Funcția de relație

Compartimentele funcționale ale SN

- Compartimentul senzitiv, aici sosesc informațiile de la receptori
- Compartimentul motor,transmite comenzile la efectori
Funcțiile fundamentale ale SN
- Funcția senzitivă
- Funcția motorie
- funcția psihică la nivelul E.C
Această separare a funcțiilor este artificială și schematică. Funcția
senzitivă și motorie sunt în corelație, iar funcția psihică rezultă din
integrarea primelor două.
Clasificarea SN
1.Dpdv funcțional
 SN somatic – coordonează activitatea motorie
somatică=striată=scheletică și activitatea senzitivo-senzorială, preia
informații exteroceptive și proprioceptive.
 SNV – preia informațiile interoceptive, coordonează act.viscerelor și
glandelor endocrine și exocrine, activitatea cardiacă. Sistemul
endocrin reglează funcțiile metabolice.
2.Dpdv topografic
 SNC = NEVRAX=AX CEREBREO-SPINAL
!!! Vitamine care intervin în funcționarea SNC – B1, C, PP
!!! Vitamine care intervin în funcționarea SNP – B1, C
- Encefal cu –Trunchiul cerebral: Bulb rahidian
Puntea lui Varolio
Mezencefal
-Diencefal:Talamus
Metalamus
Epitalamus
Subtalamus
Hipotalamus
-Cerebelul
-Emisfere cerebrale
- Măduva spinării –localizare....
Meningele spinale. Atât măduva spinării cât şi encefalul sunt învelite de trei
membrane conjunctive cu rol de protecţie şi trofic, numite meninge.
Meningele spinale învelesc măduva spinării:
- dura mater este foiţa conjunctivă fibroasă externă, cu rol protector.

1
 - arahnoida, foiţa meningeală mijlocie, subţire, este despărţită de
pia mater prin spaţiul subarahnoidian, plin cu lichid cerebrospinal
sau cefalorahidian (LCR).
- pia mater este foiţa meningeală internă, puternic vascularizată,
care aderă intim la suprafaţa măduvei spinării, asigurându-i
hrănirea.

Legătura între SNC și organe se face prin NERVI =axoni înconjurați

de teci.
 SNPeriferic cu nervi, gg., și plexuri = împletituri de fibre nervoase și
vase sangvine.
- Nervi periferici, sunt formați din prelungirile corpilor neuronali,
se găsesc în s.albă.
–spinali 31 perechi
-cranieni 12 perechi
- Ganglioni, sunt formați din corpii celulari ai neuronilor, se găsesc
în s.cenușie din SNP.
-spinali-pe traseul rădăcinii posterioare a nervilor spinali
-cranieni-pe traseul ramurii senzitive a nervilor cranieni
-vegetativi
Centrii nervoși au 2 compartimente
 Senzitiv – unde vin informațiile culese de la R.
 Motor –transmit comenzile la E.
Țesutul nervos este format din
- Celule nervoase=neuroni
- Celule gliale=nevroglii

A. NEURONI=CELULE NERVOASE, generează -excitabilitate

conduc-conductibilitate,
impulsurile nervoase.
- NEURONII FORMEAZĂ- S. CENUȘIE ALCĂTUITĂ DIN
CORPII NEURONALI
- -S. ALBĂ formată din prelungirile
neuronale (AXONI + DENDRITE) GRUPATE ÎN FASCICULE.
Culoarea albă este dată de mielină.
B. NEVROGLII=CELULE GLIALE=formează un țesut
suport=interstițial al S.N

2
 A. NEURONUL
- unitatea morfo-funcţională a sistemului nervos, specializată pentru
generarea şi conducerea impulsurilor nervoase.

ALCĂTUIRE
I. CORP CELULAR=PERICARION, formează s.cenușie a
nevraxului:
- Membrană=neurilemă,subțire, lipoproteică
- Citoplasmă=neuroplasmă, cu: -s.cromatofilă –incluziuni
pigmentare
-organite -comune (toate, fără
centrozom)
-specifice (c.Nissl=c.tigroizi,
localizați în corpul celular și la baza dendritelor –rol în
metabolismul neuronal,
Neurofibrilele, localizate în corpul celular și prelungirile corpului
cellular, rol mecanic, susținere, conducerea impulsului nervos)
- Nucleul,
 Celulele nervoase:senzitive, motorii, de asociație, au 1
nucleu cu 1-2 nucleoli
 Celulele vegetative:centrale și periferice pot avea nucleu
excentric, nuclei dubli, multipli

II. PRELUNGIRILE CORPULUI CELULAR:

 Dendrite=prelungiri celulipete, cu:
- Neurofibrile + c. Nissl
- La bază sunt mai groase, apoi se subțiază
- Conduc impulsul celuliped=centripet=aferent
 Axon=prelungire celulifugă=centrifugă=eferentă
- Lung, 1m, unic, obligatoriu, ramificat (butonii)
- Conține –axoplasmă cu MT.,RE,neurofibrile
-axolemă-rol în propagarea impulsului nervos
-butoni terminali cu neurofibrile, MT,vezicule cu
mediatori chimici
-colaterale axonice, care pot face sinapsă
-protejat de 3 teci, dar nu pe toată lungimea:

3
 a) Teaca de mielină – alb – sidefie, teacă discontinue, întreruptă la
nivelul nodurilor Ranvier.
 Rol de izolator electric pt. fibrele nervoase, previne pierderea
impulsului nervos de către axon în drumul lui de la o celulă la alta.
Rol de protecție, nutriție, înveșește axonul, doar nevrogliile
sintetizează mielina, nu și neuronii
 Natură lipoproteică
 În SNP – mielina este secretată de celulele Schwann care prezintă
noduri Ranvier. Celulele Schwann secretă mielină pt.1 axon
 În SNC – este secretată de oligodendrocite = macroglii, care
secretă mielină pentru mai mulți axoni
-axonii nu au teacă Schwann și Henle
!!! Nu au teacă de mielină axonii cu diametrul mai mic de 2
microni, fibrele fasc. piramidal, fibrele postgg., R.termici, axonul I
neuron bipolar de la analizatorul olfactiv, butonii axonali =
componenta presinaptică.

b) Teaca Schwann în SNP

 Rol de protecție,trofic, secretă teaca de mielină, conducere saltatorie a
impulsului nervos
 Dispusă concentric, ca un bandaj în jurul tecii de mielină, este
discontinuă, are origine nervoasă
 Este formată din celule gliale și celule Schwann
 În SNC axonul nu are teacă Schwann
 Lipsește din porțiune inițială și terminală a axonului
c) Teaca Henle este continuă, are origine conjunctivă
 Rol de permeabilitate, rezistență, trofic
 Formată din subst.fundamentală amorfă=fără structură regulate, cu
fifre conjunctive așezate în rețea
 În SNP teaca Henle separă membrana celulei Scwann de țesutul
conjunctiv din jur ( pag. 32 tabel) . Fiecare fibră din nerv este
înconjurată de țesut conjunctiv.
 În SNC axonul nu are teacă Henle

CLASIFICAREA NEURONILOR
1. DUPĂ FORMĂ
 Stelată – în coarnele anterioare ale M.S(neuroni multipolari)
 Sferică=ovală - în gg.spinali (neuroni pseudounipolari)
4
  Piramidali- neuronii motori din scoarța cerebrală (neuroni
multipolari)
 Piriformă= formă de pară – neuronii Purkinje din scoarța
cerebrală (neuroni multipolari)
 Fusiformă – gg.Corti, gg.Scarpa, mucoasa olfactivă, retină,
fibra intrafusală
2.DUPĂ NR.PRELUNGIRILOR
 Unipolari = !!!celulele amacrine, (fără dendrite) – celule cu
con și bastonaș din retină
 Pseudounipolari – și dendrita și axonul au mielină (1 dendrită
care ajunge la periferie și 1 axon ajunge în SNC), cu cale
comună, fac unghi de 90 .În gg.spinali de pe traiectul rădăcinii
posterioare a nervilor spinali şi în ganglionii senzitivi de pe
traiectul unor nervi cranieni (V, VII, IX şi X).

 Bipolari (1 dendrită și 1 axon), prelungirile pornesc de la polii

opuși ai celulei. Se găsesc în neuroni la nivelul retinei,
mucoasei olfactive şi în ganglionii auditiv- Corti şi vestibular
- Scarpa din urechea internă.
Formă – rotundă, ovală, fusiformă
 Multipolari (mai multe dendrite și 1 axon)- celulele piramidale
din scoarța cerebrală, motoneuronii din coarnele anterioare ale
M.S, celule Purkinje din scoarţa cerebeloasă,neuronii din
hipotalamusul anterior, în general în toate segmentele
sistemului nervos
3. DUPĂ FUNCȚIE
- Neuroni receptori = senzitivi (sunt bipolari)
- Neuroni motori (sunt multipolari)
- Neuroni intercalari = interneuroni= neuroni de asociație, fac
legătura între neuronii senzitivi și cei motori ( ex.reflexe
polisinaptice). !!! Sunt de dimensiuni mici, multipolari şi se
găsesc în toate etajele sistemului nervos.
- !!! nu pot fi micști, doar nervii care sunt grupări de neuroni
sunt micști
- Neuroni secretori- de substanță cu funcție de hormoni (adrenalină,
noradrenalină,acetilcolină, nucleii anteriori și mijlocii ai
hipotalamusului, epitalamici, din S.N enteric)
4. După localizare
- Extranevraxiali
- Intanevraxiali
5
 - Intramurali (cei din MSR)
- Autoexcitabili (cei de la inimă, nodulii…automatismul)

C. NEVROGLIA= CELULE GLIALE

Celule gliale sunt mult mai numeroase decât neuronii, raportul acceptat
astăzi fiind de 50 de celule gliale per neuron.
-formă diferită, prelungiri variabile
-se divid, sunt singurele elemente ale țesutului nervos care dau naștere
tumorilor SNC
-nu conțin neurofibrile și c.Nissl
-prezenți printre neuroni
- susținere, hrănire, apărare, fagocitoză, sinteză de mielină.

Sunt de mai multe tipuri:

În sistemul nervos central, celulele gliale sunt:

1. Macroglii – Astrocitele sunt cele mai numeroase şi mai versatile
celule gliale. Ele ancorează neuronii de capilarele sanguine şi
controlează astfel schimburile dintre aceştia şi sânge.

6
 2. Microgliile sunt celule gliale de dimensiuni mici, cu ramificaţii
bogate, care protejează neuronii de agenţii patogeni şi de acumularea
de resturi celulare, având rol fagocitar.
3. Celulele ependimare se găsesc la nivelul ventriculilor cerebrali
(cavităţi existente în interiorul creierului) şi ai canalului ependimar.
4. Oligodendrocitele formează teaca de mielină a fibrelor nervoase
de la nivelul măduvei spinării şi creierului

În sistemul nervos periferic, celulele gliale sunt:

1. Celulele Schwann sunt dispuse în jurul fibrelor nervoase
periferice, formând tecile acestora: teaca de mielină şi teaca
Schwann. Teaca de mielină rezultă din înfăşurarea membranei
plasmatice a celulelorSchwann în jurul axonului.
2. Celule satelit, dispuse în jurul pericarionilor neuronali din
ganglioni. Rol în aprovizionarea cu nutrienți a neuronilor din jurul lor.
ROLURI
- Suport pentru neuroni
- Trofic
- Fagocitar ( microglia), pentru neuronii distruși, resturi de mielină,
produși de dezintegrare
- Sinteza tecii de mielină și ARN

PROPRIETĂȚILE NEURONILOR
1 Excitabilitatea
2 Conductibilitatea
 Pt.fibrele mielinice, datorită pp.izolatoare a mielinei, PA
apare la nivelul nodurilor Ranvier – conducere saltatorie, PA
este condus unidirecțional, viteza de conducere este 100m/s
(viteză mare de conducere, presupune un nr.mare de canale)
 Pt.fibrele amielinice - conducere din aproape în aproape,
viteza 10m/s (viteză mică de conducere, presupune un nr.mic
de canale), PA este condus unidirecțional, deoarece în direcția
opusă unde s-a produs PA anterior, membrana este în stare
refractară absolută.Aceste fibre au teacă Schwann.
- Propagarea PA în fibra musculară și nervoasă se numește impuls
nervos sau muscular.
- Sinapsa reprezintă legătura morfo – funcţională de contiguitate dintre
minimum doi neuroni în SNC,sau conexiuni structurale și funcționale
între neuroni – efectori (celule musculare, secretorii) în SNP.

7
CLASIFICARE
 După structurile implicate
 Neuro-neuronale = interneuronale
- Axo – somatice
- Axo-dendritice ( în bulbul olfactiv și retină)
- Dendro-dendritice
- Axo-axonice
 Neuro-efectoare – placa motorie = placa neuro-
musculară=joncțiune neuromusculară
(Ex.placa motorie
 -este sinapsa dintre neuron și fusul neuromuscular

-are ca mediator chimic acetilcolina

-conține Na în spațiul sinaptic
-este o sinapsă excitatorie)
 Tip receptor – neuron ( celulă senzorială – dendrite ale
neuronului senzitiv )
 Dpdv funcțional:
- Chimice sunt – colinergice – acetilcolina
-adrenergice – adrenalina și noradrenalina
-unidirecționale (ex.sinapsele SNC, placa
motorie,SNV)
- Electrice sunt – între celule de aceeași dimensiune, alipite în zonele
de rezistență electrică mică
-trecerea ionilor și moleculelor se face bidirecțional
(ex.miocard, mușchi neted, porțiuni din creier)
-dendro-dendritică
 După efect:
- Excitatorii – depolarizare (acetilcolina, adrenalina),ex. placa motorie
- Inhibitorii – hiperpolarizare,ex. neuron, ureche

Structura sinapsei
Componenta presinaptică ( buton axonal) conține mediatori =
neurotransmițători ( aprox.40), reprezentată de butonii terminali ai axonului
1. Fanta sinaptică – 200A
2. Componenta postsinaptică are receptori pentru mediatori este
reprezentată de:
- Corp neuronal – sinapsă axo-somatică
- Dendrite – sinapsă axo-dendritică

8
- Sarcolemă – sinapsă neuro-musculară
- O celulă glandulară
- Are receptori pentru mediatorii chimici
Mecanismul transmiterii sinaptice
1. PA ajuns la butonul terminal agită veziculele cu mediator. Mediatorul
trece în fantă prin exocitoză.
2. Veziculele se sparg, cuante de mediator se eliberează în fantă.
( Cuantă = fiecare veziculă are un nr. relativ ct. de molecule cu
mediator.Stimulul cu frecvență mare eliberează mai multe vezicule).
Mediatorul ajunge la membrana postsinaptică unde este legat de
receptorii de membrană și determină un răspuns celular.
3. Mb.postsinaptică devine permeabilă pentru pentru Na+ și are loc
depolarizarea locală și apare un potențial local de receptor se obține:
 un PPE=potențial postsinaptic excitator – în cazul unui neuron
postsinaptic
 un potențial terminal de placă- pt.fibra musculară scheletică
4. Mediatorul chimic este inactivat de enzimele din fanta sinaptică și este
fie reintrodus în vezicule sau în circulația sangvină.
5. La nivelul fiecărei sinapse impulsul nervos întârzie 0,5ms – latență
sinaptică.
PL nu prezintă perioadă refractară ca PA, ci permite însumarea
intensității stimulilor care sunt de intensitate slabă și rezultă sumație
spațială și temporală.

PPE= potențial postsinaptic excitator

Când apare PPE?
- când mb.postsinaptică începe să se depolarizeze
- apare prin interacțiunea mediator chimic din fanta sinaptică și
receptori de pe mb.postsinaptică
Proprietățile PPE
1.Sumația temporală – suma a 2 potențiale produse prin descărcarea
de mediatori din aceeași componentă presinaptică se pot suma și
rezultă un PA mai mare.

9
 2. Sumația spațială – PA produs de 2 componente presinaptice
vecine pe aceeași mb.postsinaptică se pot suma pentru a obține un
potențial mai mare.
În ambele tipuri de sumație conducerea impulsului este
unidirecțională dinspre comp. Presinaptică spre componenta
postsinaptică.
Oboseala transmiterii sinaptice
- Prin stimularea repetată și rapidă a sinapselor se descarcă mediator
chiomic până la epuizarea sa.
Efectele medicamentelor asupra transmiterii sinaptice
- Cofeina, are efect stimulator
- Anestezicele, au efect de scădere a transmiterii sinaptice.

Impuls = generarea excitației

Influx = propagarea excitației prin fibra nervoasă

10