SISTEMUL NERVOS

Clasificarea SN se face din pdv topografic si functional

emisfere cerebrale

talamus

diencefal metatalamus

hipotalamus

encefal epitalamus

mezencefal

trunchi cerebral puntea lui Varolio

SN central bulb rahidian

cerebel

maduva spinarii

1.Topografic

nervi cranieni

nervi periferici

nervi spinali

SN periferic

cranieni

ganglioni nervosi spinali

vegetativi
 SN somatic ( al vietii de relatie) integreaza organismul in mediul sau de viata

asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzoriala

2.Functional

SN vegetativ (inconstient) coordoneaza activitatea organelor interne( viscere) si a

glandelor exo si endocrine

SN vegetativ are 2 componente: -parasimpaticul ( intervine in conditii de viata obisnuite)

- simpaticul ( int in cond de viata neobisnuite/periculoase

Sistemul Nervos impreuna cu Sistemul Endocrin coordoneaza si regleaza majoritatea functiilor

organismului.
 somatic are rol in prcp in reglarea muscularii scheletice

SN

vegetativ are rol in prcp in reglarea muscularii viscerale (musculatura neteda) si a glandelor

reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi care preiau si
prelucreaza informatiile sosite pe calea aferenta (senzitiva) de la nivelul receptorilor si elaboreaza
comenzi pe care le trimite efectorilor pe calea eferenta (motorie)

compartiment senzitiv ( sosesc informatiile culese la niv receptorilor)

centru nervos

compartiment motor ( transmite comenzi la organele efectoare)

fiecare organ nervos are 2 functii : senzitiva si motorie

la niv emisferelor cerebrale, apare si functia psihica.

Tesutul nervos este format din : - neuroni (celule nervoase)

- nevroglii ( celule gliale)

Neuronul -- reprez unitatea morfo-functionala a SN

Forma neuronilor este variabila: - stelata ( in coarnele anterioare ale maduvei)

- sferica/ovalara ( ganglionul spinal)

- piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale)

- fusiforma ( stratul profund al scoartei cerebrale)

In functie de nr prelungirilor, neuronii pot fi : - unipolari ( celulele cu conuri si bastonase din retina)

- bipolari ( spiral Corti si vestibular Scarpa)

- multipolari ( scoarta cerebrala, cerebeloasa, coarnele

anterioare din maduva spinarii)

- pseudopolari ( in ganglionul spinal, dendrita la periferie

si axonul patrunde in SN central)

Dupa functie, neuronii pot fi: - (senzitivi) (prin dendritele lor receptioneaza stimuli din

mediul extern sau intern (somatosenzitivi sau viscerosenzitivi)

- motori ( axonul este in legatura cu organele efectoare)

(somatomotori sau visceromotori)

- intercalari (de asociatie) (fac legatura intre neuronii senzitivi si motori)

membr neuronală ( neurilemă )

- corp celular( pericarionul) citoplasmă neuronală ( neuroplasmă)

 nucleu

Neuronul este format din:

dendrite

- prelungiri neuronale

axon

Membr corpului neuronal ( neurilema) este subtire, delimiteaza neuronul si are struct lipoproteică.

Citoplasma corp neuronal (neuroplasma) contine : -- organite celulare comune (RE, ribozomi,

mitocondrii, cu exceptia centrozomului deoarece neuronul nu se divide)

 - neurofibrile

-- org celulare specifice

- corpi Nissl

-- incluziuni pigmentare

Nucleul – celulele nervoase senzitive, motorii si de asociație au 1 nucleu.

-- celulele nervoase vegetative pot avea nuclei dubli sau multipli.

Dendritele – prelungiri celulipete. contin neurofibrile. Receptioneaza impulsurile nervoase si le

conduce spre corpul neuronului.

Axonul – prelungire unica, celulifugă, lunga uneori si de 1m.

membr axonului ( axolemă)

Este format din

citoplasma axonului (axoplasmă)

de-a lungul traseului sau, axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa, iar in portiunea
terminală se ramifica prin butoni terminali

inconjurand axonul si in fct de localizarea neuronului, se gaseste si teaca de mielina, teaca

Schwann si teaca Henle

Nevroglia – nr nevrogliilor depaseste de 10 ori nr neuronilor

nevrogliile se divid intens, fiind sg elem din țesutul nervos care dau naștere tumorilor.

Sunt mai multe tipuri de nevroglii: -celula Schwann

 - astrocitul

- oligodendroglia

-microglia

Nevroglia are rol de suport pt neuroni, de protectie, trofic, in sinteza tecii de mielină si in sinteza
ARN si a altor subst pe care le cedeaza neuronului, rol fagocitar.

Nu contin neurofibrile si nici corpi Nissl.

Celula nervoasă are proprietate de excitabilitate si conductibilitate adica poate genera un

potențial de acțiune care se propaga si este condus.

Conducerea impulsului nervos — aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membr neuronale
deter aparitia unui alt potential de actiune in zona vecina -- ca toate potentialele de act aparute
de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la niv axonului
respectiv.

Conducerea impulsului nervos la nivelul axonilor amielinici( fara mielină) - potentialul de actiune
poate sa apara in orice zona a membranei si este condus intr-o sg directie, deoarece in dir opusa,
unde s-a produs potentialul de actiune anterior, memb este in stare refractara absoluta. Orice
potential de act este un eveniment nou, care se repeta, se regenereaza de-a lungul axonului.

Conducerea impulsului nervos la niv axonilor mielinici – potentialul de actiune apare la niv
nodurilor Ranvien si sare de la un nod la altul intr-un tip de conducere saltatorie. Acest tip de
conducere a imp nerv permite viteze mai mari( 100m/sec fata de 10m/sec in fibrele amielinice) asa
se explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele.

Sinapsa – este conexiunea functională intre un neuron si o alta celula. In SNC, a doua celula este
tot un neuron, dar in SNP adoua celula poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie.

La niv sinapselor, transmiterea imp nervoase se face intr-un sg sens.

Sinapsa neuromusculara se num placă motorie sau joncțiune neuromusculară.

Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice, axoaxonice sau

dendrodendritice.
Dpdv al mecanismului prin care se face transmiterea imp nervos, sinapsele pot fi chimice sau
electrice.

In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe

membrana postsinaptica, apare depolarizarea membranei postsinaptice, numita potential
postsinaptic excitator( pt un neuron postsinaptic) sau potential terminal de placa( pt o fibra
musculară scheletică).

Acest potential( care nu trb confundat cu potentialul de actiune) are 2 propr speciale:

- sumația temporală (2 potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra
presinaptica se pot insuma, rezultand un potential mai mare)

- sumația spațială (potentialele postsinaptice excitatorii, produse de doua terminatii

presinaptice vecine pe aceeasi membr postsinaptica, se pot cumula)

Oboseala transmiterii sinaptice- este un mecanism de protectie impotriva suprastimularii, care se

realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic ( neurotransmitator) de la niv terminatiei
presinaptice.

Reflexul repr reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare.

Reflexul ( actul reflex) este mecanismul fundamental de functionare a SN.

Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.

Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alc din 5 comp. anatomice:

receptor, calea aferentă, centrii nervoși, calea eferentă si efectorul

Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential grade cu
intensitatea stimulului.

Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferentiate si specializate in epitelii senzoriale

( gustative, auditive, vestibulare)
Alti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi (receptorii tegumentari, prioreceptorii) sau
chiar terminatiile butonate ale dendritelor ( neuronul receptorului olfactiv, receptorii durerosi)

La niv receptorilor are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.

In fcț de proveniența stimulului avem: - exteroreceptori (primesc stimuli din afara organismului)

- interoreceptori( visceroreceptori) baroreceptori, chimoreceptori

- prioreceptori (primesc stimului de la mușchi, tendoane, articulații si

informeaza dsp pozitia corpului si permit controlul miscarii)

In fcț de tipul de energie pe care o prelucreaza:

- chemoreceptori (stimulati chimic: muguri gustativi,

epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si aortici; nociceptorii st considerati ca fiind chemoreceptori
deoarece sunt stimulati de subst chimice eliberate de celulele distruse)

- fotoreceptori (sunt stimulati de lumină: celulele cu conuri si

bastonașe din retină)

- termoreceptori (sunt stimulati de catre variatii ale

temperaturii: terminatii nervoase libere)

- mecanoreceptori ( stimulati de deformarea membranei

celulare : receptori pt tact, vibrații si presiune)

In fcț de viteza de adaptare :

-fazici ( rasp cu o crestere a intensitatii la aplicarea stimulului dar in

ciuda mentinerii stimulului, intensitatea lor scade treptat : recep olfactiv)

- tonici (prez activ relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului)

(receptorul vizual)

Calea aferentă – receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor
senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni
Centri nervosi ai reflexului – totalitatea structurilor din SNC care participa la actul reflex respectiv

Calea eferentă – reprz axonii neuronilor somatici motori si vegetativi prin care se transmite
comanda catre organul efector

Efectorii – principalii efectori sunt mușchii striați, mușchii netezi si glandele exocrine.

ENCEFALUL cuprinde : - emisferele cerebrale

- diencefal

- trunchiul cerebral

- cerebelul

Emisferele cerebrale – reprz partea cea mai voluminoasa a SNC.

Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterali I si II

Emisferele cerebrale prez 3 fețe: - laterală

- medială

- inferioară (bazală)

Pe fata laterală sunt doua șanțuri: - fisura laterală a lui Sylvius

- șanțul central Rolando

Aceste doua santuri delimiteaza 4 lobi: -lobul frontal

-lobul parietal

- lobul temporal

- lobul occipital

Santurile mai putin adanci impart lobii in giri.

Pe fata medială este șanțul corpului calos. Pe partea posterioara a fetei madiale, se afla scizura
calcarină.
Pe fața inferioară(bazală) incepe fisura laterala a lui Sylvius, care imparte fata inferioara in

: - lob orbital

- lob temporo-occipital

La niv lobului orbital se afla santul olfactiv care adaposteste bulbul olfactiv. Lateral de santul
olfactiv sunt santurile orbitare(forma lit H) intre care se afla giri orbitali.

Lobul temporo-occipital prezinta: - santul hipocampului

- santul colateral

- santul occipito-temporal

Intre aceste santuri se gasesc trei giri: -girul hipocampic

- girul occipito-temporal medial

- girul occipito-temporal lateral

Substanța cenușie este dispusă la suprafata si formeaza scoarța cerebrală

si in profunzime formand nuclei bazali (corpi striați)

Substanta albă inconjoara ventriculii laterali I si II.

Corpii striați (nucleii bazali) sunt nuclei ai sistemului extrapiramidal si sunt situati deasupra si
lateral de talamus.

Scoarța cerebrală -- reprz nivelul superior de integrare a activitații SN

Scoarța cerebrală cuprinde : - neocortexul

- paleocortexul
Neocortexul este alc din 6 straturi celulare si este sediul proceselor psihice superioare ( memoria,
gandirea, creația etc)

Funcțiile neocortexului sunt: - senzitive - motorii -asociative

Funcțiile senzitive se realiz prin segmentele corticale ale analizatorilor.

Funcțiile motorii sunt asigurate de emisferele cerebrale care controlează intreaga activitate
motorie somatică, voluntara si involuntara prin cortexul motor si nucleii bazali.

Funcțiile asociative realiz perceptia lumii si semnificatia diferitelor senzatii.

Paleocortexul (inclus in sistemul limbic) contine 2 straturi celulare si are conexiuni cu analizatorul
olfactiv, talamusul, hipotalamusul, epitalamusul si mai putin cu neocortexul.

Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata medială a emisferelor cerebrale si este sediul
proceselor psihice afectiv-emotionale si al comportamentului instinctiv.

Cele mai importante componente ale sistemului limbic sunt: - calea olfactivă

-hipocampul
Diencefalul format din : - talamus

- metatalamus

- hipotalamus

- epitalamus

Trunchiul cerebral format din: - mezencefal

- puntea lui Varolio

- bulb rahidian (măduva prelungită)

Trunchiul cerebral este sediul unor reflexe somatice si vegetative: salivator, de voma, tuse,
masticator, de clipire, lacrimal, fotomotor, de deglutiție, cardioacceleratori, cardioinhibitori.

In trunchiul cerebral sunt 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni.

Nervii 1 2 8 sunt senzoriali

Nervii 3 4 6 11 12 sunt motori

Nervii 5 7 9 10 sunt micsti.

Perechea 1 de nervi cranieni – nervii olfactivi- sunt nervi senzoriali ce transmit informatiile legate
de miros. Au originea reala in celulele bipolare din mucoasa olfactivă.

Perechea 2 de nervi cranieni- nervii optici- sunt nervi senzoriali care transmit informatiile legate de
vedere. Sunt compusi din axonii celulelor multipolare din retină, care formeaza nervul optic.

Perechea 3 de nervi cranieni- nervii oculomotori- sunt nervi motori, care au si fibre parasimpatice.
Fibrele motorii controleaza miscarea unor muschi ai globului ocular, anume drept superior, drept
mijlociu, drept inferior, oblic inferior si ridicator al pleoapei superioare.
Fibrele parasimpatice inerveaza muschiul sfincter al irisului si fibrele circulare ale muschiului ciliar.
Originea reală a fibrelor motorii se află in nucleul motor al oculomotorului din mezencefal.
Originea reala a fibrelor parasimpatice se afla in nucleul accesor al nervului 3 , tot din mezencefal.
Originea aparentă se afla in spatiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali.
merg in muschii drepti intern, superior si inferior si la oblicul inferior al globului ocular precum si
la muschiul ridicator al pleoapei.

Perechea 4 de nervi cranieni - nervii trohleari – sunt nervi motori care controleaza miscarea unui sg
muschi al globului ocular, cel oblic? superior.
Originea reală este in nucleul nervului trohleal, situat tot in mezencefal.
Originea aparentă este pe fata posterioara a trunchiului cerebral, sub lama cvadrigemă.

Perechea 5 de nervi cranieni –nervii trigemeni –sunt nervi micsti ( au fibre senzoriale si motorii) si
sunt formati din trei ramuri: - nervul olfactiv

- nervul maxilar

- nervul mandibular
Fibrele senzitive se distribuie la nivelul fetei si au originea reala in ganglionul trigeminal senzitiv ce
contine protoneuronul. Deutoneuronul fibrelor senzitive este in nucleii trigeminali din trunchiul
cerebral.
Fibrele motorii inerveaza muschii masticatori si au originea reala in nucleul motor al trigemenului
din punte.
Originea aparenta se afla pe partea anterioara a puntii.
Perechea 6 de nervi cranieni – nervii abducens- sunt nervi motori ce controleaza miscarea unui sg
muschi al globului ocular, cel drept extern.
Fibrele motorii au originea reala in nucleul motor al nervului abducens din punte.
Originea aparenta se afla in santul bulbo-pontin.

Perechea 7 de nervi cranieni- nervii faciali- sunt nervi micsti ( au fibre senzoriale, motorii si fibre
vegetative parasimpatice)
Fibrele senzoriale primesc excitatii gustative de la corpul limbii si au originea in ganglionul
geniculat de pe traiectul nervului, unde se gaseste protoneuronul. Deutoneuronul se afla in
nucleul solitar din bulb.
Fibrele motorii inerveaza muschii mimicii (ai expresiei faciale) si au originea reala in nucleul motor
din punte. .
Fibrele parasimpatice inerveaza glandele lacrimale, sublinguale si submandibulare si provin din
nucleul lacrimal si salivator superior,ambii se gasesc in punte.
Originea aparenta se gaseste in santul bulbo-pontin.

Perechea 8 de nervi cranieni –nervii vestibulocohleari – sunt nervi senzoriali formati dintr-o cale
vestibulara care se indreapta spre nucleii vestibulari din bulb si care are pe traseu ganglionul lui
Scarpa si transmite informatii vestibulare si o cale cohleara care se indreapta spre nucleii
cohleari din punte si care are pe traiect ganglionul Corti si transmite informatii senzoriale auditive

Perechea 9 de nervi cranieni –nervii glasovaringieni – sunt nervi micsti (au fibre senzoriale, motorii
si fibre parasimpatice)
Fibrele senzoriale(gustative) culeg excitatii gustative din treimea posterioara a limbii si au primul
neuron in ganglionii de pe traiectul nervului, iar deutoneuronul in nucleul solitar din bulb.
Fibrele motorii se distribuie muschilor faringelui si au originea reala in nucleul ambiguu din bulb
Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb si inerveaza glandele parotide.
Originea aparenta se gaseste in santul retroolivar.
Perechea 10 de nervi cranieni –nervii vagi sau pneumogastrici – sunt nervi micsti care au fibre
senzoriale, motorii si fibre parasimpatice.
Fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativa de la baza radacinii limbii si au au primul ganglion
in neuronii de pe traiectul nervului iar deutoneuronul in nucleul solitar din bulb.
Fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al nervului vag si originea aparenta in santul
retroolivar.

Perechea 11 de nervi cranieni –nervii accesori sau spinali – sunt nervi motori formati din 2
ramuri : - una externa, spinala , cu originea in cornul anterior al maduvei cervicale , care inerveaza
muschii sternocleidomastoidian si trapez
- si o ramura interna (bulbara), cu originea in nucleul ambiguu care inerveaza muschii laringelui.

Perechea 12 de nervi cranieni –nervii hipoglosi – sunt nervi motori care inerveaza musculatura
limbii
Au originea reala in nucleul motor al nervului situat in bulb si originea aparenta in santul preovilar.

Cerebelul – ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul
cerebelului, excrescență a durei mater cerebrale.

Este situat inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV.

Are o portiune mediana ( vermisul) si doua portiuni laterale, voluminoase numite emisfere
cerebeloase.

Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculuii cerebelosi inferiori, mijlocii si
superiori. pedunculi inferiori si superiori contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii contin numai
fibre aferente.

Lobii cerebelului : - anterior (paleocerebel)

- posterior (neocerebel)
- floculonodular (arhicerebel)
 MĂDUVA SPINĂRII -- se afla situata in canalul vertebral si se intinde de la vertebra cervicala
C1 pana la vertebra lombara L2, de unde se continua cu filum terminale pana la vertebra a 2-a
coccigiană.

Intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cele 3 membrane ale neningelor cervicale, care
asigura protectia si nutritia măduvei.

Meningele spinale: -sunt alc din 3 membrane de protectie si nutritie care invelesc maduva:

- membr exterioara –dura mater- (structura fibroasa fiind separata de peretii canalului vertebral
prin spatiul epidural)

- membr intermediara -arahnoida- (structura conjunctiva fiind separata de pia mater printr-un
spatiu care contine lichidul cefalorahidian)

- membr interna –pia mater- (structura conjunctivo-vasculara cu rol nutritiv. In interiorul ei se

gasesc vase arteriale)

Măduva spinării este formata din substanță cenușie (dispusa in centru; in sectiune are aspectul
literei H) si substanta albă (la periferie)
Substanța cenușie este dispusa sub forma de coloane si este formata din neuroni.

Bara transversala a H-ului formeaza comisuta cenusie a maduvei.

Portiunile laterale ale H-ului se compun din coarne anterioare, laterale, posterioare

Comisura cenusie are in centru canalul ependimar ce contine lichid cefalorahidian.

Coarnele anterioare contin doua tipuri de neuroni somatomotori ai caror axoni formeaza radacina
ventrala a nervilor spinali

Coarnele posterioare contin neuroni ai cailor senzitive . protoneuronul este situat in ganglionii
spinali.

Coarnele laterale contin neuroni vegetativi preganglionari si formeaza fibrele preganglionare ale
sistemului simpatic.

Intre coarnele laterale si posterioare in subst alba a maduvei se afla subst reticulara a maduvei.

Substanța albă se afla la periferia măduvei si este dispusa sub forma de cordoane in care gasin
fascicule ascendente, descendente si fascicule de asociatie.
Nervii spinali – conecteaza maduva cu receptorii si efectorii somatici si vegetativi.
Sunt in nr de 31 de perechi 8 p nervi spinali cervicali

12 p nervi spinali toracali

5 p nervi spinali lombari

5 p nervi spinali sacrali

1 p nervi spinali coccigieni

Nervii spinali sunt formati din 2 radacini :- anterioara(ventrala) motorie

- posterioara(dorsala) senzitiva

Radacina anterioara contine axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al maduvei si
axonii neuronilor visceromotori din jumatatea ventrala a cornului lateral

Radacina posterioara prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal , la niv caruia sunt localizati atat
neuronii somatosenzitivi cat si neuronii viscorosenzitivi.

Neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga care ajunge la receptorii din piele(exteroreceptori)

sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor. Axonul lor intra in maduva pe calea
radacinii posterioare.

Neuronii viscerosenzitivi dentrita lunga care ajunge la receptorii din viscere. Axonii lor patrund pe
calea radacinii posterioare in maduva si ajung in jumatatea dorsala a cornului lateral al maduvei
(zona viscerosenzitiva).

Radacinile anterioara si posterioara se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal care este mixt,
avand fibre somatomotorii, visceromotorii, somatosenzitive, viscerosenzitive.

Trunchiul nervului spinal iese la exteriorul canalului vertebrel prin gaura intervertebrala, apoi se
desface in ramurile sale: ventrala, dorsala, menigiala si comunicanta alba. Prin a 5
ramura(comunicanta cenusie), fibra vegetativa simpatica postganglionara intra in nervul spinal.

Ramurile ventrale formeaza o serie de plexuri: cervical,bronhial, lombar, sacral. In reg toracala,
ramurile ventrale(anterioare) ale nervilor se dispun sub forma nervilor intercostali.

Ramura dorsala a nervului spinal contine( casi ramura ventrala) atat fibre motorii cat si fibre
senzitive, ce se distribuie la pielea spatelui si la muschii jgheaburilor.

Ramura meningeala a nervului spinal contine fibre senzitive si vasomotorii pt meninge.

Ramurile comunicante: -prin cea alba trece fibra preganglionara mielinica cu originea in neuronul
visceromotor din cornul lateral al maduvei

-prin cea cenusie trece fibra fibra preganglionara amielinica

Maduva spinarii are 2 functii: - reflexa

- de conducere

Functia reflexa a maduvei spinarii este realiz de catre neuronii somatici si vegetativi.

Reflexele spinale somatice: - miotatice - nociceptive - reflexul de mers

Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi, ca raspuns la intinderea tendonui
sau. Centrul reflexului miotatic este sinapsa dintre neuronul senzitiv si cel motor. Calea aferenta
este axonul motor, iar efectorul fibra musculara striata.
Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.

Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a

acestuia. Reflexele nociceptive sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in piele si sunt
mai ales terminatii nervoase libere. Calea aferenta este reprez de axonii neuronilor motori, iar
efectorul este muschiul flexor.

Reflexele spinale vegetative sunt reflexe de reglare a vasomotricității, sudorale,pupilodilatoare,

cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale.

Funct de conducere a maduvei spinarii este asig de caile ascendente si descendente si de cai scurte

Sistemul nervos vegetativ Centrii nervosi situati intranevraxial sau/si extranevraxial, aflati
in relatie cu organele interne a caror activ o controleaza, formeaza SN vegetativ.

sistem nervos parasimpatic

SN vegetativ

sistem nervos simpatic

la baza activitatii sistemului nervos vegetativ sta reflexul vegetativ, care se desf pe baza arcului
reflex vegetativ.
 Calea aferenta a arcului reflex vegetativ este asemanatoare cu calea aferenta a arcului reflex
somatic. Neuronul viscero-aferent isi are originea in ganglionii extranevraxiali atasati nervilor
cranieni sau in ganglionii spinali. Dendrita lor ajunge la receptorii din organe, iar axonul patrunde
in nevrax, intrand in leg cu centrul nervos vegetativ(parasimpatic sau simpatic)

Calea eferenta a arcului reflex vegetativ este diferita de cea a arcului reflex somatic datorita
existentei unor

La nivelul ganglionilor are loc sinapsa intre axonul neuronului vegetativ preganglionar (prevazut
cu teaca de mielina) si axonul neuronului vegetativ postganglionar (care nu are teaca de mielina)

Axonul neuronului postganglionar formeaza fibra postganglionara care ajunge la organul efector
vegetativ( muschi neted sau glandă)

Sistemul vegetativ formeaza la niv viscerelor, plexuri vegetative mixte parasimpatico-simpatice.