Introducere

 în  microscopia  optică

 Introducere  în  histologie
• Histologia   – Ştiinţa   care  studiază  organizarea  
microscopică  a  ţesuturilor  şi  organelor

• Ramuri:  
• Histologia   generală  – studiul   ţesuturilor  
fundamentale  şi  a subtipurilor  lor
• Histologia specială  – studiul   arhitecturii  
tisulare   a  organelor,  aparatelor   şi  sistemelor
Microscopul  optic

Principiu  de  funcţionare:

Lumina   trece  printr-­‐o  
piesă  de  secţiune   foarte  
subţire  şi  străbate   o  serie  
de  lentile  care  măresc  
progresiv   imaginea
Microscopul  optic
Principiu  de  funcţionare: Oculare

Lentilele  se  găsesc  în  

oculare  (1)  şi  obiective  (3) Obiective

Mărirea  se  poate  schimba  

Vize
cu  ajutorul  revolverului (2)
Sursa  
de  
Imaginea  se  focalizează  cu   lumină
ajutorul  macrovizei  (4)  şi  
microvizei  (5)
Preparate  histologice
Preparat  necolorat Preparat  colorat  HE

apbrwww5.apsu.edu
 Introducere  în  histologie
• Când  se  examinează  un  preparat  la  microscop,  
nu  se  începe  niciodată  cu  obiectivul  cu  
puterea de  mărire  cea  mai  mare  (40x),  ci  cu  
cel de 4x sau 10x
• Se  focalizează  imaginea  cu  ajutorul  
macrovizei,  iar  pentru  observarea  detaliilor  
celulare,  se  trece  la  obiectivul  de  40x,  în  acest  
caz  utilizându-­‐se  numai  microviza  pentru  
fixarea  imaginii
 Introducere  în  histologie
• Studiul  histologic  este  bazat  în  principal  
pe  microscopie  optică

4x  – orientarea 10x  – detalii   tisulare 40x  – detalii   celulare

http://histologyolm.stevegallik.org/node/31
Introducere  în  histologie

• Elementele  pe  care  le  studiem  pe  lame  

sunt,  în  realitate,  tridimensionale!

• Imaginea  pe  care  o  observăm  este  una  

bidimensională,  dată  de  incidenţa  
planului  de  secţiune
 Tipuri  de  secţiuni  
Secţiune  printr-­‐un   Secţiune  printr-­‐un  tub  
tub  drept curbat

http://www.ansci.wisc.edu
 Introducere  în  histologie

• În  orice  secțiune,  în  primul  rând  ne  uităm  

după  nuclei  – imagini  punctiforme,  bazofile
• Forma  şi  modul  de  organizare  a  nucleilor  ne  
orientează  asupra  tipurilor  celulare  şi  
arhitecturii  tisulare
Introducere  în  histologie

Săgeți  negre  – nuclei  

www.studyblue.com
Cum  folosim  nucleii  pentru  a  ne  orienta  pe  
preparat  – exemplu

Diferite  tipuri  de  

nuclei  =  diferite  
tipuri  de  celule  

Limitele  celulei  nu  

se  pot observa  
distinct.

http://www.lab.anhb.uwa.edu.au
Cum  folosim  nucleii  pentru  a  ne  orienta  pe  
preparat  – exemplu

Nuclei  aliniaţi  într-­‐un  singur  strat

Nuclei  grupaţi  concentric

secure.health.utas.edu.au
 Cum   folosim   nucleii  pentru  a  ne  orienta  pe  
preparat   – exemplu

Nuclei  în  straturi

Nuclei  răspândiţi  în  ţesut

www.medicalhistology.us
 Exemplu de  secţiune  la  nivelul  unui  
ţesut  bogat  celular

Secţiune  perpendiculară

Secţiune  oblică

www.bluehistology.com
 Exemplu de  secţiune  la  nivelul  unui  
ţesut  bogat  celular

Secţiune  oblică

Secţiune  perpendiculară

www.bluehistology.com
Ţesuturi
• Un  ţesut  este  un  grup  de  celule  cu  
aceeaşi  structură  şi  funcţie,  susţinut  de  o  
matrice  extracelulară

• Componentele  unui   ţesut  sunt:

• Compartimentul  celular
• Matricea  extracelulară:  fibre  proteice  şi  
substanţă  fundamentală
Ţesuturi

• Patru  tipuri  fundamentale  de  ţesut,  care  

conţin  tipuri  celulare  specifice  
• Epitelial
• Conjunctiv
• Muscular
• Nervos
Ţesutul  epitelial  – organizare  tisulară

• Celule:  epiteliale,  numeroase,  strâns  unite  

între   ele,   frecvent  prin  complexe  joncţionale

• Matrice  extracelulară:   slab  reprezentată

• În   raport   cu   membrana  bazală

 Ţesutul  epitelial
Ţesutul  epitelial  stratificat  

Strat  superficial
pavimentos  nekeratinizat

Straturi
intermediare

Strat  bazal,  aşezat  pe  

membrana  bazală

www.studyblue.com
Ţesutul  conjunctiv  – organizare  tisulară
• Celule:  o   varietate  de   tipuri,   de   origine  
mezenchimală  sau   hematopoietică

• Matrice  extracelulară
• Fibre   de   colagen,  elastice,  reticulare   (de  
reticulină)
• Substanţă  fundamentală
Ţesutul  conjunctiv
Nuclei  de   celule  conjunctive Fibre  de  colagen

Substanţă  
fundamentală

Fibre  elastice
www.studyblue.com
Ţesutul  muscular  – organizare  tisulară

• Celule  musculare  striate  sau  netede

• Matrice  extracelulară  puţină

• Grupează  fibrele  musculare  în  fascicule
Ţesutul  muscular
Nuclei  de  celule  musculare   cardiace

Striaţii  
musculare

www.studyblue.com
Ţesutul  nervos  – organizare  histologică

• Celule:  neuroni  şi  celule  gliale  (de  suport)

• Matrice  extracelulară  – puţină

• Substanţă  fundamentală  bogată  în  
proteine  de  adeziune
Ţesutul  nervos
Dendrite Corp   celular Axon

Nucleu Celule  gliale

www.studyblue.com
Exerciţii
Desenaţi  o  secţiune  longitudinală,  apoi  una  transversală  printr-­‐un  
ou  (fiert  tare  J).
Exerciţii
• Desenaţi  o  secţiune  longitudinală  şi  una  
transversală  prin  abdomenul  mediu  (la  
nivelul  anselor  intestinale).