I.

SISTEMUL NERVOS

Sistemul cu siste iilor

. Clasificare:

Din punct de vedere topografic (al

SISTEM NERVOS
SISTEM NERVOS

Sistem nervos Sistem nervos

Sistem nervos Sistem nervos somatic vegetativ
central periferic

Sistem nervos Sistem nervos

duva Nervi Nervi vegetativ simpatic vegetativ parasimpatic
rii cranieni spinali

Reglarea pe
infor
acest punct de vedere, fiecare centru nervos poate fi separat în compartimente
compartimentul senzitiv unde vin ile culese la nivelul receptorilor
compartimentul motor care transmite comenzile la efectori

motorie. La nivelul emisferelor cerebrale mai func .

Centru nervos
Sistemul nervos central are 3 etaje: etajul
la nivelul organelor sistemului nervos
subcortical (trunchi cerebral, cerebel, central.
4
cerebrale).
A. Neuronul

- -
-
-coarn
- în ganglionii spinali
-
-
- (fig.1)
unipolari - relungire - celulele cu

pseudounipolari - au o prelungire care se divide în T, dendrita se

dis
neuronii din ganglionul spinal
bipolari, -
pornind de la -neuronii din ganglionii spiral Corti

multipolari -
axon - ,

Fig.1 Clasificarea neuronilor

5
 -
receptori ) -
stimuli din mediul exterior sau din
interiorul organismului
motori (somatomoto - axoni lor

intercalari -
ri

1. Structura neuronului
-format din

a. Corpul celular/pericarionul
-format din (mem ), i nucleu

Neurilema -
-delimi
- lipoprotei

Neuroplasma c ntrozomului deoarece

neuronul nu se divi
-corpii tigroizi (Nissl)
( ului neuronal, au rol în
metabolismul neuronal
-neurofibrilele în neuro n
prelungiri (dendrit i axon) - rol mecanic, de n conducerea impulsului nervos.

Nucleul 1-2 nucleoli;

neuronii vegetativi

6
 Fig.2 Structura
neuronului

b. Prelungirile neuronului

Dendritele - sunt prelungiri celulipete ulsul nervos

corpul neuronului)
-
-î se i au corpi Nissl iar apoi se
- neurofibrile
7
 Axonul este o prelungire (conduce impulsul nervos DE LA corpul
neuronului butonii terminali)
- (uneori de 1m)
-format din:
( care mitocondrii,
vezicule ale reticulului endoplasm neurofibrile
axolema (membrana axonului) cu rol în propagarea impulsului
nervos
- de- colaterale perpendiculare
butonii terminali
vezicule cu mediatori chimici care transmiterea influxului
nervos la nivelul sinapselor; butonii

-în calizarea
neuronului în sistemul nervos periferic (SNP)
sau sistemul nervos central (SNC),
structuri:

Fig.3 Structura axonului

8
Structura Axonul neuronilor în SNP Axonul
neuronilor în
SNC
Teaca de - celulele Schwann - -axonii cu diametrul mai mic de
duce oligodendrocite 2µ i fibrele postganglionare nu

- produce pentru mai -rolul mielinei este de izolator

noduri Ranvier
conducerea impulsului nervos

Teaca -

Schwann fiind for

- ernodal de

Ranvier îi corespunde o sin

ce
Teaca -

Henle
conjunctiv din jur
-

Nevrogliile /celulele gliale

- sunt de 10 ori mai multe ca neuronii
- forma i dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile, variabile ca
- sunt celule care se divid intens (sunt singurele elemente nervos care dau
tumorilor din SNC)
- neu nici corpi Nissl
-rol de suport pentru neuroni, de trofic, rol fagocitar (microglia), în sinteza tecii de
9
 i în sinteza de ARN i a altor
- mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann, astrocitul, oligodendroglia,
satelite

Fig4. Tipuri de nevroglii

2.

- , adi poate genera un

iune care condus
-excitabilitatea a fost
Conductibilitatea
-a unui ial de ntr-o a membranei neuronale determ
unui nou une î
- ial de într-un anumit punct al membranei axonale este
rii produse de un de

10
 - elinici
a. Conducerea la nivelul axonilor amielinici
- poate a membranei
- din aproape în aproape
- ialul de este condus într-o în
unde s-a produs în

- 10m/s

Fig.5 Conducerea la nivelul axonilor amielinici

b. Conducerea la nivelul axonilor mielinici
- izolatoare ale mielinei, apare la nivelul
nodurilor Ranvier i de la un nod la altul într-un tip de
-viteze mult mai mari de 100 m/s

Fig.6 Conducerea la nivelul axonilor mielinici

11
 B. Sinapsa
-
efectoare secretorie sau m
-

-sinapsele neuro-neuronale (între 2 neuroni) pot fi axosomatice sau axodendritice,

axoaxonice sau dendrodentritice (fig.7)
-din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi chimice
sau electrice.

Fig.7 Tipuri de
sinapse
neuro-neuronale

12
 1. Sinapsele chimice
-

vezicule cu mediator chimic 40 de mediatori chimici, cel mai

olina)
tice)
celula postsinaptic receptori pentru mediatorul chimic

-
n fanta sinapti ; mediatorul chimic
receptorii spe
(depolarizarea)
- ial postsinaptic excitator, este vorba de un
neuron postsinaptic, sau poten despre o
sc
-a ial nu
- do :
- produse prin de mediator
se pot suma (aduna), rezultând un singur
ial mai mare
- sinaptice excitatorii, produse de dou
presinaptice vecine pe se pot
suma(aduna)
-conducerea la nivelul sinapsei chimice este ,

-de i
ul presinaptic spre dendrite/corp neuronal

13
 - exemple de sinapse chimice: - aproape toate sinapsele din sistemul nervos central
- placa motorie
- în sistemul nervos vegetativ

2. Sinapse electrice
- - pite în zonele lor de

- jon (zonele unde celulele sunt lipite

între ele)
-conducerea este
14
 -exemple de sinapse electrice: - miocard
-
-în anumite regiuni din creier

Fig.9 Sinapsa electric

Oboseala transmiterii sinaptice

- ale
neuronului postsi n
acest caz, avem de- împotriva supra
) de la nivelul

-unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad (unele

anestezice)

15
 C.
1.

-s în canalul vertebral, format din suprapunerea orificiilor vertebrale, pe

- spunde sau primului nerv

spinal (C1- ), iar limita în dreptul vertebrei L2
(lomb

- conul medular, iar acesta cu filum terminale

- coada de cal
aproape vertical
-
intume care corespund membrelor.

Fig.10
Aspectul exterior

16
 -anterior iar posterior
posterior
-
aterale
posterioare
- meningele spinale
-
- la
interior

a. Meningele spinale (fig.11)

- din trei membrane
dura mater - la exterior, are o rezis
arahnoida la mijloc, are o
- este se i de pia mater printr-
lichidul cefalorahidian (LCR) numit
pia mater -la interior, este o conjunctivo-vascu
-rol nutritive, în grosimea ei vase arteriale
- la care fisuri

b. (fig.11)
-
- transversal are aspectul
literei H
- bara trans - comisura a duvei, în
centru aflându-se canalul ependimar cu LCR;

17
 - -ului sunt subdivizate în coarne:
posterioare

Coarnele anterioare/ ventrale

-

-sunt mai bine dezvoltate în regiu rilor

-
neuroni somatomotori

Coarnele posterioare/ dorsale

-
- II-lea neuron)

Coarnele laterale
-sunt vizibile în
-j este
- este visceromotorie
neuronii vegetativi simpatici preganglion
anterioare/ventrale glionare ale sistemului simpatic

Între coarn posterioare, î a

ni
i în jur lungimea sa.

18
 c. (fig.11)
-
-

- comisura

- cordoane rioare
fascicule ascendente situate în general periferic, descendente situ cule de
,

19
 2. Nervii spinali
-
-31 de perechi -8 cervicali
-12 toracali
-5 lombari
-5 sacrali
-1 coccigian
- au an - motorie
ganglionul spinal
1 trunchi
5 ramuri ramura ventral

a.
- este motorie
- somatomotori din cornul anterior i axonii
neuronilor visceromotori nului lateral

b.
-
- ganglionul spinal, la nivelul
corpul neuronal) neuronii somatosenziti
-neuron , care ajunge la receptorii din piele
(exteroreceptori) sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor (proprioreceptori)

20
 -
viscere/organe interne (visceroreceptori erioare în

c. Trunchiul nervului spinal

-
-este mixt fibre somatomotorii, somatosenzitive, visceromotorii,
viscerosenzitive
- iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura d
vul spinal se desface în cele 5 ramuri ale sale
d. Ramurile
Ramura ventral (fig.12)
-este
fibre senzitive
- anastomoze(zone în care se
între
plexuri: cervical, brahial, lombar, sacral
-î le
ale nervilor
nervii intercostali cu traiect
drept

- având
fibre senzitive
-
burilor vertebrale
spatelui)
21
Fig.12 Ramurile anterioare ale nervilor spinali
 - are fibre numai pentru meninge
- viscero vasomotorii(un tip de fibre visceromotorii care merg la
vasele de sânge ale meningelui)

- ceromotor din cornul

- ganglionul vegetativ
simpatic laterovertebral (paravertebral) vului spinal urmând ca de aici

Fig.13 Structura nervului spinal

22
 3.
- e

-
- mului nervos este actul reflex/reflexul
-
a sistemului nervos central) la stimularea unei zone receptoare
- excitator inhibitor
- arcul reflex
o receptor
o
o cent
o
o efectorul
a. Receptorul
-
ional cu intensitatea stimulului
-poate fi format din: -celule epiteliale dife
(ex. celulele gustative, auditive, vestibulare)- majoritatea
receptorilor sunt celule epiteliale
-corpusculi senzitivi mici organe pluricelul tuite din
celule, fibre conjunctiv e dendritice
(ex.receptorii din piele i în aparatul locomotor)
-termi (ex.neuronul olfactiv,
receptorii
-la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos deci
23
receptorul traduce energia stimulului (ex. lumina, mirosul, gustul etc.) în impuls nervos
- orilor:
î
-exteroreceptori primesc stimuli din afara organismului;
-interoreceptori (visceroreceptori) primesc stimuli din interiorul
organismului de la organe(baroreceptori- chemoreceptori-

-proprioreceptori primesc stimuli de la aparatul locomotor (

ii)

-chemoreceptori chimice: ex. mugurii gustativi,

epiteliul olfactiv, corpii carotidi aortici, nociceptorii (receptori pentru durere
care eliberate de celulele distruse)
-fotoreceptori celule cu conuri i
din ret
-termoreceptori : ex.
nervoase libere
-mecanoreceptori
ex. presiune din piele

î de adaptare
-fazici
acestuia, activitatea lor scade ulterior: ex.receptorul olfactiv(când intri într-

asta deoarece receptorii

24
 -tonici
stimulului: ex. receptorul vizual

b.
-face leg
-este ,
nervilor
-receptorii vin î senzitivi din
ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni

c.
- totalitatea struc actul reflex respectiv
- ilor
-

d.
-
-este motorie,

e. Efectorul
-
-
glandele exocrine

25
 ve.
a. Reflexele somatice
- receptori sau proprioreceptori
-
muscular
- i avem
polisinaptice
Reflexele monosinaptice/ miotatice (fig.14)

-arcul reflex are 2 neuroni:

-constau î unui întinderea tendonului- extensia
-
corpului
- ndu-se de
obicei la nivelul tendonului lui Ahile (reflex ahilian) sau la nivelul tendonului de i ie al

-receptorii: reprezenta i de proprioceptorii musculari fusurile neuromusculare

- neuronul somatosenzitiv proprioceptiv din ganglionul
spinal i de prelungirile acestuia, dendrita
ajunge în cornul
posterior unde
o face s cu neuronul motor din coar-
ne arcul reflex miotatic
cu al II-lea neuron proprioceptiv din coarnele
fasciculele spinocerebeloase( acest traseu va intra în
-

-centrul nervos: monosinaptic format din sinapsa dintre neuronul somato cel
26
somatomotor
-calea este axonul neuronului somatomotor

-efectorul: fibra striat care se va contracta producând extensia

(

Reflexele polisinaptice/ nociceptive (fig.14)

-arcul reflex are minim 3 neuroni: somatosenzitiv, inter i

somatomotor
-constau în - flexia
-
-
-p proprietatea de a iradia la nivelul sistemului nervos central, antrenând un

-receptorii: t
- neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal i de
prelungirile acestuia, dendrita merge la piele iar na

-centrii nervo i: polisinaptici

sinapsa dintre neuronul somatosenzitiv de ordinul al II-lea i cel
în cornul posterior
- în cornul
anterior
- este axonul neuronului somatomotor

-efectorul: care se vor contracta producând

27
flexia (apropiere unui segment al corpului de restul corpului)
sursa durerii

Fig.14 Reflexele miotatice (stânga cu albastru (dreapta cu verde)

b. Reflexele vegetative vezi sistemul nervos vegetativ

-în închid reflexe de reglare a
vasoconstrictoa

-au centrii
-reflexele vegetative vor fi descrise la sistemul nervos vegetativ
28
 3.2 F
-

a. (fig.15)
- itive
-majoritatea sunt formate din 3 neuroni
cont
primul neuron protoneuronul -senzitiv
al II-lea neuron deutoneuronul -senzitiv
al III-lea neuron tritoneuronul- senzitiv
o

(fundamentale)

29
 Fascicule = tracturi
în SNC
-conduc sensibilitatea exterocepti
(de la receptori- exteroreceptori),
(de la receptori- propriorece
(de la receptori- interoreceptori) ultimului neuron.

SNP(ex. neuronul din ganglionul

spianal).
-
numai din SNC .
-au 3 neuroni

(fig.16)
-receptorii:
-protoneuronul
spinal,
-deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al duvei, u se
(deci din stânga ajunge în dreapta sau invers),
fasciculul spinotalamic lateral care , îndreptându-se spre
talamus
-tritoneuronul: se talamus, axonul lui n

(fig.16)
-receptorii:
-protoneuronul

-deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al duvei, a u se

(deci din stânga ajunge în dreapta sau invers),

30
 fasciculul spinotalamic anterior care , îndreptându-se spre
talamus
-tritoneuronul: se talamus, axonul lui n

termice,
dureroase,tactile
grosiere
i interoceptive

31
 actile fine ( )
-receptorii: cu un câmp
receptor mai mic
-protoneuronul
xonul lung

-deutoneuronul: este în nucleii cuneat din bulb, axonul deutoneuronului se

care devine ascendent formând lemniscul medial alamus

-tritoneuronul: se talamus, axonul lui în aria

Calea s )
-
-receptorii: corpusculii i Ruffini (în

-protoneuronul
lung
posterior unde formeaz

-deutoneuronul: este în din bulb, axonul deutoneuronului se

(trece
care devine ascendent formând lemniscul medial e talamus
-tritoneuronul: se talamus, axonul lui în aria
I din lobul parietal

32
~ ~

33
 (fig.18)
- numai din 2 neuroni
-receptorii: fusurile neu
-protoneuronul

-deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al duvei, axonul se poate

comporta în 2 feluri:
fasciculul
spinocerebelos dorsal (direct) cu traiect ascendent care ajunge în
trunchiul cerebral, pe calea
pedunculului cerebelos inferior, ajunge la cerebel
SAU

formând cu traiect
ascendent care ajunge în trunchiul cerebral, e bulbul, puntea
de-a lungul pedunculului
cerebelos superior, ajunge la cerebel

(fig.16)
-
-receptorii: nelor

-protoneuronul

-deutoneuronul: î axonul acestuia fascicul

multisinaptic

fasciculul multisinaptic din aproape în aproape, ajunge la talamus

-tritoneuronul: în talamus; zona de pro
34
Fig
35
 b. -

-sunt motorii
-conduc impulsuri motori
anterioare
-p rii
scheletice, î

Calea sistemului piramidal (corticospinal) (fig.19)

-
-originea în cortexul cerebral
-are 2 neuroni: un neuron cortical (
un neuron inferior
în coarnele anterioare
-fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite: aria motorie, aria
ive
secundare
-prin intermediul fasciculul piramidal (corticospinal)

corpului
-are aproximativ 1.000.000 de fibre din care, circa 700.000 sunt mielinizate.
-f , toate cele trei etaje ale

75% formând
i astfel se fasciculul piramidal corticospinal lateral, care

36
ajunge ,
inferior, periferic din cornul anterior;
i merge la efectori;

originea în cort
inv at cu originea în stânga care ajunge în cordonul lateral
drept, deci prin piramidalul
a corpului

25%
fasciculul piramidal direct/ corticospinal anterior, care ajunge în cordonul anterior de

, fii
din (deci

anterior unde face cornul anterior;

i merge la efectori;
, prin intermediul piramidalului direct, emisfera

-în traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind
fibre corticonucleare (de la cortex la nucleii trunchiului cerebral) care ajung la nucleii
motori ai nervilor cranieni din trunchi, nuclei care sunt similari )

37
Fig.19 Calea sistemului piramidal
38
 Calea sistemului extrapiramidal (fig.21)
-co
-are originea (neuronul de origine) în etajele corticale i subcorticale
(trunchi cerebral, nuclei bazali ai emisferelor cerebrale)
-

- ile extrapiramidale corticale(de la neuronul de origine) ajung la nucleii bazali (corpii

ai emisferelor cerebrale prin fibre corticonucleare/corticostriate
-de la nucleii bazali prin (fibre) acestora a
trunchiul cerebral (fig.20):-mezencefal: nucleul coliculii
cvadrigemeni (tectum) i
- bulb rahidian:
-de la nucleii din trunchi prin diferite fascicule (fig.20 )
i se ajunge la neuronii motori
cu neuronul din cornul anterior

Fig.20
extrapiramidale

39
Fig.21 Calea sistemului extrapiramidal
40
 1. Trunchiul cerebral
-
- 3 perechi de peduncu

-
cerebrale
-encefalul este acoperit de meninge
-format din trei etaje: -
- puntea lui Varolio
- mezencefalul
-
- i au originea 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni

-este sediul unor i vegetative:

pire, lacrimal,

Fig.22 Trunchiul cerebral-

41
 Fig.23 Trunchiul cerebral postero-

2. Nervii cranieni

-fac parte din sistemul nervos periferic

-î 12 perechi: 10 perechi NU au
originea în trunchi

- i

-clasificare: -senzoriali (senzitivi): nervii I, II, VIII

-motori: nervii III, IV, VI, XI, XII

- ,X

-cu fibre parasimpatice preganglionare: nervii III, VII, IX, X

42
Nr. NUME ORIGINE ORIGINE

I Olfactivi -fibre senzoriale -celulele bipolare -la mucoasa -conduc

formate din din mucoasa
axonii celulelor legate de
bipolare miros
II Optici -fibre senzoriale -celulele - -conduc
formate din multipolare din
axonii celulelor legate de
multipolare sensibilitatea

III Oculomotori -fibre motorii -nucleul motor al - - -

oculomotorului picioarele extrinseci ai globului
din mezencefal pedunculilor globului ocular
cerebrali ocular:drept
superior,
inferior,intern,

r
pleoapei
-fibre -nucleul accesor - -reflexul de
parasimpatice al oculomotorului sfincter al irisului acomodare
preganglionare din mezencefal i fibrele circulare
reflexul
ciliar (de la pupilar
nivelul ochiului) fotomotor
IV Trohleari -fibre motorii -nucleul motor al - - -
nervului IV din globului
mezencefal trunchiului sub extrinsec al ocular
coliculii globului ocular)
cvadrigemeni
(lama
cvadrigemina)
V Trigemeni -ramura -ramurile senzitive -pe partea -fibrele senzitive -
of - a oftalmice, sensibilitatea
originea în mandibulare se
ganglionul distribuie la senzitive)
-
trigeminal situat pe
pielea
traseul nervului
unde e -
-ramura protoneuronul, - fibrele motorii
deutoneuronul e în mandibulare masticatori
- nucleii trigeminali (fibre
i motorie) din trunchi masticatori motorii)

43
Nr. NUME ORIGINE ORIGINE

-fibrele motorii
(mandibulara
motorie) au
originea în
nucleul motor al
trigemenului din
punte
VI Abducens -fibre motorii -nucleul motor al - - - drept -
nervului VI din pontin extern globului
punte extrinsec al ocular
globului ocular)
VII Faciali -fibre senzoriale -în ganglionul - - la corpul limbii sensibilitate
gustative geniculat de pe bulbo- pontin
traiectul nervului,

protoneuronul,
deutoneuronul se

solitar din bulb

-fibre motorii -nucleul motor -la -expresia
din punte mimicii
-fibre -2 nuclei: nucleul -la glandele -
preganglionare i lacrimale, salivare
parasimpatice nucleul salivator submandibulare i
superior, ambii salivare
-se în sublinguale
punte
VIII Vestibulo- -fibre senzoriale -în ganglionul - - -la receptorii -
vestibulare Scarpa de pe pontin vestibulari echilibru
cohleari traseul nervului,
ramura echilibru) din
ureche
mergând la
nucleii vestibulari
din bulb
- în ganglionul
-fibre senzoriale Corti de pe traseul -la receptorii sensibilitate
cohleare nervului, ramura auditivi

la nucleii cohleari
din punte

44
Nr. NUME STRUCTURA ORIGINE ORIGINE

IX Gloso- fibre senzoriale - în ganglionii de - - la treimea sensibilitate

gustative pe traiectul retroolivar
faringieni nervului unde se limbii

protoneuronul, iar
deutoneuronul
este în nucleul
solitar din bulb
-fibre motorii -nucleul ambiguu - -
din bulb faringelui
faringelui
-fibre -nucleul salivator -la glandele -
preganglionare inferior din bulb salivare parotide
parasimpatice
X Vagi/ fibre senzoriale - în ganglionii de - - la sensibilitate
gustative pe traiectul retroolivar limbii
Pneumo- nervului unde se
gastrici protoneuronul, iar
deutoneuronul
este în nucleul
solitar din bulb
-fibre motorii -nucleul ambiguu - -
din bulb faringelui i
laringelui
laringelui
-fibre -nucleul dorsal al -la organele din -
preganglionare nervului vag din ilor
parasimpatice bulb netezi ai
organelor
interne

XI Accesori -fibre motorii - - - prin ramura -

retroolivar laringelui,
cu originea în pentru capului i
nucleul ambiguu bul vagi, fibrele ajung umerilor
a
laringelui, iar prin
cu originea în cervicale pt. ramur
cornul anterior al
sternocleido-

trapez
XII -fibre motorii -în nucleul motor - - -
al nervului XII preolivar limbii
din bulb

45
nervilor cranieni

46
 E. Cerebelul
-face parte din encefal
- a craniului
-separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului (o ter
cerebrale)

- cavitatea ventriculului IV
(encefalul are 4 ventriculi)

-fo fluture, prezentând: - - vermis

-2 ni laterale, voluminoase - emisfere cerebeloase
- zencefal prin pedunculii cerebel
superiori (fig.23), pedunculii
aferente

-s ralele, cu diferite adâncimi (fig.26):

- lamelele (foliile) cerebeloase
mai adânci - lobulii cerebelului
2 foarte adânci - delim lobii cerebelului: anterior(paleocerebel), posterior

- (fig.27)
1.
-
- nuclei ai cerebelului

47
 -la interior
-trimite prelungiri în interior, dând, în ansamblu, aspectul unei coroane de arbore cu numele
de
-în in
nucleii cerebelului

Fig.26 erebelului

48
 Fig.27

cerebelului

Extirparea cerebelului produce astenie astazie

ortostatismului atonie (diminuarea tonusului muscular).

-
-

cerebral
pedunculi cerebrali

49
 F. Diencefalul
-face parte din encefal
-
- ventriculul III ventriculul IV (delimitat de
l)prin apeductul mezencefalic Sylvius
din emisferele cerebrale

Fig.28
Ventriculii
creierului

-
ventriculului III
talamusul -
ex
metatalamusul-
hipotalamusul - centru i coordonare ale

unele acte comportamentale, ritmul somn- veghe etc.

50
 G. Emisferele cerebrale

-fac parte din encefal sunt în i

sistemului nervos central
-sunt legate prin comisurile creierului ventriculii laterali II
-a brului superior drept precu

la dreptaci
-

1. Structura
-
o (fig.29)
o me (fig. 30)
o (fig.31)

51
Fig.29

Fig.30 ferelor cerebrale

52
 Fig.31

-
-
-

53
 a.
-

-for (de
i
-fibrele d unesc în ambele sensuri
(ex. talamus)
-f
formând corpul calos, fornixul/trigonul
cerebral
-fibrele de aso din
Fig.32 Fibrele comisurale

b.
-
Nucleii bazali
- teral de talamus
-
-
cerebral
- r
-r , este cea mai

-cuprinde

54
 Paleocortexul

-format din 2 straturi celulare(neuroni)

- a emisferelor cerebrale
-este sediul proceselor psihice afectiv-em instinctelor

-are conexiuni întinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitala

cu neocortexul

-este inclus în sistemul limbic iilor olfactive,

coordonarea ele mai importante
componente ale sistemului limbic sunt calea ) i
hipocampul

Neocortexul

- 6 straturi celulare (neuroni)

-re activ ANS

-f ocortexului:
- neocortexul este sediul segmentelor centrale/corticale ale
analizatorilor

-le, comparându-
com a

55
 Fig.33
ariile senzitive (albastru) ale neocortexului

-
componentelor sale structurale (paleocortex, neocortex, nuclei bazali etc.)

56
 -su acum la sistemul nervos
-sunt scut caracteristice speciei (ex. reflexul alimentar,
rare etc.)
-
- nivel subcortical deci aceste reflexe NU
cerebrale

-
-
-
g .)
-sunt caract
-

vezi clipul Emisferele cerebrale si reflexul conditionat de pe canal de la min 27:30 pentru a

-reflexele de la nivelul emisferelor cerebrale sunt

-reflexele : obse
câinele într- , în acest caz
lumina este stimulul indiferent;
hrana este un undea printr-un
; imediat
câinele,
e aprindea lumina, animalu în acest caz

57
lumina a devenit un
-
stimul care în mod normal nu
e

-astfel Pavlov a descoperit posi /stimulilor

(lumina) în

asociere
indiferent (sonor sau luminos)
precesiune stimulul indiferent (lumina)
nd, astf fie dominant în
timpul asocierii stimulilor
repetare nat sunt necesare
de elaborare -
pent

+
STIMUL INDIFERENT TRAN

58
 - conexiuni între
centrii corticali tative stimulate de
excitantul/stimulul absolut (hrana) dar
din timp în timp prin cel absolut - se aprinde de prea multe ori
a se hr ni animalul

Exc
-proces nervos activ
-

- proces activ
- diminuarea sau oprirea nervoase anterioare (inhibarea

- de stimuli din
afara focarului cortical activ l

- stimul prea puternic

-
necunoscut
/ - apare chiar în interiorul focarului cortical activ

o de stingere
o de întârziere
o

59
 Ex sunt extrem de mobile, putând iradia/extinde pe
sau - li

H. Sistemul nervos vegetativ

-centrii ,
î vegetativ
- sistem nervos vegetativ simpa parasimpatic

-majoritatea organelor primesc o iner

i (cu efecte opuse ex. reglarea diametrului pupilar) în alte organe,
efecte complementare cooperante (ex.
organe asupr numai
: ex.medulosuprarenale, ai firelor
d
structurii respective
-
homeostazia (starea de echilibru a organismului)

-la baza sistemului nervos vegetativ

ganglioni latero-vertebrali/paravertebrali - în SNV simpatic

ganglioni juxtaviscerali în SNV parasimpatic
ganglioni intramurali în SNV parasimpatic

60
 1. Sistemul nervos vegetativ simpatic

- are nevoie de o mare cantitate de

energie
-intervine în termoreglare
-
-
- - - eliberare de
acetilcolin
- - - eliberare de

Arcul reflex (fig.34)

-receptorii: sunt interoceptori/visceroceptori din organe sau vase (baroreceptori,

presoreceptori, chemoreceptori)

- : f neuronul viscerosenzitiv/visceroaferent din ganglionul

, dendrita merge la receptori, axonul p
i ajung tatea posterioar

- : sunt
superioare

r (din

61
 - ganglionul latero-vertebral/paravertebral, l ile
simpatice latero-vertebrale sunt de- de alta a coloanei
vertebrale fii cu nervii spinali prin ramuri
, , se
care este , ea plec pe calea r nii
anterioare a nervului spinal trunchiul nervului spinal
ganglionul latero- :

a. Traseul cel mai frecvent : F -vertebral cu neuronul al

(fig.34 nr.1)
b. Trece prin ganglionul latero-vertebral nervilor
splanhnici ganglionii nepereche celiac,
mezenteric inferior, l
(fig.34 nr.2)
c. Trece prin ganglionul latero-
medulosup
un ganglion simpatic, de la
) (fig.34 nr.2)
d. -vertebral de unde fibra postga

(fig.34 nr.3)

ionar este o
mediatorul chimic fiind acetilcolina.
.

62
 -efectorul: este
efector este o , mediatorul chimic fiind noradrenalina ine
)

Fig.34 Arcul reflex al sistemului nervos vegetativ simpatic

63
 2. Sitemul nervos vegetativ parasimpatic

-r
-î
parasimpaticul cranian alea nervilor cranieni III, VII, IX, X
parasimpaticul sacral alea nervilor pelvici

- i
-fibra post
- - - eliberare de

- i efector - -

Arcul reflex (fig.35)

-receptorii: sunt interoceptori/visceroceptori din organe sau vase (baroreceptori,

presoreceptori, chemoreceptori)

- - parasimpaticul cranian : neuronilor senzitivi cu

originea în ganglionii de pe traiectul nervilor cranieni
- parasimpaticul sacral: neuronul viscerosenzitiv/
, dendrita merge la receptori,
axonul p a i ajunge la centrii

64
 - : - parasimpaticul cranian: în nucleii parasimpatici din trunchiul
cerebral (accesor al oculomotorului, salivator superior, lacrimal, salivator inferior, nucleul
dorsal al vagului)
- parasimpaticul sacral: la nivelul -S4 unde se

- : - parasimpaticul cranian
mielinice ale nervilor III, VII, IX, cu originea în nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral,
aceste fibre ajung la ganglionii juxtaviscerali (
neuronul postganglionar
- parasimpaticul sacral + nervul X: fibre
mielinice care ajung în ganglionii intramurali unde fac
În ambele cazuri (parasimpatic cranian+sacral), axonul neuronului postganglionar este o
, .

mediatorul chimic fiind acetilcolina.

-efectorul: este
efector este o , mediatorul chimic fiind acetilcolina

65
acestea au sinapse non monoxidul
de azot.

Fig.35 Arcul reflex al sistemului nervos vegetativ parasimpatic

66
 Organul efector
simpatice
Ochi
ar) -d ) -nu are efect
pilar) -nu are efect -

-relaxare (pt. - aproape)

Glande
ia

s dete
Salivare

Gastrice s
-nu are efect
Intestinale
Medulosuprarenal -nu are efect
Cord

Conducere
-nu are efect
Vase sangvine -î ie; - n câteva teritorii vasculare
majoritatea vaselor
{arteriole din tegument, viscere

-dil e (pt. a respira mai bine) -c

Glande mucoase
Tract gastrointestinal
Motilitate
Sfinctere - închiderea - le(de cele mai multe ori)
Ficat glicogenoliza (descompunerea -nu are efect

furniza energie)
Pancreas (a enzimelor
pancreatice pentru digestie)
(pentru a trimite în -nu are efect
c

Tract urinar -scade debitul urinar, -

i r ncterul vezical intern i astfel se
sfincterului vezical intern pentru

67
 de

1. Meningita
ia meningelor de la nivel spinal sau cerebral. Poate avea multiple cauze, bacteriene
sau virale.

2. Encefalita

sistemului nervos central, sau printr-

3. Hemoragiile cerebrale

A e medico-
i sângele

4. Coma
pacient î
la nici o categorie de stimuli.
n
trunchiul cere miotatice.
Are i
ze, cele mai frecvente sunt traumatismele cerebrale, hemoragiile cerebrale sau
(extinse) sau metabolice.

5. Convulsiile
recurente(un singur episod de convulsii care nu se mai
tisme craniene), sau
(convuls prin atacuri cu debut
brusc, ei, cu activitate motorie
fenomene senzoriale. Este deter .

68