Meningele, plexurile coroide, lichidul cerebrospinal A.

MENINGELE De la periferie spre substanta nervoasa, meningele este format din:

-

(1)Dura mater(pachimeninge) (2)Arahnoida si (3)piamater o impreuna formeaza leptomeningele

o

sunt conectate si adesea considerate o singura membrana numita pia-arahnoida

1. Dura mater Reprezinta invelisul extern format din TCDD se continua pe supraf. externa cu periostul oaselor craniene la nivelul MS este separata de periostul canalului vertebral de spatiul epidural(are vene, TCL, t. adipos) este separata intotdeauna de arahnoida prin spatiul subdural subtire suprafata interna si supraf externa de la niv. MS sunt tapetate de epiteliu simplu scuamos prezinta sinusurile venoase mari(sagital superior si transvers) contine o serie de structuri incapsulate o ggl. Trigeminal(Gasser) impreuna cu duramater=>loc de pasaj pentru tija hipofizara

2. Arahnoida Formata din 2 componente: o Un strat in contact direct cu dura mater o Un sistem trabecular prin care se realizeaza conexiunea cu piamater Cavitatile dintre trabeculi formeaza spatiul subarahnoidian(contine lichid cerebrospinal si este separat de spatiul subdural) Spatiul subarahnoidian are legaturi cu sistemul ventricular cerebral Este formata din TC fara vase sanguine(tapetat de epiteliu simplu scuamos)

In unele zone, perforeaza D M=>prelungiri care se termina in sinusurile venoase ale D M numite granulatii arahnoidiene, corpi pachonieni sau vili arahnoidieni(sunt formati dintr-o retea de TC tapetata de mezoteliu)

3. Piamater Formata din TCL, bogat vascularizat Localizat in vecinatatea tesutului nervos insa nu vine in contact direct cu neuronii si fibrele nervoase Intre piamater si elementele nervoase se interpun prelungiri ale celulelor gliale Vasele din P M dau ramuri care patrund in subst. nervoasa(sunt incluse in sp. perivasculare cerebrale)

B. PLEXURILE COROIDE

Constau din invaginari ale piamater la nivelul ventriculilor cerebrali Tapeteaza plafonul ventriculilor III si IV si partial peretii ventriculilor laterali Histologic contin o portiune centrala formata din TCL(delimitata de ep. simplu cubic sau columnar) Functia plexurilor coroide este de a elabora lichidul cerebrospinal ce se dispune in sistemul ventricular, canalul central al MS, sp. subarahnoidian si sp. perivasculare

C.LICHIDUL CEREBROSPINAL

Rol important nutritiv pentru tesutul nervos indeplineste functia de protectie mecanica impotriva agentilor externi este clar, cu densitate mica si continut extrem de redus de proteine contine rare celule descuamate si 2-5 limfocite/ml

este produs continuu si circula la nivelul ventriculilor si sp. subarahnoidian(unde vilii arahnoidieni reprezinta principala structura de resorbtie a lichidului spre sistemul venos)

Tipuri de bariere in sistemul nervos

1. Bariera hematoencefalica -

Este o structura selectiva ce limiteaza trecerea unor substante sau microorganisme din circulatie in parenchimul nervos Formata din celule endoteliale ale vaselor cerebrale, MB continua a endoteliului si procese astrocitare Celulele endoteliale prezinta jonctiuni insa in conditii inflamatorii devin laxe sau dispar Suprafata celulelor endoteliale este acoperita de glicocalix ce respinge anumite subst. improprii MB a endoteliului este continua in jurul vaselor cerebrale Prelungirile astrocitare se dispun in jurul vaselor=>un strat continuu izolator ! la nou nascut bariera h-e are permeabilitate ridicata(cu timpul devine treptat mai putin permeabila) !! Anumite portiuni sunt lipsite de bariera hematoencefalica: o Ari postrema, neurohipofiza, o portiune din maduva oblongata, o organul vascular din lamina terminalis, eminenta mediana a hipotalamusului, epifiza in aceste zone reteaua vasculara este bine dezvoltata iar capilarele sunt de tip fenestrat

2. Bariera sange-lichid cerebrospinal Formata la nivelul plexurilor coroide si se realizeaza prin jonctiuni stranse intre celulele epiteliale Suprafata este mica in comparatie cu bariera sange-creier La nivelul ventriculilor cerebrali, celulele ependimale nu prezinta jonctiuni stranse=>nu este o bariera propriu-zisa

3. Bariera sange-nerv Formata din perinerv si capilarele endonervului cu caractere similare barierei hematoencefalice

Prezinta eficienta maxima in radacina posterioara a nervilor spinali si in ggl. nervosi autonomi SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Componentele SNP sunt reprezentate de : o ganglionii nervosi o nervii periferici o terminatiile nervoase periferice

1. Ganglionii nervosi Au aspectul unor dilatatii nodulare pe traiectul nervilor Sunt 2 tipuri de ganglioni nervosi: o (a) Senzoriali cranieni si spinali o (b)Ganglioni nervosi autonomi

a. Ganglionii spinali si cranieni Au forma rotunda sau ovalara, dispusi pe traiectul nervilor spinali si cranieni Sunt structuri incapsulate, cu capsula dispusa la periferie formata din TCDD Celularitatea ganglionilor este reprezentata de neuroni unipolari, celule satelite adiacente si celule Schwann in jurul terminatiilor axonale ale neuronilor unipolari In sectiune transversala o Au structura zonala ce cuprinde: O zona periferica dispusa sub capsula formata din corpul rotund al n. unipolari O zona centrala formata din prelungirile neuronilor unipolari o Citoplasma n. unipolari este intens bazofila cu incluziuni de lipofuscina si pigment melanic o Nucleul este dispus central, mare, veziculos cu nucleol proeminent Celulele satelite sunt corespondentul celulelor gliale din SNC, dispuse in strat continuu pe un singur rand in jurul corpului neuronal, turtite aplatizate sau cuboidale

b. Ganglionii nervosi autonomi Sunt dispusi in peretele organelor cavitare si tubulare si nu prezinta capsula proprie Neuronii din structura lor sunt de tip multipolar cu prelungiri in toate directiile Acesti ganglioni nu prezinta organizare zonala(corpii si prelungirile neuronale sunt dispuse dezordonat) In constitutia ggl. nervosi autonomi se gasesc fibre nervoase amielinice

FIBRELE NERVOASE(tipurile de fibre le citesti /33) Intra in constitutia nervilor periferici(b) Sunt structuri reprezentate de axonii neuronilor cu corpul dispus la diferite nivele ale SNC

AXONUL -

Ca lungime variaza de la cativa mm la 120 cm Are forma cilindrica iar diametrul variaza de la un axon la altul dar constant seg. aceluiasi neuron Este delimitat de axolema dublata la exterior de teaca de mielina(pentru axonii mielinizati) si contine citoplasma(axoplasma) unde se regasesc mare parte din organitele citoplasmatice ale pericarionului Emergenta axonului de la nivelul corpului neuronal se real. printr-o portiune dilatata conica a pericarionului(con axonal) Din conul axonal se desprinde seg. initial al axonului (repr. locul de initiere a PA sau impuls nervos) Axonii pot fi mielinizati si nemielinizati(in ambele cazuri axonul este dublat periferic de celulele Schwann in SNP si de oligodendrocite in SNC) Axonii mielinizati se formeaza prin dispunerea concentrica periodica a plasmalemei celulelor Schwann(incepe prenatal se finalizeaza in jurul varstei de 2 ani postnatal) o In ME, sectiune transversala, in coloratie HE, mielina apare ca inele concentrice slab bazofile sau cromofobe, fiind evidentiata cu metode Luxol Fast Blue si Loyez o Pe sectiuni la gheatza, mielina se coloreaza in negru cu Sudan negru o Mielina este foarte bun izolator elctric o In consecinta, in axonii mielinizati, conducerea impulsului nervos se realizeaza de la un nod Ranvier la altul(s.n. conducere saltatorie)

o In unele conditii patologice tip metabolic, inflamator sau traumatic are loc lezarea tecii de mielina(s.n. demielinizare segmentara in care scade viteza de conducere a impulsului nervos si la microscop se observa retractia tecii de mielina cu largirea nodului Ranvier)
-

Axonii nemielinizati prezinta in jur celule Schwann dar nu si teaca de mielina o in cazul fibrelor nervoase amielinice mai multi axoni sunt incorporati in citoplasma aceleiasi celule Schwann

Transportul axonal este un proces celular ce determina transportul organitelor, proteinelor si veziculelor sinaptice(dar si transportul virusurilor dinspre si spre corpul neuronal) se realizeaza in interiorul neuronului prin 2 mecanisme: o anterograd(dinspre corp spre terminatia axonala) o retrograd(dinspre butonii terminali ai axonului spre corpul celular) poate fi rapid sau lent in transportul anterograd are loc translocatia mitocondriilor si macromoleculelor de actina, clatrine

Nervul periferic ca organ macroscopic au aspectul unor benzi de culoare alba, lucioase, constituite din fascicule de fibre nervoase asociate prin TC microscopic nervul periferic este format din axoni mielinizati si/sau nemielinizati impreuna cu celulele Schwann si tesutul conjunctiv din jurul lor(endonerv) solidarizate in fascicule prin perinerv Mai multe fascicule de fibre nervoase formeaza nervul ca organ fiind delimitat la periferie de perinerv

a. Endonervul -

Inconjoara fiecare axon si celulele Schwann adiacente acestuia Este un TCL cu fibre de colagen, fibroblaste, capilare si rare mastocite Fibrele de colagen sunt dispuse in 2 zone 1.externa cu dispozitie longitudinala a fibrelor de colagen; 2.interna cu fibre de colagen subtiri dispuse oblic si circular

b. Perinervul Grupeaza mai multe fibre nervoase si delimiteaza un fascicul de fibre nervoase Format din straturi concentrice de celule separate de benzi de colagen=>formeaza TCDO tip lamelar In ME: celulele au citoplasma putina, legate prin jonctiuni stranse si cu putine organite celulare Celulele perinervului sunt pozitive pentru EMA si vimentina; negative la proteina S100 Perinervul fibrelor amielinice din TC al apendicelui are celule endocrine care formeaza complexe celule endocrine-fibre amielinice delimitate de TC interstitial

c. Epinervul Este un TCD care inconjoara la periferie nervul si solidarizeaza mai multe fascicule de fibre nervoase Dublat extern de tesutul adipos si contine fibroblaste, mastocite, numeroase fibre de colagen/elastice Mai bine reprezentat la nervii din vecinatatea articulatiilor Epinervul nervilor mari contine artere, vene si limfatice, dispuse // cu traiectul nervului

Degenerarea si regenerarea nervului periferic -

Injuria afecteaza componentele structurale ale axonului, urmata apoi de procese de de/re generare Afectarea traumatica determina activarea unor procese intraneuronale care au ca scop prezervarea si refacerea proceselor neuronale Activarea proceselor de raspuns la injurie implica modificari la nivelul corpului neuronal dar si a extremitatilor distale si proximale axonale in raport cu locul injuriei Regenerarea este declansata de proteine semnal(factori neurotropici) care sunt eliberate la locul de injurie axonala si transmise corpului neuronal prin transport retrograd Sectionarea completa a unui axon(axotomie) determina prezenta a 2 segmente axonale: o Un sement care ramane in contact cu corpul neuronal( s.n. segment proximal) o Un segment disociat de neuron(segmentul distal de leziune)

Modificarile structurale care apar in caz de injurie se realizeaza la nivelul corpului neuronal, dendritelor si axonului neuronului lezat Procesul complet de regenerare dureaza intre 3-6 luni

Daca procesul de regenerare esueaza prin incapacitatea de ghidare corecta a mugurilor axonali se produc neurinoame Esuarea procesului de regenerare axonala se produce fie prin interpunerea de tesut fibros in procesul de regenerare, fie patrunderii unui con axonal de crestere provenit de la un neuron motor intr-o teaca conjunctiva ocupata in mod normal de un axon al unui neuron senzitiv

Vascularizatia nervului periferic

-

Deriva din arterele regionale ce patrund in epinerv(unde formeaza un plex vascular din care se desprind ramuri oblice ce penetreaza perinervul si capilarizeaza la nivelul endonervului) Vasele perinervului si endonervului constituie bariera nerv-sange

Terminatiile nervoase periferice

-

Histologic, sunt de 2 tipuri: libere si incapsulate Functional, terminatiile nervoase sunt aferente si eferente Terminatiile nervoase libere se observa prin tehnici de impregnare argentica(structuri filamentoase distribuite peste tot in organism dar cu densitate foarte mare la nivelul pielii) Alte locatii sunt reprezentate de mucoase, fascii profunde, muschi si viscere Terminatiile nervoase incapsulate sun repr. de diferite tipuri de receptori

SISTEMUL NERVOS AUTONOM

Asig. homeostazia organelor interne, controland sisteme ca cel CV, respirator, renal, termoreglator Impartit in SNS si SNP si contine n. pre/post-ggl., fibre nervoase pre/post-ggl. si ggl. nervosi autonomi Corpul n. pre-ggl este localizat in creier si in MS iar cel al n. post-ggl in ggl. periferici autonomi

N. simpatici post-ggl sunt de tip multipolar, distribuiti in ggl. simpatici pre/para-vertebrali Fibrele pre-ggl. simpatice fac sinapsa in lantul ganglionar simpatic sau traverseaza acest lant si fac sinapsa in ganglionii din peretele viscerelor Fibrele simpatice post-ggl. lungi intra in constitutia nervilor periferici si se distribuie vaselor, pielii sau vor forma nervii viscerali Fibrele pre-ggl. ale lantului parasimpatic provin din nucleii viscerali cerebrali si din al 4-lea seg. sacrat N. parasimpatici post-ggl. se gasesc la nivelul peretilor organelor interne(la nivelul intestinului se afla plexurile nervoase mienteric si submucos ce constituie SN enteric) !vezica urinara contine in peretii sai microggl. nervosi