-Neuronul este celula nervoasă specializată pentru generarea și transmiterea

influxului nervos.

CORP CELULAR PRELUNGIRI NEURONALE

Alcătuit din membrană, citoplasmă și
Dendrite și axoni
nucleu.
Prelungirile neuronale formează
Corpii celulari formează substanța cenusie
substanța albă în sistemul nervos
în sistemul nervos central și ganglionii
central și nervii spinali și cranieni în
nervoși în sistemul nervos periferic
sistemul nervos periferic
 Funcțional, neuronii se clasifică în:

 receptori (senzitivi): cu ajutorul dendritelor acestora sunt recepționați

stimulii din mediul extern sau intern al organismului: somatosenzitivi și
viscerosenzitivi;
 motori: axonii acestora sunt în legătură cu organele efectoare:
somatomotori și visceromotori. Unii neuroni motori pot prezenta și colaterală
axonică;
 intercalari (de asociație) sau interneuroni: fac legătura între neuronii
senzitivi și cei motori.

 Neuron senzitiv (aferent) – este un neuron care transmite

impulsurile de la receptori la SNC.
 Neuron motor (eferent) – este un neuron care transmite impulsuri
(comenzi) de la SNC la organul efector.
 Nerv – este o asociere de fibre nervoase înconjurate de țesut
conjunctiv. Acesta poate fi de tip senzitiv, motor sau mixt.
 Nerv motor somatic – nerv care stimulează contracția mușchilor
scheletici.
 Nerv motor vegetativ – nerv care reglează contracția musculaturii
netede, a miocardului și secreția glandulară.
 Ganglion – grup de corpi neuronali localizat în exteriorul SNC.
 Nucleu – grup de corpi neuronali localizat în SNC.
 Nevrax – sistem nervos central.
SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos îndeplinește următoarele funcții:
- recepționarea, transmiterea și prelucrarea informațiilor din mediul extern și
intern
- elaborarea răspunsurilor motorii și secretorii adecvate
- coordonarea și integrarea organismului în mediu.

1. Sistem nervos central format din:

❖ măduva spinării
❖ encefal: - trunchi cerebral ( Bulb rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal)

- cerebel
- diencefal (talamus, hipotalamus, metatalamus, subtalamus, epitalamus)
- emisfere cerebrale
 2. Sistem nervos periferic format din:
❖ nervi: spinali și cranieni (Senzitivi, Motori, Micști)
❖ ganglioni nervoși (vegetativi, spinali și omologii lor).

1. Sistem nervos somatic (al vieții de relație) - asigură activitatea motorie

somoatică și sensibilitatea senzitivo-senzorială; integrează organismul în mediul
de viață
2. Sistem nervos vegetativ (al vieții vegetative) - coordonează activitatea
organelor interne.

 De la nivelul măduvei spinării pleacă nervi spinali, iar de la nivelul

encefalului (din trunchiul cerebral) pleacă nervi cranieni. Atât nervii spinali,
cât și cei cranieni prezintă fibre nervoase de tip senzitiv și motor. Fibrele
motorii care merg către:

-Mușchii scheletici, constituite SN somatic – intervine în reglarea

activității musculaturii scheletice.

-Mușchii netezi și mușchiul cardiac, glande, constituie SN vegetativ –

realizează reglarea activității musculaturii viscerale, precum și a glandelor cu
secreție endocrină și exocrină. La rândul său, SNV se împarte în: SN simpatic (SNS)
și SN parasimpatic (SNPS).

MENINGELE

Sistemul nervos central este protejat de un ansamblu de membrane numite

meninge cerebrospinale:
-duramater este situată la exterior și căptușește cutia craniană
-arahnoida este situată median
-piamater este situată la interior și adera la suprafața măduvei spinării și a
emisferelor cerebrale; participă la formarea plexurilor coroidieni, care secreta
lichidul cefalorahidian
-SUBSTANTA CENUSIE-FORMATA DIN CORPII CELULARI AI NEURONILOR
-SUBSTANTA ALBA-FORMATA DIN PRELUNGIRILE NEURONALE(FIBRE
NERVOASE)

Functia reflexa
 Functia reflexa se realizeaza prin substanta cenusie a sistemului
nervos.
 Distributia substantei cenusii:

a) La nivelul maduvei spinarii:

-Substanta cenusie este dispusa la interior, are forma de fluture ( H ) si prezinta

prelungiri numite coarne (3 perechi de coarne):

-doua coarne anterioare (o pereche de coarne anterioare) care contin neuroni

somatomotori, care conduc informatiile de la centri nervosi la efectori

-doua coarne posterioare (o pereche de coarne posterioare) care contin neuroni

somatosenzitivi, care conduc informatiile de la receptori la centri nervosi

-doua coarne laterale (o pereche de coarne laterale) care contin neuroni

vegetativi: visceromotori si viscerosenzitivi

b)La nivelul encefalului:

1.In trunchiul cerebral substanta cenusie este dispusa la interior si fragmentata
in nuclei: senzitivi, motori, vegetativi si propii.

2. In cerebel substanta cenusie este dispusa la interior, unde formeaza nuclei de

substanta cenusie, si la exterior, unde formeaza scoarta cerebeloasa.

3. In diencefal sunt mase de substanta cenusie sub forma de nuclei in toate

componentele sale: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus.
4.In emisferele cerebrale substanta cenusie este dispusa la interior, unde
formeaza nucleii bazali (corpii striati), si la exterior, unde formeaza scoarta
cerebrala (cortexul cerebral).

 – reprezintă mecanismul fundamental

de funcționare a SN.
-- la stimularea unei zone receptoare,
reacția de răspuns generată de centrii nervoși reprezintă reflexul.

excitator sau inhibitor.

– baza anatomică a actului reflex. Prezintă 5 componente

anatomice:

 Receptorul - receptioneaza stimulii și îi transformă în influx nervos

 Calea aferentă(senzitiva)-- conduce influxul de la receptori la centrii nervoși
 Centri nervoși - primesc informațiile, le analizează și transmit comenzi către
efectori
 Calea eferentă(motoare)- conduce comenzile de la centrii nervosi către
efectori
 Efectorul - realizeaza raspunsurile comandate de centrii nervoși

1. Receptorii --- Clasificare:

a. Dupa localizare
-exteroceptori situati la nivelul pielii, se afla la periferia organismului si primesc
informatii din mediul extern.
-propioceptori sunt localizati in muschi, tendoane, articulatii, periost
(membrana conjunctiva a oaselor) pericondru (invelis conjunctiv al cartilajelor).
-interoceptori (visceroceptori) sunt situati in peretii organelor interne
(viscerelor) si primesc informatii din interiorul organismului.

b .Dupa natura agentului excitant

-mecanoreceptori stimulati de atingere, presiune, lovire
-termoreceptori stimulati de diferentele de temperatura
Reprezentanți: terminațiile nervoase libere.
-chemoreceptori stimulati de modificarea concentratiei unor substante
(olfactivi si gustativi)
-fotoreceptori stimulati de lumina
Reprezentanți: celule cu conuri și bastonașe.
-algoreceptori (nociceptori) stimulati de orice excitant care produce durere
-baroreceptori pentru presiune
-osmoreceptori pentru presiune osmotica

c . Dupa viteza de adaptare

-fazici activitatea creste la aplicarea stimulului si scade la mentinerea lui
-tonici activitatea este constanta pe toata durata aplicarii stimulului

Calea aferentă – neuronii senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor
nervi cranieni.
Centrii nervoși ai unui reflex – totalitatea structurilor din SNC care contribuie la
actul reflex respectiv. Cele 3 nivele majore ale SNC sunt: măduva spinării, nivelul
subcortical (adică trunchi cerebral, hipotalamus, talamus, cerebel și ganglioni
bazali) și cortical (adică cortexul cerebral = scoarța cerebrală).
Calea eferentă – reprezentată de axonii neuronilor motori somatici și vegetativi.
Prin intermediul lor comanda este transmisă către organul efector.
Efectorii – principalii: mușchii striați - SNS, netezi și glandele exocrine- SNV.
 MADUVA SPINARII

Măduva spinării este localizată la nivelul canalului vertebral realizat

prin suprapunerea vertebrelor ce intră în alcătuirea coloanei
vertebrale.

 Funcțiile măduvei spinării: funcția reflexă și de conducere .

1. Funcția reflexă este realizată de centrii nervoși din substanța cenușie.

Reflexele care au centrii nervoși în măduvă se numesc reflexe medulare și se
clasifică în:
 reflexe somatice și
 reflexe vegetative.
 1.Reflexele somatice sunt:
 a) monosinaptice (cuprind în arcul lor reflex o singură sinapsă formată între
doi neuroni: neuronul senzitiv din ganglionul spinal și neuronul motor din
cornul anterior medular); se realizează prin miscări de extensie (reflexul
rotulian si cel ahilian)
 b) polisinaptice (curprind în arcul lor reflex, pe lânhă neuronul senzitiv și
motor, unul sau mai mulți neuroni de asociație); se realizează prin mișcări de
flexie (reflexele de apărare)
 2.Reflexele vegetative au centrii in coarnele laterale ale substanței cenușii.
(exemple: reflexe de micțiune,sexuale, reflexul cardioaccelerator, reflexele
vasoconstrictoare)

Substanţa cenuşie a măduvii spinării

Dacă realizăm o secţiune la nivelul măduvei spinării, vom putea observa faptul
că aceasta este alcătuită atât din substanţă alba, cât şi din substanţă
cenuşie. Substanţa cenuşie este substanţa centrilor şi releelor, unde corpii
celulelor neuronale se aglomerează în nuclei şi unde neuronii realizează sinapse
între ei. Substanţa albă este locul unde prelungirile celulare se aglomerează în
fascicule şi alcătuiesc aparatul de transmisie.
Substanţa albă este distribuită în jurul substanţei cenuşii. Substanţa cenuşie are
forma literei „H”, prezentând două porţiuni antero-posterioare, ce sunt unite
printr-o punte transversală.

Maduva spinării este învelită la exterior de meningele spinal reprezentat de

cele trei foiţe ale acestuia: dura mater, arahnoida şi pia mater.
-Dura mater este foiţa cea mai dură ce înconjoară măduva, iar la nivel
medular, spre deosebire de cel cerebral, aceasta reprezintă doar foiţa internă
a durei mater cerebrale. Pe toată lungimea sa se pot identifica orificii ce sunt
străbătute de către arterele ce vascularizează măduva şi de rădăcinile nervilor
spinali.
-Arahnoida este situată între dura şi pia mater.
-Pia mater este foiţa cea mai profundă a meningelui spinal. Aceasta aderă la
suprafaţa externă a măduvei spinării, pătrunzând în toate şanţurile. Între pia
mater şi arahnoidă se interpune spaţiul subarahnoidian, la nivelul căruia se
găseşte lichid cefalorahidian.

Măduva spinării are forma unui cilindru turtit în sens antero-posterior.

Substanţei cenuşii medulare îi pot fi descrise:
- două coarne anterioare,
- două coarne posterioare şi
- două coarne laterale ce sunt prezente numai la nivelul măduvei toracale.

Substanţa albă a măduvei spinării

Este localizată la periferia substanţei cenuşii şi este organizată în trei perechi de
cordoane: o pereche anterioară, o pereche posterioară şi o pereche laterală.
Aceste cordoane sunt alcătuite din tracturi sau fascicule de fibre exogene sau
endogene.

Funcţia de conducere a măduvei spinării

Funcţia de conducere a măduvei spinării este realizată prin
intermediul fasciculelor de la nivelul substanţei albe prin căile ascendente şi
căile descendente de conducere a informaţiei.

I. CAILE ASCENDENTE - CAILE SENSIBILITATII

-Caile ascendente sunt senzitive.
-Conduc excitatiile sub forma de influx nervos, de la receptori (exteroceptori,
propioceptori si interoceptori) la centri nervosi, si deservesc sensibilitatea
corpului.
-Aceste cai sunt de doua tipuri: specifice si nespecifice.
Specifice pentru fiecare tip de sensibilitate (exteroceptiva si propioceptiva);
conduc impulsuri cu rol in perceperea si discriminarea stimulilor.
Nespecifice care conduc sensibilitatea interoceptiva (visceroceptiva) impreuna
cu calea spinotalamica.
-Sensibilitatea este propietatea unor parti ale sistemului nervos de a receptiona,
transmite sau percepe excitatii.
Sensibilitatea corpului (sensibilitatea somatica) este de trei tipuri:
sensibilitate exteroceptiva, sensibilitate propioceptiva si sensibilitate
interoceptiva.
 Sensibilitatea exteroceptiva este de trei tipuri: tactila fina (epicritica) si tactila
grosiera (protopatica), termica si dureroasa.

1. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE

Caile sensibilitatii exteroceptive sunt cai specifice; au pe parcurs trei neuroni;
au proiectie corticala; conduc impulsuri de la exteroreceptori tactili, termici si
durerosi in scoarta cerebrala, pentru formarea senzatiilor specifice.
a) Sensibilitatea tactila fina (epicritica)
-Sensibilitatea tactila fina este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll si
Burdach.
-au pe parcurs trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal, pe radacina
posterioara a nervului spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii bulbari Goll si Burdach.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) se afla in talamus, axonul sau se
proiecteaza pe scoarta cerebrala.
Rol: conduc informatii tactile fine si vibratii.Caile sensibilitatii tactile fine
conduc informatii privind forma, marimea, structura si perceptia greutatii
obiectelor.

b) Sensibilitatea tactila grosiera (protopatica)

Sensibilitatea tactila grosiera este condusa prin fasciculul spinotalamic
anterior.
- au pe parcursul lor trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal de pe radacina
posterioara a nervului spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul posterior medular.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) se afla in talamus; axonul sau se
proiecteaza pe scoarta cerebrala.
Rol: conduc informatiile tactile elementare (conduc informatii tactile grosiere
si de presiune usoara).

c) Sensibilitatea termica si dureroasa

Sensibilitatea termica si dureroasa este condusa prin fasciculul spinotalamic
lateral.
Caile sensibilitatii termice si dureroase au pe parcursul lor trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal de pe radacina
posterioara a nervului spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul posterior medular.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) se afla in talamus, axonul sau se proiecteaza
pe scoarta cerebrala.
Rol: conduc informatiile termice si dureroase

2.CAILE SENSIBILITATII PROPIOCEPTIVE (KINESTEZICE)

Caile sensibilitatii propioceptive sunt cai specifice.Conduc informatiile de la
propioceptori.Au proiectie corticala sau subcorticala.
a) Sensibilitatea propioceptiva constienta
Sensibilitatea propioceptiva constienta este condusa prin fasciculele
spinobulbare Goll si Burdach.
Caile sensibilitatii propioceptive constiente au pe parcurs trei neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii Goll si Burdach din bulb.
III.Al treilea neuron (tritoneuronul) se afla in talamus.
Rol: conduc informatiile de la propioceptori din regiunea gatului, trunchiului si
membrelor la scoarta cerebrala.
b) Sensibilitatea propioceptiva inconstienta
1.Sensibilitatea propioceptiva inconstienta este condusa prin fasciculul
spinocerebelos direct Flecshig, care preia informatii din partea inferioara a
corpului; nu se incruciseaza.
2.Sensibilitatea propioceptiva inconstienta mai este condusa si prin fasciculul
spinocerebelos incrucisat Gowers, care preia informatii din partea superioara
a trunchiului si membrele superioare, se incruciseaza la nivelul maduvei
spinarii.
Caile sensibilitatii propioceptive inconstiente au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ganglionul spinal.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii cornului posterior
medular.
Rol: conduc informatiile de la propioceptori din regiunea gatului, trunchiului si
membrelor in cerebel.
3.CAILE SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE (VISEROCEPTIVE)
Caile sensibilitatii interoceptive sunt cai specifice si nespecifice.
a) Caile specifice
Caile specifice sunt conduse prin fasciculele spinotalamice
b) Caile nespecifice
Caile nespecifice sunt reprezentate de substanta reticulata care se intinde de
la maduva sacrata pana in talamus.
 Rol: conduc informatii de la viscere.

II.CAILE DESCENDENTE - CAILE MOTILITATII

Caile descendente sunt motorii.Conduc impulsuri nervoase de la centri nervosi
ai encefalului spre maduva, si deservesc motilitatea corpului.
1.CAILE MOTILITATII VOLUNTARE (PIRAMIDALE)
Motilitatea voluntara este condusa pe caile piramidale corticospinale (directe si
incrucisate) si corticobulbare.
a) Caile piramidale corticospinale
Caile piramidale corticospinale strabat descendent toate etajele trunchiului
cerebral.
Caile motilitatii voluntare au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ariile neocortexului motor.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al maduvei
spinarii.
Rol: conduc comenzi pentru miscarile voluntare, precise, coordonate, ale
musculaturii somatice din regiunea trunchiului, membrelor si o parte din
regiunea gatului; de la nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral.
b) Caile piramidale corticobulbare
Caile piramidale corticobulbare se opresc in bulbul rahidian.Se incruciseaza la
nivele diferite ale trunchiului cerebral.
Caile piramidale corticobulbare au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in ariile neocortexului motor
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii motori de origine a
fibrelor motorii ale nervilor cranieni.
Rol: conduc comenzi pentru miscarile voluntare, precise, coordonate, ale
musculaturii somatice din regiunea capului si o parte din regiunea gatului.
2.CAILE MOTILITATII INVOLUNTARE (EXTRAPIRAMIDALE)
Caile motilitatii involuntare au origine corticala si subcorticala.
a) Caile extrapiramidale cu origine corticala
Caile extrapiramidale cu origine corticala fac sinapsa in ganglionii bazali (corpii
striati).
Caile extrapiramidale cu origine corticala au pe parcurs doi neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in neocortexul motor.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al maduvei
spinarii.
b) Caile extrapiramidale cu origine subcorticala
Caile extrapiramidale care pornesc din centri subcorticali au pe parcurs doi
neuroni:
I.Primul neuron (protoneuronul) se afla in centri subcorticali.
II.Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al maduvei
spinarii.
Rol: conduc comenzi catre muchi scheletici si determina contractii musculare
automate, intervin in realizarea unor activitati umane complexe, cum ar fi:
mersul, scrisul, condusul masinii, innotul, cantatul la intrumente.
Caile extrapiramidale cu origine subcorticala sunt reprezentate de fasciculele:
- tectospinale (cu origine in mezencefal);
- rubrospinale (cu origine in mezencefal);
- nigrospinale (cu origine in mezencefal);
- vestibulospinale (cu origine in nucleii vetibulari din bulbul rahidian);
- olivospinale (cu origine in olivele bulbare din bulbul rahidian);
- reticulospinale (cu origine in substanta reticulata a trunchiului cerebral);
Toate aceste cai ajung in cordoanele anterioare ale maduvei spinarii; exceptie
fac fasciculele rubrospinale care ajung in cordoanele laterale ale maduvei
spinarii.
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
(sistemul nervos autonom)

Sistemul nervos vegetativ – SNV – coordoneaza si regleaza functiile

organelor interne. Sistemul nervos vegetativ este constituit din doua
componente:
-SNV simpatic si
-SNV parasimpatic, ambele inerveaza aceleasi organe, avand de cele mai
multe ori efecte antagonice.

1.Sistem nervos simpatic

Sistemul nervos simpatic actioneaza in situatii neobisnuite: frica, furie, spaima.
Centri nervosi simpatici sunt situati in maduva spinarii, in coarnele laterale din
regiunea toracica (T1-T12) si lombara (L1-L2).
Partea periferica este reprezentata de ganglionii vegetativi si fibre vegetative
preganglionare si postganglionare.
2.Sistem nervos parasimpatic (cranian si sacral)
Sistemul nervos parasimpatic actioneaza in situatii obisnuite de liniste si relaxare
a organismului.
Centri nervosi parasimpatici sunt situati in trunchiul cerebral si in coarnele
laterale ale maduvei spinarii din regiunea sacrata.
Partea periferica este reprezentata de fibre nervoase de la nivelul trunchiului
cerebral si al maduvei spinarii din regiunea sacrata si plexuri vegetative.
II.Structural si topografic
Din punct de vedere structural si topografic este asemanator cu sistemul nervos
somatic, fiind alcatuit din sistem nervos central si sistem nervos periferic.
1.Sistem nervos central
Sistemul nervos central cuprinde:
- centri de comanda situati in maduva spinarii si in trunchiul cerebral
- centri de control si integrare vegetativa din hipotalamus, sistemul limbic si
scoarta cerebrala.
2.Sistem nervos periferic
Sistemul nervos periferic este alcatuit din ganglioni vegetativi si nervi.
NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE A
SISTEMULUI NERVOS

I.MENINGITA
Meningita este o boala infectioasa provocata de inflamarea meningelor
cerebrospinale (cele trei foite care protejeaza axul cerebrospinal).
1.Cauze
Cauzele sunt infectioase, toxice, alergice, virusuri, ciuperci, protozoare.
2.Simptome
Se manifesta prin dureri de cap, febra, varsaturi, fotofobie (frica de lumina),
contractia muschilor cefei, modificari importante in lichidul cefalorahidian.
3.Prevenire
Adoptarea unui stil de viata sanatos, evitarea frigului sau caldurii excesive.

II.HEMORAGII CEREBRALE
Hemoragiile cerebrale reprezinta revarsarea sangelui in tesuturi si cavitati, prin
ruperea unui vas de sange din creier (accident vascular cerebral).
1.Cauze
Hipertensiunea arteriala, afectiuni cardiace si vasculare, fumatul si consumul
excesiv de alcool, obezitatea, sifilisul, traumatisme arteriale, tumorile cerebrale.
2.Simptome
Se manifesta prin cefalee severa (dureri de cap puternice), varsaturi, lesin, pupile
inegale, modificari de personalitate, coma, paloare, agitatie, hipotensiune, puls si
ritm respirator accelerat.
3.Prevenire
Adoptarea unui stil de viata sanatos, evitarea consumului excesiv de tutun, alcool
si cafea.

III.COMA
Coma este o stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase
superioare
1.Cauze
Coma apare ca urmare a unei boli grave: meningita, encefalita, hemoragii
cerebrale, accidente traumatice, tumori, intoxicatii medicamentoase
2.Simptome
Pierderea cunostintei, lipsa de reactie fata de stimuli externi.
Pierderea sensibilitatii si a motilitatii voluntare cu pastrarea functiilor respiratorii
si circulatorii.
3.Prevenire
Adoptarea unui stil de viata sanatos; evitarea surmenajului, a activitatii nervoase
excesive.