Subiecte rezolvate SNC

1.Embriogeneza SNC: Sistemul nervos central se formeaza din tubul neural si este format din maduva spinarii si encefal. Encefalul este format din : trunchi cerebral ,diencefal si emisfera cerebrala. Encefalul se formeaza din vezicula cerebrala primitiva care in dezvoltarea sa se imparte in 3 vezicule: anterioara sau prozencefalul,mijlocie sau mezencefalul, posterioara sau rombencefalul. Prozencefalul se divide in : telencefal si diencefal Telencefalul (sau creierul anterior) da nastere emisferelor cerebrale; portiunea anterioara formeaza nucleii bazali , portiunea posterioara scoarta cerebrala. La nivelul telencefalului canalul tubului neural da nastere ventriculelor ( I , II ). Diencefalul (sau creierul intermediar ) - formeaza in partea dorsala regiunea telomencefalica iar in partea ventrala regiunea hipotalamica (sau subtalamica). La nivelul diencefalului canalul tubului neural se largeste si formeaza ventriculul III. Mezencefalul (creierul mijlociu) da nastere pedunculilor cerebrali si lamei cvadrigemene. In dreptul mezencefalului canalul tubului neural se subtiaza si formeaza apeductul lui Sylvius. Rombencefalul se divide in : metencefal si mielencefal. Metencefalul formeaza puntea lui Varolio si cerebelul si contribuie alaturi de mielencefal la formarea ventriculului IV. Mielencefalul da nastere bulbului rahidian si contribuie la formarea ventriculului al IV lea. Maduva spinarii se formeaza din restul tubului neural.Anterior si posterior prezinta portiuni numite lama bazala si lama dorsala. Lateral prezinta placi si anume antero-lateral placa fundamentala si postero-lateral placa alara. In timpul transformarii tubului neural , in jurul canalului neural se formeaza o zona de proliferare numita zona germinativa. In jurul zonei germinative se gaseste o zona in care celulele incep sa se diferentieze in neuroni si celule gliale,zona numita zona paleala.

La periferia zonei paleala se formeaza valul marginal sau zona marginala. Treptat zona germinativa se restrange prin incetarea proliferarii si prin diferentierea celulelor si astfel se maresc celelalte zone. Din zona germinativa va ramane epiteliul canalului ependimar , din zona paleala se va forma substanta cenusie iar din valul marginal substanta alba. Din placile fundamentale se formeaza elementele motorii iar din placile alare elementele senzitive 2. Clasificarea neuronilor Din punct de vedere morfologic clasificarea se face dupa: a)dupa numarul prelungirilor:-neurini unipolari:prezinta o prelungire unica.Exemplu:celulele amacrine de la nivelulretinei-neuroni pseudounipolari sau neurini in T : se gasesc la nivelul ganglionilor rahidieni,avand un nucleu mare,rotund situat central-neuroni bipolari:prezinta cate o prelungire la fiecare extremitate.Exemplu:neuronisenzitiv,neuroni bipolari din retina,neuroni din ganglionul lui Corti si Scarpa-neuroni multipolari:reprezinta majoritatea celulelor nervoase,prezentand numeroase prelungiri.Exemplu:neuroni reticulari din coarnele anterioare ale maduveispinarii,neurinii piramidali din scoarta cerebrala,celulele purkinje din scoarta cerebeloasasi cerebrala. b)dupa lungimea axonului:-neuroni de tip Golgi I:cu axonul lung de aproximativ 1 micrometru.Exemplu:neuronii de proiectie din scoarta cerebrala-neuroni de tip Golgi II:axonul scurt.Exemplu:neuroni de asociatie. c)dupa forma pericarionului:-neuroni stelati din scoarta crebrala,scoarta cerebeloasa si din coarnele anterioare alemaduvei spinarii-neuroni piramidali:in scoarta cerebrala-neuroni piriformi:in scoarta cerebeloasa-neuroni granulari,fuziformi:in scoarta cerebeloasa. Din punct de vedere functional neuronii se inpart in 3 mari categorii: -neuroni motori sau efectori:sunt multipolari cu axonul lung.Exemplu:neuroni piramidalidin cortexul cerebral si neuroni stelati din coarnele anterioare ale maduvei spinarii -neuroni de asociatie(intercalari):alcatuiesc legatura intre neuronii motori si cei senzitivi -neuroni senzitivi:conduc inpulsuri de la receptori la SNC.Exemplu:cei de tip pseudounipolari(neuroni in T) sau cei bipolari. Un alt tip de neuroni, sunt neuronii de secretori care se gasesc de-a lungul tractuluihipotalamo-hipofizar . Dupa forma : rotunzi,stelati,piramidali si fusiformi.

3.Structura neuronului Neuronul este format din corp si prelungiri (axon si dendrite). Corpul este format din citoplasma ,nucleu si membrana celulara , iar prelungirile sunt axoni si dendrite. Citoplasma (neuroplasma) are structura coloidala ,contine granule mici si refrigente lipsite de miscari browniene. Ea este alcatuita din organite generale citoplasmatice si organite specifice neuronale. Organitele generale citoplasmatice sunt : mitocondrii sunt raspandite in toata citoplasma mai ales in jurul nucleului si sunt evidente in celulele Purkinje si in motoneuronii medulari. aparatul Golgi se gaseste sub forma unei retele de tubi neregulati dispusi perinuclear si este bogat in mucopolizaharide si enzime fiind raspunzator de elaborarea continutului veziculelor sinaptice. lizozimii au forma de corpi multiveziculari dispusi in special in dendrite ; contin enzime hidrolitice (ribonucleaza,fosfataze acide). centriolii sunt legati de procesul de diviziune. corpusculii Nissl prezinta diferite forme si marimi fiind raspanditi in neuroplasma si in portiunea initiala a dendritelor, lipsesc in axon. Organitele specifice neuronului sunt : neurofibrilele sunt formate din neurofilamente care patrund in dendrite si axoni ; au diametrul de 60-100 microni, sunt neramificate si formate din proteine globulare asezate in spirala. Ele reprezinta suportul morfologic al transmiterii influxului nervos, constituie scheletul neuroplasminei si orienteaza fibrele nervoase pe anumite directii. neurotubii au diametrul mai mic de 200 microni, contin in lumenul lor granule, sunt numerosi in dendrite si in conul de emergenta al axonului si au rol in variatiile potentialului de membrane. enclavele sunt lipidice si proteice. enzime oxidoreductoare ale ciclului krebs,ale glicolizei anaerobe si ale suntului

pentazic. unele metale in cantitati mai mari Cu coloreaza in albastru neuronii din locus coeruleus , Zn neuronii din hipocamp si Fe in nucleii nervului oculomotor. pigmentul galben (lipofuscina) apare dupa varsta de 20 de ani , creste odata cu varsta. pigmentul melanic se gaseste in neuronii din substanta neagra. Nucleul neuronului - este in general situat central si este voluminos; contine unul - mai multi nucleoli, iar carioplasma are o cantitate modesta de cromatina. Prelungirile neuronale sunt de doua feluri: dendrite si axoni Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice, relativ scurte, groase si ramificate. Functia dendritelor este de a receptiona excitatiile si de a le conduce la corpul neuronului (= prelungiri celulipete). Axonul (cilindraxul) este o prelungire unica, care poate ajunge la o lungime de 1 m; el este invelit de o membrana - axolema; ea este prelungirea neurolemei. In citoplasma sa - axoplasma - se gasesc neurofibrile, mitocondrii si reticul endoplasmatic neted. Functia lui este de a conduce influxul nervos de la corpul celular la dendritele sau corpul celular al altui neuron sau la o celula efectoare (se mai numeste prelungire celulifuga) . Axonul se termina printr-o ramificatie bogata - arborizatie terminala, cu butoni. Axonul este invelit intr-o teaca tripla. Teaca interna = teaca de mielina si este de natura lipoproteica plus colesterol, fosfolipide, cerebrozide etc.; ea prezinta niste gatuituri = strangulatiile Ranvier care o segmenteaza la distante variabile (100-600 ) si da culoare alba tesutului nervos. La exteriorul acestei teci se afla teaca Schwann; ea este formata din celule gliale = celule Schwann. Fiecarui segment de mielina dintre doua strangulatii Ranvier ii corespunde cate o celula Schwann, cu un nucleu situat la mijlocul segmentului de mielina. Teaca de mielina este structurata in lamele spiralate; ele nu sunt altceva decat suprapuneri concentrice ale membranei plasmatice a celulelor Schwann. La periferia tecii Schwann se afla o teaca continua ce insoteste axonul pana la ultimele sale ramificatii; aceasta este teaca Henle (Key-Retzius), formata din substanta fundamentala si fibre elastice in retea. Teaca de mielina are rol in protectia si izolarea functionala a axonilor invecinati.

4.Nevroglia Aceste celule se interpun intre neuroni si vasele sanguine, jucand un dublu rol: de sustinere si trofic. Ca si neuronii, nevrogliile au forme variate, caracterizandu-se prin numeroase expansiuni citoplasmatice. 1. Nevroglia protoplasmatica. Are un corp mic, prelungiri scurte ramificate dicotomic si sinuoase. Se gasesc in substanta cenusie alaturi de corpul neuronilor. Au rol trofic, iar prin proprietatea de a se divide, pot ocupa locul neuronilor distrusi. 2. Nevroglia fibroasa se caracterizeaza prin gliofibrile care patrund in prelungirile lungi citoplasmatice si putin ramificate. Prelungirile care ajung in vecinatatea peretilor vasculari se largesc in forma de trompa (= trompa vasculara). Prin reunirea acestor trompe se formeaza o manta nevralgica in jurul vaselor (= manta gliala). Aceasta se comporta ca un filtru si joaca un rol important in protectia neuronului; ea se comporta ca o bariera fiziologica, care se opune trecerii din sange in tesutul nervos a unor substante nocive pentru neuroni. De asemenea, mantaua gliala are rol in nutritia si cicatrizarea tesutului nervos. Nevroglia fibroasa se gaseste in nevrax, dar mai ales in substanta alba a acestuia. 3. Oligodendroglia este o celula mica, cu prelungiri scurte care au, din loc in loc, ingrosari punctiforme; sunt putin ramificate. Se gaseste atat in substanta cenusie, cat si in substanta alba a nevraxului. Rolul principal al oligodendrogliei este de a sintetiza mielina din teaca mielinica a fibrelor nervoase centrale. 4. Microglia este de dimensiune foarte mica; are citoplasma putina si nucleu mare. Expansiunile acestor celule sunt sinuoase si cu numeroase ramificatii dispuse diferit. Se gaseste in tot sistemul nervos. Are capacitatea de mobilizare (de a se deplasa) si de a fagocita celule nervoase degenerate (neuronofage), fibre nervoase dezafectate. 5. Nevroglia ependimara captuseste canalul ependimar al maduvei spinarii si ventriculii centrali; formeaza de asemenea epiteliul plexurilor coroide, care secreta lichidul cefalorahidian. 6. Nevroglia periferica este reprezentata de celula Schwann din teaca Schwann care inveleste fibrele nervoase periferice, precum si de celulele "satelite" din ganglionii nervosi spinali si simpatici. Rolul principal al acestor nevroglii este de a secreta mielina. 5.Fibra nervoasa