JESUTUL NERVOS

Este format din 2 tipuri de celule: neuronii, celule care genereaza si conduc impulsul nervos celule gliale cu rol structural, de susjinere a neuronilor, de protectfe si metabolic In sistemul nervos exista aproximativ 10" neuroni si de 10 ori mai multe ceiule giiale. NEURONII Caracteristici generaie: Sunt celule excitabile. raspund la stimuli prin modificarea potenpalului de membrana si conduc potenjialul de acpune la alji neuroni Stabilesc contacte unii cu atyii prin sinapse, formand o rejea comunicanta Sunt celule incapabile de diviziune (oprite in faza GI a ciclului celufar), dar cu longevitate rnare Au rota metabolicti ridicata (dei creierul uman reprezinta doar 2 % din masa corporala, consuma 15% din energia produsa de Tntregul organism (foloseste 120g glucoza/zi) CLASIFICAREA NEURONILOR 1. Dupafunctie: Neuroni senzitivi: au rolul de a recep^iona forme de energie din mediul extern pe care o transforms in impuls nervos Neuroni motor! transmit comenzi organelor efectoare Neuroni de asociafie (integratori): sunt neuroni multipolari care se interpun intre neuronii senzitivi si cei motori (ii conecteaza) si integreaza informatiile. Reprezinta majoritatea neuronilor (99, 98%) 2. Dupa numarul de prelungiri: Neuroni unipolar!:
- / \ - au o prelungire unica (axon) - astfel de neuroni exista la vertebrate numai in via{a intrauterina Neuroni bipolar! - au o singura dendrita i un axon exemple: neuronii receptori din retina, din mucoasa olfactiva, neuronii din ganglionii acustic i vestibular Neuroni multipolari - au un axon si mai multe dendrite - sunt cei mai numerosi (99% din totalul neuronilor)

Neuron! pseudounipolari Sunt neuronii senzitivi din ganglionn cranieni i spinali Au o singura prelungire axonala in forma de T, care se divide in 2 ramuri lungi in imediata vecinatate a corpului celular: o ramura ajunge la periferie, avand funce receptoare cealalta intra in SNC (in maduva spinarii, unde face sinapsa cu neuronii din cornul posterior)

Neuronii pseudounipolari au viteza mare de conducere pt ca impulsul nervos se propaga direct spre SNC, fara a trece prin perikarion. 3. Dupa lungimea axonului: Neuroni Golgi detipI Sunt neuroni de proiectie cu axon lung Exemple: neuronii senzitivi ce se proiecteaza in scoarta cerebrala in ariile senzitive, neuronii din ariile motorii ale scoarjei cerebrale Neuroni Golgi de tip II Sunt neuroni de asociajie cu axon scurt, ramificat in vecinatatea perikarionului Fac legatura intre celelate tipuri de neuroni

STRUCTURA GENERALA A NEURONILOR

Neuronii au 3 componente specializate functional:

1. corpul celular (perikarion, soma) = centrul trofic al neuronului i zona de recepjie i integrare a informatiilor
2. dendritele - prelungiri multiple specializate in receptia stimulilor 3. axonul - prelungire unica cu rol de a dedans, a, conduce i transmite impulsul nervos la alte celule: neuroni, celule musculare, celule glandulare CORPUL NEURONAL (PERIKARIONUL) Contine nucleul i constituie centrul trofic al neuronului In SNC perikarionii formeaza substanfa centime, iar in SNP formeaza ganglionii cranieni i vegetativi spinali,

Are dimensiuni variabile (5 - 140u) i forma variata, care se coreleaza cu numarul de prelungiri: rotunda - la neuronii pseudounipolari fusiforma - la neuronii bipolari

stelata - la neuronii multipolari din comul anterior al maduvei spinarii

piriforma - celulele Purkinje din cerebel piramidala - neuronii motori din stratul piramidal intern al cortexului cerebral

Perikarionul contine: nucleul neuronului majoritatea organitelor

 elemente de citoschelet * incluziuni celulare Nucleul: Este unic, mare, situat central, cu aspect eucromatic, cu nucleol voluminos. Excepjie fac celulele granulare din cortexul cerebelos, care au nucleu mic si tahicromatic si unii neuroni vegetativi care pot confine 2 nuclei. Organitele: RER $i poliribozomi libeii formeaza impreuna corpusculii Nissl, care se extind i la baza dendritelor, dar nu i in axon. Corpusculii Nissl se evidenijiaza la microscopul optic cu metoda de colorare Nissl, care foloseste coloran^i bazici de anilina. Apar sub forma unor mase granulare bazofile. REN Aparatul Golgi este foarte dezvoltat, situat langa nucleu are rol in formarea veziculelor sinaptice. DupS ce iau nastere din aparatul Golgi, acestea sunt transportate din perikarion la extremitatea axonului mitocondrii f. numeroase Elementele de citoschelet: Neurotubulii: sunt microtubuli cu diametru de 25 nm, care se asociaza cu proteine motorii (kinezina i dineina) ce asigura transportul de-a lungul neurotubulilor a organitelor i veziculelor sinaptice (din perikarion la extremitatea axonului). Neurofilamentele: sunt filamente intermediare cu diametru de 10 nm. Se extind i in prelungiri, avand rol de sustinere a prelungirilor neuronale si mentinere a fortnei lor. Implicatii in patologie: In dementa Alzheimer s-au observat modificari structurale ale neurofilamentelor, care se gasesc mai mult in perikarion decat in prelungiri i sunt dezorganizate, formand gramezi neregulate, care pierd legatura cu periferia. Incluziunile neuronale: Incluziuni de lipofuscina (pigment galben de uzura, care se acumuleaza cu varsta) Incluziuni de melanina - in substanfa neagra si locus coeruleus din mezencefal Important de retinut: Neuronii nu au incluziuni de glicogen i de aceea au nevoie de un aport constant de glucoza din sange, fiind dependenti de mentinerea glicemiei in limite normale. Coma hipoglicemica prelungita determina alterari ireversibile ale neuronilor. Centriolii sunt prezenji in toti neuronii, dei ei nu se mai divid au rol in formarea i organizarea microtubulilor, zona din jurul centriolului servind ca punct de insertie a microtubulilor.

DENDRITELE (gr. dendron = arbore) Sunt prelungiri multiple ale neuronului, scurte, cu ramificajii bogate care cresc aria receptoare a celulei. Au funcjie principals de recepjie, realizata cu ajutorul numerosj spini dendritici prezenti pe suprafata lor (protruzii ale membranei prin care stabilesc contacte sinaptice cu un numar f. mare de celule ner\'oase) Nu au teaca de mielina Contin in citoplasma corpusculi Nissl i toate organitele cu exceptia aparatului Golgi. Acestea sunt abundente la baza, mai reduse in ramificatii. Contin mulji neurotubuli i neurofilamente. AXONUL Este o prelungire unica lunga (pana la 1m), formats din mai multe segmente: con de emergenfa axonal = porjiunea initials a axonului, ce se continue cu o portiune neacoperita de mielina, numita segment initial segmentul de conducere arborizatia terminals colaterale axonale

Conul i segmentul initial Reprezinta locul in care are loc sumarea stimulilor i declanarea impulsului nervos. La acest nivel, membrana neuronului are pragul de excitabilitate eel mai scazut. Intrarea ionilor de Na prin canalele ionice din afara in interiorul conului axonal determina depolarizarea membranei i declanarea potentialului de actiune. ' Segmentul de conducere:

Intra in structura^m nervoase

Are grosime constanta pe toata lungimea lui Poate fi mielinic (la majoritatea neuronilor) sau amielinic. Are rol de conducere a impulsului nervos: - din aproape in aproape - la axonii amielinici saltatorie - la axonii mielinizati Poate da la neuronii din SNC, ramificatii colaterale, perpendiculare pe axon.

Arborizatia terminala Este formata din ramificatii axonale terminate multiple, care prezinta mici dilatari la capete (butoni terminal!), prin care axonul stabilete contacte sinaptice cu alti neuroni. Butonii terminali formeaza porfiunea presinapticti, continand vezicule sinaptice cu mediatori chimici.

Segmentul de conducere: Intra in structurafibrei nervoase Are grosime constanta pe toata lungimea tlui Poate fi mielinic (la majoritatea neuronilor) sau amielinic. Are rol de conducere a impulsului nervos: - din aproape in aproape - la axonii amielinici saltatorie - la axonii mielinizati Poate da la neuronii din SNC, ramificafii colaterale, perpendiculare pe axon. Arborizafia terminal a Este formata din ramificatii axonale terminale multiple, care prezinta mici dilatari la capete (butoni terminali), prin care axonul stabileste contacte sinaptice cu alji neuroni. Butonii terminali formeaza porfiunea presinaptica, con|inand vezicule sinaptice cu mediatori chimici.

Citoplasma axonala (axoplasma) Conine neurotubuli i neurofilamente numeroase, mitocondrii si vezicule sinaptice (in butonii terminali) Este complet lipsita de ribozomi i RER. Prin aceasta, axonul poate fi deosebit de dendrite in coloratia Nissl: conul axonal apare palid colorat, fara corpusculi Nissl, spre deosebire de dendrite, care conjin corpusculi Nissl la baza. Toate proteinele axonale se sintetizeaza in perikarion i apoi sunt transportate prin flux axonal. Menfinerea axomtlui depinde de perikarion. Daca axonul este secfionat, poitiunea lui distala, care pierde legatura cu perikarionul, degenereaza.

FIBRA NERVOASA
Este alcatuita din axon i teciie care ii inconjoara. Se clasifica in: fibre nervoase centrale |i periferice fibre nervoase mielinice si amielinice
Fibra nervoasa mieiinica periferica Formeaza nervii spinali si cranieni Este alcatuita din axon inconjurat de 3 teci: teaca de mielina

teaca Schwann teaca Henle (endonerv)

de mielina. Ca urmare, poten^ialul de acjiune se propaga rapid in fibrele mielinice, de la un nod Ranvier la altul (conducere saltatorie) Procesul de mielinizare incepe in luna a 4-a de viaja intrauterina, dar este complet numai in jurul varstei de 2 ani. la natere: sunt mielinizate radacinile motorii ale n. spinali la 1 an tracturile motorii corticospinale la 7 ani axonii fibrdor comisurale ale emisferelor cerebrale Teaca de mielina ese formata de celula Schwann prin infSs.urari succesive in jurul axonului i fiizionarea propriilor membrane suprapuse. Fiecare celula Schwann invelete un singur internod. Teaca Schwann Este continua, insojeste fibra nervoasa pe toata lungimea ei Este formata din celule Schwann care inconjoara fiecare cate un internod, ca un rnaon. Teaca Henle (endonervul) Este un invelis. fin de Jesut conjunctiv lax, continind fibre de reticulina i elastice. Are rol mecanic, de protecjie. Fibrele nervoase periferice amielinice Intra in alcatuirea nervilor vegetativi Sunt invelite numai de celule Schwann, fara ca acestea sa formeze teaca de mielina (o singura celula Schwann invelete mai multi axoni). Fibrele nervoase centrale mielinice: Formeaza substanfa alba, fund invelite de prelungiri ale celulelor gliale (oligodendroglii), care le formeaza teaca de mielina. Fiecare oligodendroglie formeaza mielina pentru mai multi axoni. amielinice: Se gasesc in substanfa cenuie, ca fibre ,,nude", fara teci, axonul venind in contact direct cu alte celule nervoase.

SINAPSA
Este o structura specializata pentru transmiterea impulsului nervos de la o celula la alta Contactul sinaptic se poate face intre neuroni, intre neuroni i celule musculare sau intre neuroni si celule glandulare. Clasif icarea sinapselor 1. Dupa mecanismul de transmitere a impulsuiui nervos: Sinapse chimice: Transmisia se face prin mediatori chimici care sunt elibera^i din segmentul presinaptic in spatml sinaptic prin exocitoza i actioneaza asupra membranei

.... * miehnice:

Fibrele nervoase centrale

Formeaza substanfa alba, fiind tnvelite de prelungiri ale celulelor gliale (oligodendroglii), care le formeaza teaca de mielina. Fiecare oligodendroglie formeaza mielina pentru mai multi axoni. amielinice: Se gasesc in substanfa cenusie, ca fibre ,,nude", fara teci, axonul venind Tn contact direct cu alte celule nervoase.

SINAPSA
Este o structura spccializata pentru transmiterea impulsului nervos de la o celula la alta Contactul sinaptic se poate face intre neuroni, intre neuroni si celule musculare sau intre neuroni i celule glandulare. Clasificarea sinapselor 1. Dupa mecanismul de transmitere a impulsului nervos: Sinapse chimice: Transmisia se face prin mediatori chimici care sunt eliberatf din segmentul presinaptic in spa{iul sinaptic prin exocitoza i ac^ioneaza asupra membranei neuronului postsinaptic, modificandu-i poten^ialul de membrana, producand o cretere a lui (depolarizare) sau o scadere (hiperpolarizare). Reprezinta majoritatea sinapselor la om. Sinapse electrice Transmisia se face pr'mjoncfiuni GAP care transmit ionii direct de la o celula la alta Sunt rare la om 2. Dupa criteriul topografic: Sinapse axo - dendritice - majoritatea Sinapse axo - somatice (axon - perikarion) Sinapse axo - axonice : sunt sinapse rare, de tip inhibitor 3. Clasificarea funcfionala: Sinapse excitatorii: Sunt sinapse in care neurotransmi^atorul depolarizeaza membrana postsinaptica (reduce potenjialul de membrana). De exemplu, legarea acetilcolinei de receptorii din membrana postsinaptica deschide canalele de Na, determinind un influx de ioni de Na+ care reduce potenfialul de membrana (potential postsinaptic excitator)
r Sinapse inhibitorii: Neurotransmitatorul produce hiperpolarizarea membranei postsinaptice (creste potenfialul de membrana). Ex. acidul y-aminobutiric (GABA).

apartine unei dendrite, perikarion, axon celule musculare sau glandulare. confine elemente de citoschelet, REN nu contine vezicule sinaptice.

Transmisia sinaptica Este mediata de neurotransmifatori - substance care sunt eliberate in spapul sinaptic prin exocitoza si ac^ioneaza asupra membranei postsinaptice, modificand potentialul de membrana. Ele pot produce: depolarizarea membranei postsinaptice (netirotransmifdtori excitatori) -- de ex. acetilcolina hiperpolarizarea membranei (neurotransmifStori inhibitori) - de ex. GABA (acidul y aminobutiric) Etapele transmisiei sinaptice: Potentialul de actiune ajunge de-a lungul axonului pana la butonul axonal terminal (potentialul de actiune are la baza intrarea Na in citoplasma, prin canale ionice) Deschide canalele de Ca ^operate electric din membrana neuronului
j ,-1 2+ .L lomideCa intra m celula

Declaneaza exocitoza veaculelor sinaptice

TA I V 11

Eliberarea neurotransmitatorului in spapul sinaptic (ex. acetilcolina) Fixarea neurotransmitatorului de receptori din membrana postsinaptica (canale de Na operate chimic) si deschiderea acestora 4Influx de Na in neuronul postsinaptic Modificarea potentialului de membrana postsinaptic (depolarizared) Dupa ce isi exercita efectul, neurotransmitatorul este reintrodus activ in butonul presinaptic si reutilizat. Exceptie face acetilcolina care este degradata enzimatic de aceticolinesterazS.

CELULELE GLIALE Sunt celule asociate cu neuronii, cu roluri multiple: de sustinere i izolare neuronilor, metabolic, fagocitar. Ele intretin neuronii astfel incat acestia sa poata genera si conduce impulsul nervos. In SNC exista aproximativ 10 celule gliale pentru fiecare neuron, dar ele ocupa doar 50% din masa cerebrala pt ca sunt mult mai mici decat neuronii Clasificare i1. Celule r^ i gliale centrale (nevroglu): i ..\ astrocite

Eliberarea neurotransmi^atorului in spajiul sinaptic (ex. acetilcolina) Fixarea neurotransmi{atorului de receptor! din membrana postsinaptica (canale de Na operate chimic) i deschiderea acestora i Influx de Na in neuronul postsinaptic Modificarea potenfialului de membrana postsinaptic r r r \(depolarizared) r Dupa ce ii exercita efectul, neurotransmitatorul este reintrodus activ in butonul presinaptic i reutilizat. Exceptie face acetilcolina care este degradata enzimatic de aceticolinesteraza.

CELULELE GLIALE
Sunt celule asociate cu neuronii, cu roluri multiple: de sustinere i izolare neuronilor, metabolic, fagocitar. Ele intretin neuronii astfel incat acestia sa poata genera i conduce impulsul nervos. In SNC exista aproximativ 10 celule gliale pentru fiecare neuron, dar ele ocupa doar 50% din masa cerebrala pt ca sunt mult mai mici decat neuronii Clasificare 1. Celule gliale centrale (nevroglii): astrocite oligodendroglia i microgha t . ependimare j celule 2. Celule gliale periferice: B celule Schwann celule satelite Astrocitul (gr. astros = stea)
0 Este cea mai mare celula nevroglicS Are nucleu rotund, eucromatic, localizat central. Din corpul celular pornesc numeroase prelungiri ramificate, care confer^ celulei aspect stelat Prelungirile astrocitelor inconjoara i invelesc toate vasele capilare din rejeaua nutritiva ("picioru$e vasculore "), separand neuronii de vase. La periferia maduvei i creierului, prelungirile astrocitelor ajung sub pia-mater unde formeaza un strat - glia limitans - care separa tesutul conjunctiv al piei mater de neuroni.

Exista 2 tipuri de astrocite dupS aspectul morfologic i localizare:

Daca la creierul in dezvoltare sunt mdepartate astrocitele, BHE nu se mai formeaza, vasele avand o structure obinuita.

6. In cursul de/voltarii creierului astrocitele ghideaza prin prelungirile lor neuronii In migrare.
Oligodendroglia (gr. oligos = pu{in, dendron = arbore)

Sunt cele mai numeroase celule gliale centrale - 75% Localizate atat in substanta cenuie cat i in substanta alba in substanta cenuie se gasesc langa perikarioni (oligodendrocite satelite ale perikarionuluf) in substan^a alba se dispun in iruri printre axoni (oligodendrocite interfasciculare). Aspect microscopic: Sunt celule mai mici decat astrocitele Au nucleu rotund, mic, intens colorat, prelungiri puttne, scurte i groase, slab ramificate La microscopul electronic citoplasma apare densa, bogata in organite: mitocondrii, RER, aparat Golgi i microtubuli. Funcfiile oligodendrogliei: Prelungirile oligodendrocitelor^brmeaztf mielina in SNC (rol analog cu al celulelor Schwann din SNP). Spre deosebire de celulele Schwann, fiecare oligodendrocit formeaza teaca de mielina pentru mai multi axoni din jurul lor. Microgliile Sunt celule fagocitare mobile cu origine in monocitele circulante Sunt mai rare decat celelalte celule gliale (reprezinta 5% din totalul celulelor gliale) Se gasesc atat in substanja cenusje cat i substanta alba. Au un corp celular mic, alungit, nucleu heterocromatic. Prelungirile sunt scurte i rare, cu numeroase expansiuni mici care le confers un aspect ,,spinos". Functie: fagociteaza resturi de neuroni degenerati, microorganisme etc Celulele ependimare Sunt celule cubice sau cilindrice dispuse intr-un strat care c3ptuete ventriculii cerebrali, canalul ependimar i plexurile coroide, avand un aranjament asemanator cu al celulelor epiteliale. Suprafata lor apicala este scaldata de LCR i prezinta cili cu rol in deplasarea LCR Sunt unite intre ele prin joncti'uni GAP i Macula Adherens. Nu exista jonctiuni stranse intre ele, astfel incat substantele din LCR vin in contact cu celulele ependimare pana in profunzime. Roluh: Regleaza schimburile dintre LCR i creier La nivelul plexului coroid secreta LCR.

10

Celulele gliale periferice Celule Schwann Sunt dispuse de-a lungul fibrelor nervoase FormeazS teaca de mielina in SNP Celulele satelite: Se gasesc in ganglionii spinali, cranieni i vegetativi, unde se dispun pe un rand in jurul perikarionilor, avand rol de susjinere a acestora.

11