinnoire a epiteliului intestinal este de 5-6 zile(cu exceptia celulelor Paneth care au viata lunga) Particularitati histologice regionale 1. Duodenul Vilozitatile intestinale de la nivelul duodenului sunt lungi, cu ax conjunctiv gros iar extremitatea libera este dilatata Numarul de macrofage din lamina propria este mai mare In portiunea profunda a mucoasei si in submucoase se afla glandele duodenale(Brunner) o Sunt de tip tubuloacinar, organizate in lobuli o Unitatile secretorii sunt formate din celule cubice sau columnare cu nucleu ovalar situat in citoplasma bazala o Citoplasma este cromofoba la coloratiile uzuale dar se coloreaza intens cu r.PAS datorita mucinelor neutre 13

2. Jejunul Contine plici circulare numeroase Are viloziti intestinale lungi, neramificate i neanastomozate Epiteliul vilozitar contine enterocite i rare celule caliciforme Raport vilozitate gland: 5:1 3. Ileonul Prezinta plici circulare rare, vilozitati mai scurte cu ax conjunctiv bine reprezentat Epiteliul vilozitar contine celule caliciforme numeroase si predomina in ileonul terminal Foliculii limfoizi sunt numerosi in lamina propria, unde impreuna cu infiltratele limfoide difuze=>Placile Peyer o Constituie grupe specializate de foliculi limfoizi care ocupa mucoasa si uneori submucoasa o Fiecare placa Peyer este formata din foliculi, dom, epiteliu asociat foliculilor si reg.interfoliculara o Foliculii limfoizi sunt formati predominant din limfocite B o Domul folicular este format din limfocite B, macrofage si plasmocite o Epiteliul asociat foliculilor are putine celule caliciforme si multe celule M COLONUL

Este un organ tubular lung de 1-1.5 m, cu lumen larg Componentele histologice ale colonului se dezvolta la embrion din endoderm, ectoderm si mezodermul splanchnic Vascularizatia arteriala provine din arterele mezenterice superioara si inferioara Vasele venoase sunt tributare sistemului port Limfaticele: ganglionii paracolici/epicolici si baza mezenterului Inervatia este simpatica si parasimpatica, derivand din nervii simpatici, ganglionii nervosi pelvini si nervii vagi Organizare histologica generala Peretele colonului este format din 4 straturi: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa sau adventice 1. Mucoasa Este neteda, nu prezinta vilozitati si valvule semicirculare Este formata din epiteliu de acoperire, glande colice, MB, lamina propria si musculara mucoasei a. Epiteliul de suprafata Este simplu columnar, are rol de bariera protectoare intre lumen si lamina propria, fiind format din celule absorbante, caliciforme si M o Celulele absorbante sunt responsabile pentru transportul apei si electrolitilor Nucleii sunt localizati bazal, sunt ovalari, eucromatici, cu nucleol punctiform Citoplasma este acidofila iar la polul apical prezinta microvili acoperiti de glicocalix o Celulele caliciforme sintetizeaza, stocheaza si secreta mucine intens sulfatate In coloratiile uzuale citoplasma este cromofoba sau slab acidofila Este colorata intens cu AA si intens metacromatica la AA o Celulele M sunt specializate in prezentarea antigenului, numarul lor fiind mare in special la cec si col.asc. Regenerarea epiteliului colic: o Celulele epiteliului au durata medie de viata de 6 zile o Celulele senescente exfoliaza in lumen sau degenereaza prin apoptoza o Zona proliferativa este localizata la baza glandelor unde se afla celulele precursoare nediferentiate o Se comporta ca elemente stem si au mare capacitate de diviziune mitotica o Se pot divide asimetric, heteroplastic, pot fi uni/multipotente si isi mentin pozitia in glanda Mucinele colonului: o Suprafata interna a colonului este acoperita de un strat gros de mucus o Mucusul formeaza un gel care contine GP, apa, electroliti, bacterii, celule exfoliate si Ig o GP sunt sintetizate de celulele caliciforme 14

b. Glandele colice(sau cripte colice) Sunt de tip simplu tubular formate din epiteliu simplu columnar cu celularitate heterogena care delim. lumen ingust Componentele celulare st. repr. de: celule absorbante, caliciforme, endocrine, Paneth si nediferentiate o Celulele caliciforme si absorbante prezinta caracteristici comune cu cele ale epiteliului de suprafata o Celulele endocrine secreta amine biogene si h.peptidici(cele mai multe contin serotonina) o Celulele Paneth se recunosc prin granulele intens acidofile din citopl. apicala iar in colon sunt mult mai rare o Celulele nediferentiate sunt situate la baza glandelor pe MB dar polul apical nu ajunge la lumen Sunt celule rotunde, cu citoplasma slab colorata, contine ribozomi si cateva mitocondrii Nucleul are contur neregulat si contine nucleoli proeminenti Sunt capabile de diviziuni asimetrice=>celule stem c. Membrana bazala Este subtire si reprezinta suportul pentru celulele epiteliale si este alcatuita din colagen IV si laminina Este permeabila pentru apa, electroliti si unele proteine

d. Lamina propria Este formata din TCL cu plasmocite, limfocite T, EO, mastocite, fibroblaste, macrofage(la acest nivel s.n. mucifage) Vasele sanguine ale laminei propria sunt numai de tip capilar Limfaticele sunt localizate strict in vecinatatea muscularei mucoasei e. Musculara mucoasei Este subtire, interpusa intre mucoasa si submucoasa Este traversata de complexele adenolimfoide, vase sanguine, limfatice si terminatii nervoase Din musculara mucoasei se desprind celule musculare netede 2. Submucoasa Este formata din TCL cu fibroblaste, adipocite si celule conjunctive mobile Prezinta 2 plexuri nervoase: o primul=plexul submucos format din neuroni si celule satelite o al doilea=plexul Henle(sau submucos profund) localizat in vecinatatea muscularei propria(externa) vasele sanguine au adesea lumen colabat si traiect sinuos 3. Musculara propria Formata din tesut muscular neted dispus intern circular iar extern longitudinal 4. Seroasa Acopera cea mai mare parte a suprafetei externe a colonului fiind reprezentata de peritoneu Sub mezoteliu se acumuleaza cantitati variabile de tesut adipos care formeaza apendicele epiploice RECT

Se intinde de la sigmoid la diafragmul pelvin; Mucoasa: este similar colonului Glandele sunt mai lungi, au lumen larg, spaiate, devin scurte i dispar la canalul anal Alcatuita din Muscular fr tenii si adventice

15

APENDICELE VERMIFORM Are originea in diverticulul cecal si poate fi identificat dupa saptamana a 6-a Este un organ tubular cu lungimea de 8-12 cm Suprafata externa este neteda iar cea interna prezinta falduri=>lumenul pe sectiune transversala are aspect stelat Vascularizatia arteriala este asigurata de a. apendiculara iar vasele venoase dreneaza in v.mezenterica superioara Vasele limfatice dreneaza in ganglionii ileocolici iar fibrele nervoase provin din n.X si plexul mezenteric superior Structura histologica Are peretele format din 4 straturi: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa 1. Mucoasa Este formata din epiteliu de suprafata, glande, MB, lamina propria si musculara mucoasei a. Epiteliul de suprafata Este de tip simplu columnar, format din celule caliciforme senescente, absorbante si M Epiteliul de suprafata care acopera agregatele limfoide contine un numar mai mare de celule M b. Glandele apendiculare Sunt de tip simplu tubular, au forma neregulata si lungime variabila Glandele(numite si cripte) pot lipsi in zonele bogate in tesut limfoid Celularitatea este heterogena:celule nediferentiate cu rol stem, endocrine, Paneth, limfocite c. Membrana bazala Este subtire, formata din colageni si alte componente matriceale Este intens + la r.PAS fiind implicata in dinamica celularitatii glandulare d. Lamina propria Este formata din TCL mascar de tesut limfoid organizat sub forma de foliculi limfoizi si infiltrate limfoide difuze Contine celule neuroendocrine iar in vecinatatea lor se observa numeroase fibre nervoase e. Musculara mucoasei Este discontinua datorita tesutului limfoid abundent 2. Submucoasa Este formata din TC cu o retea dezvoltata de fibre colagene si elastice si numeroase celule mobile(LI,PL, macrofage) Este bogata in arteriole, venule si vase limfatice Plexul nervos submucos este prezent 3. Musculara propria(sau externa) Este groasa, prezinta un strat intern circular si altul extern longitudinal In stratul intern pot fi observate celule musculare netede cu citoplasma acidofila granulara Intre cele 2 straturi ale muscularei sunt situate elementele vasculare si plexul nervos mienteric 4. Seroasa Este reprezentata de peritoneul visceral Stratul conjunctiv subseros este locul de ramificare al vaselor si fibrelor nervoase

16

CANALUL ANAL Se intinde de la diafragmul pelvin la sfincterul anal Lungime: 4.2 cm Lumen: 6-10 falduri (coloanele anale) Format din 4 straturi: mucoas, submucoas (1/3 cranial), muscular, adventice 1. Mucoasa Prezinta 3 zone: colorectala, de tranzitie si scuamos Colorectal o Epiteliu de acoperire cu celule caliciforme o Glande scurte i neregulate De tranziie o Stratificat, celulele superficiale cuboidale sau columnare Scuamos o Stratificat scuamos nekeratinizat, apoi keratinizat 2. Musculara+3.Adventicea Fibre musculare provenind din: o Muchiul longitudinal intersfincterian o Sfincterul intern Extensie la submucoas Reea de fibre musculare n jurul plexurilor vasculare Pot ajunge la pielea perianal Sfincterul anal extern: striat Adventice: esut conjunctiv dens, fibre de colagen i elastice Vascularizaie: artere rectale, anastomoze arterio-venoase, plex venos submucos Limfatice: dreneaz inghinal, hipogastric, iliac Inervaie: nervi rectali inferiori, terminaii libere i ncapsulate, celule nervoase pn a 1 cm deasupra liniei dentate

17

FICATUL Este cel mai mare organ parenchimatos al organismului Structura generala este caracterizata de prezenta unei capsule formata din TCD(capsula Glisson) acoperita in mare parte de peritoneu Pe f.inf. la nivelul hilului patrund spre parenchim vasele sanguine si ies ductele biliare hepatice si vasele limfatice Organul are vascularizatie dubla: primeste sange oxigenat prin a.hepatica(25) si subst. nutritive prin v.porta(75%) Ficatul receptioneaza, stocheaza si prelucreaza substantele nutritive, apoi le distribuie altor tesuturi si organe Produce 1000 ml bila/zi Reprezinta principalul situs al sintezei de proteine structurale, plasmatice si factori implicati in coagulare Celulele hepatice capteaza si degradeaza substante toxice si medicamente Dezvoltare embriologica Are origine endodermica, formandu-se din diverticulul hepatic intre a 3-a si a 4-a saptamana Din diverticulul hepatic se formeaza cranial cordoanele hepatice iar caudal calea biliara extrahepat. si vezicula biliara Cordoanele hep. cresc in mezenchim si in a 5-a sapt sunt invadate de vasele sanguine=>sinusoidele hepatice primitive Celulele mezenchimale restante formeaza componentele conjunctive ale stromei, capsula, t. hematopoetic si macrofagele hepatice(celulele Kupffer) La inceputul celei de-a 3 luni canaliculii biliari se diferentiaza la embrionul de 10 mm Epiteliul ductelor biliare intrahepatice se formeaza din cordoanele hepatice primitive Ductele primitive se numesc placi ductale care prin remodelare vor forma ductele biliare din spatiile porte Intre a 2-a si a 5-a luna de viata intrauterina, ficatul este principalul organ hematopoetic Arhitectura histologica generala Majoritatea glandelor exocrine sunt organizate sub forma de lobi si lobuli delimitati prin trabecule conjunctive Ficatul este diferit si contine doar cantitati mici de TC Capsula conjunctiva se invagineaza la nivelul hilului, septurile ramificate fiind suport pentru vase si ducte Celulele epiteliale specifice parenchimului hepatocitele prezinta o remarcabila uniformitate in organ La extremitatile ariilor poligonale se afla spatii triunghiulare care se numesc spatii porte o Spatiul port = zona terminala de ramificare a TC si a vaselor sanguine care patrund prin hil o Are forma piramidala(triunghiulara pe sectiune) si contine: 1-2 arteriole, ramuri ale arterei hepatice O venula, ramura terminala a venei porte 1-2 ducte biliare, formate din epiteliu simplu cubic Vase limfatice, fibre nervoase, TC cu fibroblaste, fibre subtiri de colagen, rare macrofage/limfocite o Arteriola, venula si ductele biliare formeaza triada portala(este un criteriu principal de recunoastere) Unitati morfofunctionale Lobulul clasic, lobulul portal si acinul hepatic sunt formate din aceleasi elemente dar functional sunt diferite Lobulul clasic are forma hex, in zona centrala are o venula(venula centrolobulara) iar in fiecare colt se gaseste cate un spatiu port Cordoanele de hepatocite si sinusoidele sunt dispuse radiar intre venula si spatiile porte
1.

Lobulul portal Include zone din 3 lobuli clasici adiacenti Are forma triunghiulara, in centru se afla spatiul port si in fiecare din cele 3 colturi cate o venula terminala hepatica
2.

Acinul hepatic Este o structura 3d, elipsoidala, in care hepatocitele se dispun concentric in jurul celei mai fine ramificatii a sp. Port Are dimensiuni mici si include zone din lobuli clasici adiacenti si la periferia sa se afla venula terminala hepatica Mai multi acini simpli formeaza un acin compus
3.

18

Acinul hepatic este considerat unitate m-f de baza pentru ca faciliteaza procesele de degenerare si regenerare in conditiile unor agenti toxici, hipoxisi si infectiosi Structura acinului hepatic: o Acinul hepatic simplu este volumul de parenchim cuprins intre 2 venule terminale hepatice o Prezinta 3 zone: 1) cu functie permanenta, 2) cu functie variabila, 3) de raspuns permanent a. Zona 1 acinara Formata din hepatocitele dispuse elipsoidal in vecinatatea spatiului port In citopl. acestor hep. predomina enzimele implicate in metabolismul oxidativ, sintezele proteice si gluconeogeneza Potentialul de regenerare este maxim b. Zona 2 acinara Este intermediara cu bagaj enzimatic mixt Hepatocitele acestei zone sunt situate aprox. la jumatatea distantei dintre spatiul port si venula terminala hepatica c. Zona 3 acinara Este formata din hepatocitele localizate la periferia acinului simplu Hepatocitele sunt bogate in enzime implicate in metab.glicolitic/lipidic, in detoxifierea alcoolului/medicamente La acest nivel se stocheaza cantitati mari de glicogen, se sinteaza lipide si pigmenti Hepatocitele acestei zone sunt cele mai sensibile la anoxie, ischemie, congestie, substante toxice, carente nutritive Vascularizatia sanguina Este dubla: nutritiva si functionala o V. porta aduce sangele slab oxigenat cu substante nutritive; se ramifica in hil=>ramurile interlobare o A. hepatica da ramuri interlobare si interlobulare o Ramurile laterale ale arteriolelor hepatice se deschid in sinusoide impreuna cu ramurile venulei portale Sinusoidele hepatice au lumen larg iar peretele este format din celule endoteliale si celule Kupffer o Peretele este sinusoidal discontinuu=>faciliteaza accesul direct al plasmei spre hepatocite o MB este foarte subtire si consta din depozite liniare discontinui de colagen IV, laminina, perlecan Celulele Kupffer reprezinta macrofagele hepatice, au forma variabila iar citoplasma contine resturi eritrocitare o Nucleul este eucromatic iar citoplasma prezinta prelungiri spre lumenul sinusoidal si spre sp. Perisinusoidal o Fac parte din sistemul nuclear macrofagic si nu realizeaza jonctiuni cu celulele endoteliale o In ME, au microvili si proiectii citoplasmatice care realizeaza invaginatii ale plasmalemei=>corpii vermiformi Spatiul perisinusoidal Disse este cuprins intre peretele sinusoidal si hepatocite o Contine microvili scurti si inegali care apartin hepatocitelor o In ME, prezinta fibre conjunctive fine[histochimic se coloreaza cu rosu Sirius] o Aceste fibre formeaza o retea ramificata tip reticulinic=>suport mecanic pt hepatocite si capilarele sinusoide Celulele perisinusoidale sunt de 2 tipuri: celule Ito-Nemoto si limfocite rezidente hepatice o Celulele Ito-Nemoto au forma stelata datorita prelungirilor citoplasmatice o Sunt mai numeroase in zona 3 a acinului hepatic o Roluri: esterifica vitamina A si sintetizeaza eritropoetina Hepatocitul Hepatocitele reprezinta 80% din populatia celulara a ficatului Sunt celule poligonale cu diametru mediu de 20-30u Sunt organizate sub forma de cordoane, trabeculi sau placi, localizate intre capilarele sinusoide Se diferentiaza din celule localizate in zona 1 acinara(s.n. hepatocite ovale sau celule stem facultative) o Celulele stem asigura inlocuirea hepatocitelor degenerate si regenerarea parenchimului dupa leziune Fiecare hepatocit are 3 microdomenii functionale de membrana: sinusoidal, hepatocitar si biliar o Microdomeniul sinusoidal este repr, de supraf. Celulara cu microvili care vine in contact cu sinusoidul prin spatiul perisinusoidal 19

o Microdomeniul hepatocitar sau lateral vine in contact cu hepatocitele vecine cu care real. Jonctiuni o Microdomeniul biliar formeaza portiunea initiala a caii biliare intrahepatice Morfologie: o Are nucleu rotund cu heterocromatina dispusa periferic si contine 1-2 nucleoli o 40-60% din nuclei sunt poliploizi o Aprox 25% din hepatocite sunt binucleate iar dupa varta de 20 ani se obs. nuclei tetra-octo ploizi o Citoplasma este acidofila si contine corpi bazofili(corpi Berg)=aglomerari de RER o Organite nespecifice ale hepatocitului: REN, RER, mitocondrii, Golgi, lizozomi, peroxizomi o Incluziunile citoplasmatice glicogen, incluziunile lipidice, pigmenti(lipofuscina) o In ME: citoplasma contine filamente intermediare de citokeratina si actina Membrana celulara prezinta microvili la niv. domeniilor sinusoidal si biliar Calea biliara intrahepatica Port. initiala a caii biliare e repr. de canaliculii biliari care se formeaza intre microdom.biliare(nu au perete propriu) In zona 1 acinara canaliculii biliari conflueaza pentru a forma ductulii terminali si canalele Herring o Acestea au perete propriu format initial din celule scuamoase si apoi cubice o Ductulii biliari dreneaza in ductele biliare portale Ductele biliare portale sunt delimitate de epiteliu simplu cubic sau simplu columnar si inconjurate de TCD o Converg si in final vor forma ductele hepatice Capsula si stroma hepatica Capsula - este acoperita de mezoteliu peritoneal si mai groasa la nivelul hilului Stroma e formata din elemente fibrilare colagene mai groase in spatiile porte care se continua cu sp.perisinusoidal o Colagenul tip I predomina in spatiile porte, in peretele venelor hepatice si absent perisinusoidal o Colagenii tip III si IV sunt prezenti de-a lungul sinusoidelor o Plasma este drenata spre axul acinului hepatic unde este preluata de capilare limfatice o Prezinta terminatii nervoase adrenergice in sp.perisinusoidal, apozitionate hepatocitelor

Regenarea ficatului Parenchimul hepatic este format dintr-o populatie celulara relativ stabila Durata de viata a hepatocitelor din ficatul normal este intre 150-500 zile Prin regenerare se poate reface pana la 80% in ~3-4 luni Dupa leziunile induse la nivelul zonei 1 acinare=>hepatocitele intra in autoliza iar cele restante prolifereaza rapid Repararea ductelor biliare incepe prin proliferarea epiteliului ductal care se prezinta initial sub forma de cordoane compacte ce penetreaza in spatiile porte si se extind in parenchimul adiacent Odata cu maturarea ductelor nou-formate se diferentiaza lumenul definitiv Variante structurale Modificari induse de varsta la persoane peste 60 de ani numeroase hepatocite au nuclei poliploizi iar in citoplasma cel. din zona 3 acinara se acumuleaza lipofuscina; sp. porte au fibre groase de colagen iar aa au pereti ingrosati grosi Biopsia hepatica autopsica este caracterizat de pierderea agonala a glicogenului; o Necroza agonala este repr de liza hepatocitelor mai ales din zona 3 acinara si absenta infiltratului inflamator Biopsia chirurgicala de obicei sunt prelevate din marg. ant. a ficatului o In aceste zone TCD este mai gros si hepatocitele mai mici, cu citoplasma intens acidofila o Biopsiile prelevate la finalul interventiilor chirurgicale sunt caracterizate de aglomerari focale de granulocite subcapsular, in sinusoide si in jurul venulei terminale hepatice

20

CALEA BILIARA EXTRAHEPATICA Ductele biliare extrahepatice(dr.+stg.) sunt incluse intre foitele seroase ale lig. Hepatoduodenal Prezinta lumen delimitat de epiteliu simplu columnar si TCD care formeaza lamina propria alcatuita din TCDD o Celulele columnare au nuclei ovalari, eucromatici cu nucleoli mici sau absenti Epiteliul invagineaza in lamina propria=> foveole profunde(saculii Beale) o In jurul saculilor apar glande diverticulare(numeroase la ampula) Fasciculele de fibre musculare se organizeaza intr-un strat distinct=>sfincterul coledocului Sistemul vaterian Este format din segmentele coledoc, ductul pancreatic major Wirsung si musculara sfincteriana(sfincterul Oddi) Alcatuit din celule columnare nalte, celule caliciforme secretoare de mucine sulfatate acide si celule endocrine La nivelul papilei, epiteliul ductului Wirsung formeaza falduri papilare ale mucoasei cu ax conjunctivo-vascular In jurul papilei se observa glande secretoare de mucine, derivate ale ductelor pancreatice accesorii Este inervat extrinsec(prin fibre simpatice si parasimpatice) si intrinsec de 3 grupe de celule ganglionare localizate la baza papilei in peretele duodenal, in musculara papilei si in submucoasa

VEZICULA BILIARA Structura histologica Suprafata externa este acoperita de peritoneu pe fata inferioar si de adventice pe versantul hepatic Peretele vezicule ibiliare este format din 3 straturi: mucoasa, musculara si seroasa sau adventice Nu prezinta musculara mucoasei si nici submucoasa 1. Mucoasa Formeaza falduri ramificate Epiteliul care delim. lumenul este simplu columnar format din 3 tipuri celulare: colum.inalte, bazale si in penita o Columnare inalte au citoplasma palid colorata, nuclei ovalari, uniformi, eucromatici cu nucleol mic In ME prezinta microvili la polul apical si glicocalix filamentos o Bazale sunt rare cu nucleu neregulat si contin organite nespecifice in citoplasma a. Lamina propria Este formata din TCL cu numeroase fibre elastice, vase sanguine, limfatice si fibre nervoase 2. Musculara Este formata din tesut muscular neted Fasciculele de fibre musculare sunt solidarizate prin TC fibrovascular, bogat in fibre elastice 3. Spatiul subseros Contine TCL, fibroblaste, adipocite, fibre elastice, vase sanguine, limfatice si fibre nervoase Particularitati structurale Sinusurile Rokitansky-Aschoff Repr. hernieri ale epiteliului in lamina propria, musculara sau in TC subseros o Sunt prezente la peste 86% dintre cazurile cu inflamatie cronica si litiaza o In vezicula biliara normala la adult sunt prezente la 42% din cazuri o Numarul creste semnificativ in conditii patologice(90%) ajungand pana in stratul muscular Ductele Luschka sunt mici situate pe versantul hepatic al veziculei si exceptional pe versantul peritoneal o Ductele pot fi solitare sau multiple, dispuse in grupuri mici formate din celule cubice inconjurate de TC 21

Vascularizatie si inervatie Sangele oxigenat trece prin a.cistica, se ramifica si formeaza 2 retele: superficiala si profunda Drenajul venos se realizeaza prin canale care trec direct in parenchimul hepatic sau prin ramuri mici Vasele limfatice dreneaza in ganglionii limfatici de la gatul veziculei sau din jurul ductului cistic Inervatia este realizata prin fibre nervoase simpatice si parasimpatice o Plexul nervos este localizat in vecinatatea epiteliului, dispus paralel cu fasciculele de fibre musculare

! vezicula biliara isi varsa continutul in coledoc prin intermediul canalului cistic Ductul cistic Suprafata este neteda sau prezinta falduri scurte Tapetat de epiteliu solumnar Lamina propria este formata din TCDD si contine glande secretoare de mucus o TC al laminei propria contine grupuri mici de celule musculare netede=>formeaza valvula spirala Heister TCL subseros contine adipocite, vase sanguine, limfatice si ocazional celule ganglionare

PANCREASUL Este o glanda digestiva mixta care prezinta o componenta exocrina si una endocrina Este situat retroperitoneal, post. De bursa omentala, dispus transversal la niv. VT2-VT3 Prezinta 4 portiuni: cap, colet, corp si coada Dezvoltare embriologica Se formeaza din intestinul embrionar distal din care se diferentiaza mugurii dorsali si ventrali in sapt. 4-5 Din mugurele dorsal se formeaza portiunea superioara a capului, coada si corpul in intregime Din mugurele ventral se formeaza portiunea inferioara cefalica si procesul uncinat Ductele s formeaza sub forma de cordoane celulare care prolifereaza in mezenchim, se ramifica=>lumenul Celulele endocrine si exocrine se diferentiaza din celulele ductelor primitive o Celulele endocrine se diferentiaza din celulele ductale in saptamanile 8-10 o Celulele acinare se diferentiaza din celulele ductale in saptamana 20 cu granule de zimogen Structura histologica generala Este un organ parenchimatos, lobulat format din capsula, trabeculi, stroma si parenchim Parenchimul este de dens celular organizat sub forma de lobuli Arhitectura generala a parenchimului este caract. de prezenta acinilor, sistemului de ducte si comp.endocrine Capsula=componentele parenchimului invelite de TCDD o Antero-superior TC este acoperit de peritoneu o Din capsula se formeaza trabeculi conjunctivi care determina lobulatia si contine ducte cu lumen larg 1. Pancreasul exocrin a. Acinii Celulele acinare seroase reprezinta 85% din masa pancreasului si formeaza princip.comp. secretorie exocrina Celulele au forma poligonala, dispuse pe un singur rand si delimiteaza un lumen ingust Pot avea forme tubulare pot fi loc. de o parte si de cealalta a ductelor sau intre 2 ducte formand anse anastomotic Celulele acinare au nucleu localizat bazal, rotund si eucromatic cu nucleol o Citoplasma apicala este acidofila datorita prezentei granulelor de zimogen=> + la r.PAS o Citoplasma bazala este bazofila datorita continutului de RER o Imunohistochimic celulele acinare sunt pozitive pentru tripsina, chemotripsina, lipaza, amilaza, elastaza 22

b. Ductele Sistemul ductal prezinta 5 portiuni: celulele centroacinare, ducte intercalate, ducte intralobulare(mici si mari), ducte interlobulare si principale Sistemul ductal incepe cu celulele centroacinare, care sunt mici, turtite sau cubice cu nucleu oval si citopl. Palida Celulele centroacinare sunt localizate in zona centrala a acinilor=>delimiteaza lumenul impreuna cu cel. acinare Citoplasma contine putine organite nespecifice Ductele intercalate fuzioneaza pentru a forma ductele intralobulare Ductele intercalate sunt formate din celule cubice sau columnare dispuse tot pe un singur rand Ductele parasesc lobulul, sunt inconjurate de stroma conjunctiva si devin interlobulare o Celulele care delimiteaza lumenul sunt columnare au nucleu ovalar, eucromatic situat in 1/3 bazala Ductul principal Wirsung si accesoriu Santorini au epiteliu simplu columnar iar in portiunea terminala au cel.calif. o Aceste ducte primesc numeroase tributare interlobulare, au lumen rotund pe sectiune transversala si nu prezinta proiectii papilare(cu exceptia ampulei) o Celulele columnare au nucleu rotund situat bazal si citoplasma palid colorata 2. Insulele Langerhans a. Insulele Langerhans Contin cea mai mare parte a celulelor endocrine pancreatice Dpdv al localizarii si morfologiei, insulele Langerhans sunt de 2 tipuri: compacte si difuze Insulele compacte: o Reprezinta 90% net delimitate de componenta exocrina o Au forma rotunda si sunt localizate in zona centrala a lobulilor o Sunt prezente in special la corpul si coada pancreasului si rare in portiunea cefalica o Celulele au nucleu rotund, eucromatic si mitoze rare o Formate predominant din : Celule B secretoare de insulina situate in zona centrala Celule A secretoare de glucagon Celule D secretoare de somatostatin dispuse periferic Insulele difuze: o Sunt situate in portiunea postero-inferioara a zonei cefalice o Deriva din lobul ventral al pancreasului embrionar o Reprezinta 10% din totalitatea insulelor o Nu sunt net delimitate de pancreasul exocrin, au contur neregulat si situate la periferia lobulilor o Celulele sunt dispuse sub forma de cordoane interpuse printre acini o Celulele sunt cubice sau columnare, au nuclei hipercromi cu nucleoli proeminenti si citoplasma bazofila o 70% din pop. celulara a insulelor difuze este reprezentata de celule PP(secretoare de peptid pancreatic) b. Componenta extrainsulara Celulele endocrine extrainsulare sunt dispuse izolat printre celulele epiteliale ductale si acinare Celulele endocrine ductale se observa in special in ductele interlobulare si ocazional in cele intralobulare

23