CURSURI

ANUL II, SEMESTRUL 2

1
1. PRINCIPII DE ORGANIZARE FUNCŢIONALĂ A
SISTEMULUI NERVOS
2. NIVELURILE DE ORGANIZARE A SISTEMULUI
NERVOS
3. PRINCIPII DE ORGANIZARE SINAPTICĂ
 GENERALITĂŢI
- sistemele nervos şi endocrin  reglarea şi coordonarea sistemelor şi funcţiilor
corpului
- SN responsabil de:
- activitatea psihică (cunoaşterea, memoria, învăţarea)
- capacitatea de a rezolva probleme,
- capacitatea de a comunica prin simboluri (matematice, limbaj)
- o mare varietate de emoţii
- menţine homeostazia organismului  detectează, interpretează şi
răspunde condiţiilor schimbate ale mediului intern şi extern
Organele de simţ monitorizează TA, pH-ul fluidelor corpului,
temperatura, gustul, poziţia relativă a corpului, etc.

potenţiale de acţiune

măduvă şi creier:
- pot determina răspuns
(modifică frecvenţa cardiacă, mişcări ale corpului, etc)
- pot fi stocate şi utilizate mai târziu
- pot fi ignorate
 1. PRINCIPII DE ORGANIZARE FUNCŢIONALĂ A S.N.

I. COMPARTIMENTUL SENZORIAL AL S.N.

Receptorii senzitivi recepţionează informaţii  n. spinali:
- toate etajele măduvei
- S.R. a trunchiului cerebral
- cerebel
- talamus
- arii somestezice corticale

Reacţii: - imediate
- tardive: - memorizate,
- condiţionează reacţiile viitoare ale organismului
II. COMPARTIMENTUL MOTOR AL S.N.
1. axul motor somatic
Efectorii somatici sunt comandaţi de:
- măduva spinării
- S.R. bulbară
- ganglionii bazali
- cerebel
- cortexul cerebral
2. axul motor autonom
 2. NIVELURILE DE ORGANIZARE A S. N.
N

I. NIVELUL SPINAL
Rol: mers, apărare, postură, vasomotricitate, funcţii gastrointestinale
Nivelurile superioare comandă îndeplinirea funcţiilor spinale.

II. NIVELUL CEREBRAL INFERIOR (trunchi cerebral, hipotalamus, talamus, cerebel,

ganglioni bazali)
Rol: funcţii inconştiente (T.A., echilibru, reflexe alimentare).

III. NIVELUL CEREBRAL SUPERIOR (scoarţa cerebrală)

III. NIVELUL CEREBRAL SUPERIOR (scoarţa cerebrală)
Rol: memorie, procese de gândire
Centrii inferiori  starea de veghe a scoarţei  deschide
banca de date mnestice pentru mecanismele gândirii:
- compară experienţa nouă cu faptele memorate
- selecţia noilor informaţii
- canalizarea noilor informaţii spre arii:
- de stocare adecvate pentru utilizarea viitoare
- motorii  răspuns
I. NIVELUL PROTOCHINETIC = măduva spinării şi trunchiul cerebral
II. NIVELUL ARHICHINETIC = tuberculii cvadrigemeni şi cerebelul
III. NIVELUL PALEOCHINETIC = diencefalul şi corpii striaţi ai telencefalului
IV. NIVELUL NEOCHINETIC = scoarţa cerebrală
A. ANATOMICĂ I. Sistemul nervos central = nevrax
1. măduva spinării
2. encefalul = creierul
a. trunchiul cerebral:
cerebral
 bulbul rahidian
 puntea lui Varolio = protuberanţa inelară
 mezencefalul
 pedunculii cerebrali
 coliculii cvadrigemeni = lama cvadrigeminală
b. cerebelul
c. creierul mare:
 diencefalul:
-talamusul
-metatalamusul
-subtalamusul
-epitalamusul
-hipotalamusul
 emisferele cerebrale
II. Sistemul nervos periferic
* ganglioni
* nervi
 B. CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ
1. sistemul nervos somatic = de relaţie cu mediul extern
2. sistemul nervos autonom = vegetativ = visceral = de relaţie cu mediul intern
 sistemul nervos simpatic = ortosimpatic
 sistemul nervos parasimpatic
C. CLASIFICARE STRUCTURALĂ

1. Sistemul nervos central

a. substanţă cenuşie
* coloane
* nuclei
* scoarţă
b. substanţă albă:
* cordoane
* tracturi
* fascicule
* anse
* pedunculi
* capsule
c. substanţă reticulată = nuclei şi tracturi

2. Sistemul nervos periferic

* ganglioni nervoşi: - senzitivi
- autonomi
* nervi (rădăcini, trunchi, ramuri)
* plexuri (somatice, autonome)
 STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS

CLASIC
- neuroni - recepţionează stimulii şi conduc potenţialele de acţiune
- celule gliale = nevroglia
MODERN
- neuroni
- elemente non-neuronale:
- celule interstiţiale:
- celulele macrogliei
- celulele neurolemei = celule Schwann
- celule satelite
- elemente tisulare conjunctive:
- fibroblaşti
- fibre colagene, reticulare
- microglie
- histiocite
- vase de sânge
- fluidul extracelular
 3. PRINCIPII DE ORGANIZARE SINAPTICĂ

DEFINIŢIA SINAPSEI
= contactul membrană-membrană dintre un neuron (presinaptic) şi alt
neuron (postsinaptic), un efector (muşchi, glandă) sau un receptor

CLASIFICAREA SINAPSELOR
1. DUPĂ LOCALIZARE
 axo-somatică
 axo-dendritică (cu sau fără gemule)
 axo-axonică
 dendro-dendritică

2. FUNCŢIONALĂ
 activatoare
 inhibitoare
a. Embriogeneza tubului neural-neurulația–
săpt.3 - 4
b. Organizarea tubului neural
c. Evoluția porțiunii caudale a tubului neural –
dezvoltarea măduvei spinării în perioada
embrionară
d. Evoluția porțiunii craniale a tubului neural –
dezvoltarea encefalului în perioada embrionară.
e. Defecte de tub neural în relație cu dezvoltarea
embrionară
f. Evoluţia segmentelor tubului neural în perioda
fetală
g. Leziuni evolutive ale segmentelor tubului neural
1. Ectodermul -
originea embrionară
a tubului neural
Notocord Cavitate amniotică

Ectoderm

Mezoderm

Endoderm

Secțiune transversală care ilustrează dezvoltarea celor 3 straturi

germinative. Ziua 17. (Modificat după Sadler, 2008).
 2. Placa neurală - îngroșarea Marginea
ectodermului supraiacent secționată a
cavității
amniotice
Creasta
neurală
Placa neurală
Placa neurală epiderm

Placa neurală

Nodulul
Mezoderm
primitiv
paraxial

Linia primitivă
Aortă dorsală

Vedere dorsală a unui embrion de aprox.

19 zile – se observă placa neurală formată
prin îngroșarea ectodermului supraiacent.
(Modificat după Sadler, 2008).
3. Plicele neurale – marginile plăcii Plica neurală

neurale devin proeminente

4. Șanțul neural –plicele neurale se
apropie una de cealaltă Placa neurală

Șanț neural

somite
Creasta neurală

Șanț neural
Linia
primitivă

Vedere dorsală a unui embrion de

aprox 20 zile – se observă formarea
plicelor neurale și a șanțului neural.
(Modificat după Sadler, 2008).
5. Tubul neural –plicele neurale fuzionează pe Plică neurală
linia mediană. Fuziunea începe cranial și
progresează caudal și cranial.
Creastă neurală
ectoderm

Tub neural

Mezoderm
intermediar

Vedere dorsală a unui embrion de aprox 22 zile

– se observă formarea tubului neural. De fiecare
Cavitate parte a tubului neural sunt vizibile 7 somite
intraembrionică distincte.Celulele crestei neurale sunt prezente
pe toată lungimea tubului neural. (Modificat
după Sadler, 2008).
endoderm
6. Formarea neuroporilor – Neuropor cranial

extremitățile cranială și
caudală ale tubului neural ce
comunică cu cavitatea
amniotică
7. Neuroporul cranial se închide
în ziua 25 – stadiul de 18-20
somite
8. Neuroporul caudal se închide
în ziua 27 – stadiul de 28 somite

Neuropor
cranial

Tub neural – ziua 23. (Modificat după Sadler, 2008).

 Neuropor caudal
deschis

Ziua 25/26. Embrion – stadiu Ziua 28. Embrion – stadiu Carnage 13(30
Carnage 11(13 – 20 somite). somite).Neuroporii sunt
(http://embryology.med.unsw.edu.au/M închiși(http://embryology.med.unsw.edu.au/Medicine/BGDlab4
edicine/BGDlab4_11.htm) _11.htm)
1. Epiteliu pseudostratificat
– stabilirea de complexe
joncționale

2. Diviziuni repetate și
diferențierea
neuroepiteliului

Tub neural – ziua 28.

http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-nervous/nerv_htms/nerv001.htm
 3. diferențierea
neuroepiteliului în 3 straturi

Strat neuroepitelial
(ependimal)
Placă alară Substanța
Strat intermediar
(zona de manta) cenușie a
Placă bazală SNC

Canal neural Sistemul cavitar al

SNC

Strat marginal Substanța

albă a
SNC

Tub neural – 6 săpt.

http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-nervous/nerv_htms/nerv001.htm
1. Cele trei straturi sunt prezente în săpt. 4
2. Se dezvoltă fibrele nervoase motorii – săpt .4

Placa ventrală

Canal
central
strat ependimal

Strat
intermediar

Strat marginal
Placă dorsală

Secţiune prin măduva spinării la embrion de 4 săpt.(Modificat după Williams

şi colab.- 1995)
 Placa alară

Canal
central
Strat
ependimal

Placa bazală

Secţiune prin măduva spinării la embrion de 4 MS – 6 săpt.

http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-
săpt. jumătate.(Modificat după Williams şi nervous/nerv_htms/nerv001.htm
colab.- 1995)
Ganglionii spinali se dezvoltă din celule crestei neurale

Ggl.spinal

Placa
alară

placa bazală

Axonii neuronilor motori cu originea în neuronii

plăcii bazale şi fibre cu traiect central şi
periferic cu originea în ganglionii spinali.
(Modificat după Sadler, 2008).
MS – 6 săpt.
http://www.med.unc.edu/embryo_images/
unit-nervous/nerv_htms/nerv001.htm
1. Stadiul de 3 vezicule şi 2 flexuri – înainte de a se închide neuroporul
anterior (cranial) – săpt.4

Flexura cefalică

Mezencefalul
Prozencefal

Rombencefalul

Flexura cervicală

Embrion – 4/5 săpt .

http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-nervous/
nerv_htms/nerv001.htm
 2. Stadiul de 5 vezicule şi 3 flexuri –
săpt.5 Mezencefalul

diencefalul
Istmul
rombencefalic

telencefalul
Metencefalul

Flexura pontină

Mielencefalul

Embrion – 5 săpt.
http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-nervous/
nerv_htms/nerv001.htm
Derivatele veziculelelor cerebrale
 Placă dorsală Ventricul IV

Mezencefal

Marginea
rombencefalului

Placă bazală

Placă alară

Embrion – 8-9 săpt.

http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-
Embrion de 6 săpt. Placa dorsală a fost
nervous/nerv_htms/nerv001.htm
îndepărtată. (Modificat după Sadler,
2008).
 1.Formarea punţii – pe baza plăcilor alare și bazale
2.Formarea cerebelului – pe baza marginilor (buzelor)
rombencefalului – sfârșitul săpt. 6 care produc o pereche de
plăci cerebeloase

extraventric
cerebel Placa
cerebeloas
ă
Placă bazală

Placă alară Evidenţierea plăcilor cerebeloase, la un

embrion de 8 săpt. care s-au unit pe linie
mediană formând un primordiu unic ce acoperă
ventriculul IV. (Modificat după Sadler, 2008).

Embrion – 6 săpt.Evidențiază organizarea

metencefalului în placă alară și placă bazală
http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-
nervous/nerv_htms/nerv001.htm
3. Placa cerebeloasă este formată inițial din straturile neuroepitelial,
intermediar și marginal.

cerebelul

Strat marginal
Plex
choroid
tela Strat
choroidea intermediar
Strat neuroepitelial
Stra
Ventricul IV

Cortexul cerebelos la 8
puntea măduva
săpt. format din cele 3
straturi. (Modificat după
Secțiune prin metencefal la 6 săpt. de dezv Sadler, 2008).
embrionară.
Mezencefalul se organizează în plăci alare și bazale,
prezentând o cavitate centrală.
Coliculii
Placă alară quadrigemeni
Şanţ
limitant

Cavitate
centrală Apeductul
Sylvius
Strat Crus cerebri (pedunculi
marginal cerebrali)
Placă bazală Nuclei motori

Embrion de 6 săpt. Săgeţile arată direcţia de migrare a

celulelor din placa alară pentru a forma nucleul roşu şi
subst. neagră. (Modificat după Sadler, 2008).
1. Diencefalul este alcătuit din 2 plăci alare, o placă dorsală, dar nu conține placa ventrală și
plăcile bazale
2. Epitalamusul – se dezvoltă din porțiunea cea mai caudală a plăcii dorsale – săpt.7
3. Plăcile alare formează pereții laterali ai diencefalului (talamusul și hipotalamusul separați
de șanțul hipotalamic) – vizibili la sfârșitul săpt.5
talamus

hipotalamus
Placă dorsală epitalamu
s
epifiza

Talamus
Şanţul
hipotalamic
Lama terminală

Corpi
Chiasma optică mamilari
hipotalamus

Embrion – 8 săpt. Suprafața medială a prozencefalului și

http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit- diencefalului la un embrion de 7 săpt.
nervous/nerv_htms/nerv001.htm (Modificat după Sadler, 2008).
 1. Adenohipofiza se dezvoltă din punga lui Rathke – săpt.3
2. Partea intermediară se dezv. din peretele post. al pungii lui Rathke
3. Neurohipofiza se dezvoltă din infundibulum
4. Punga lui Rathke pierde legătura cu cavitatea orală și se află în contact strâns cu
infundibulum – săpt.8

Punga lui Cavitatea

orală
Rathke

Embrion de 5 săpt. Secțiune sagitală a unui embrion de 6 săpt. Se observă

http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-
nervous/nerv_htms/nerv001.htm
punga lui Rathke sub forma unei evaginări a tavanului
cavității orale , precum și infundibulum sub forma unei
îngroșări a planșeului diencefalului. (Modificat după
Sadler, 2008).
 1. Săpt. 5 - veziculele cerebrale apar ca 2 evaginaţii laterale unite print-o porţiune mediană –
lama terminală, după care încep să devină proeminente.
Emisfere Lobul
cerebrale Occipital

talamus
Bulb
olfactiv
hipotalamus

Chiasma
optică

Embrion – 8 săpt.
http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-nervous/nerv_htms/ Porţiunea cea mai rostrală a prozencefalului se
nerv001.htm
extinde postero-lateral ca emisfere cerebrale.
(Modificat după Sadler, 2008).
 2. Porțiunile bazale ale emisferelor cerebrale se dezvoltă și devin
proeminente în lumenul ventriculului lateral – corpul striat
3. Cortexul cerebral se dezvoltă pe seama unei structuri numită Pallium

Ventricul Lateral hipocamp

Plex
coroid

Plex
coroid Corp striat
Ventricul
III

Embrion -săpt.7, care arată protruzionarea corpului striat la nivelul planşeului

ventriculului lateral şi a orificiului lui Monro. (Modificat după Sadler, 2008).
 Eșec de închidere a
neuroporului
anterior(cranial) -
anencefalia

Închidere
incompletă a
tubului neural-
encefalocel

Defect de închidere a
neuroporului posterior
(caudal) – spina bifida

http://www.pathology.vcu.edu/WirSelfInst/neuro_medStudents/
devdis.html
1. Stratul ependimal se uneşte posterior şi
formează septul median dorsal – limitează
extinderea canalului central
2. Plăcile bazale nu fuzionează – fisura mediană
ventrală
Sept median dorsal
Corn
Cocordon
Cordonposterior
posterior
Corn ant.
Corn posterior ant.
Răd. Post

Cordon lateral
Răd.
Canal central Mot.
Corn anterior Cel
Teaca de mielină
Schwann

Mielinizarea nervilor periferici începând cu luna

a-IV- a pe baza celulelor Schwann şi a celulelor
Cordon anterior oligodendrogliale. (Modificat după Sadler, 2008).
MS – 3 luni. (Modificat după Williams şi colab.-
1995)
3. Dezvoltarea măduvei spinării în raport cu coloana vertebrală

dura

S1
Rădăcina
S1

Limita inf. a MS la adult.

http://www.imaginghealthcare.com/im
ages/pm/epidural1.gif
A – luna a-III-a MS ocupă tot canalul vertebral, B- luna a-V-a
MS la S1, C- la nou născut limita inf. a MS la L2- L3.
(Modificat după Sadler, 2008).
Diferențierea plăcilor bazale și alare

Plex coroid Grupul visceral

Grupul somatic eferent general
aferent
Grupul visceral
aferent special Ventriculul IV

Grupul visceral
aferent general

Nc. olivar
Grupul Grupul visceral
somatic eferent special
eferent

Secţiune transversală la nivelul bulbului.Diferențierea plăcilor bazale și alare. Se

observă formarea grupelor nucleare. Nucleii olivari s-au format din celulele plăcii alare.
Plexul choroid produce LCR.
(Modificat după Sadler, 2008).
 Diferențierea plăcilor bazale și alare
Ventricul IV Placa dorsală
Gr. Somatic
aferent
Marginea
rombencefalului Gr. Visceral
aferent special

Gr. Visceral aferent

general

GGr. Visceral eferent

general
nc. pontini
Gr. visceral eferent
Gr. somatic eferent special

Secţiune transversală la nivelul punţii.Se observă diferențierea ariilor motorii și senzoriale la

nivelul plăcilor alare și bazale.
Nucleii pontini s-au format din celulele plăcii alare.
(Modificat după Sadler, 2008).
 1. Cerebelul proemină dorsal – luna 3
2. Apare fisura posterolaterală și apoi cea primară – sfârșitul lunii 3
3. Pe parcursul dezvoltării are loc un proces de pliere transversală

Placa cerebeloasă
Emisfere
cerebeloase

Vălul medular
posterior

Cerebelul la 4 luni. (Modificat după Sadler,

2008). În săpt. 12 sunt vizibile emisferele
cerebeloase şi vermisul format prin unirea
emisferelor cerebeloase începând cu săpt. 9.
În săpt. 15 această fuziune continuă inferior
fiind completă. În luna a treia cerebelul
proemină dorsal.
Plex choroid
Embrion – 9 săpt.
http://www.med.unc.edu/embryo_images/unit-nervous/
nerv_htms/nerv001.htm
1. Se formează stratul granular extern iar în luna 6 se formează din acesta diferite tipuri celulare
( celule granulare)
2. Celule în coșuleț și cele stelate se formează din celule ce proliferează în subst. albă( strat
intermediar)
Cortex
Celule cerebelos
Strat granular Purkinje
extern Subst. albă

Celule Nc.
Purkinje dinţat
Ventricul IV Strat
intermediar

Cerebelul la 13
Cerebelul la 15
Cortexul cerebelos la 12 săpt. unde se săpt.
săpt.
remarcă apariția stratului granular extern.
1.Diferențierea plăcilor bazale și alare
2. Cavitatea mezencefalului devine Apeductul lui Sylvius

Apeductul
coliculi cerebral

Gr. Visceral
eferent
Gr. Somatic
eferent
Nucleul
roșu

Subst.neagră

Mezencefalul la 16 săpt. punţii.Se observă diferențierea ariilor

motorii și senzoriale la nivelul plăcilor alare și bazale.Nucleul roșu și
subst. neagră s-au format din plăcile alare.(Modificat după Sadler,
2008).
1. Formarea formațiunilor comisurale pe baza lamei terminale –
începutul perioadei fetale (săpt.9/10)
2. Fornixul – săpt. 9
3. Corpul calos – săpt.10

Ddimensiunile
ulterioare ale Placă dorsală
corpului calos
Comisura habenulară

Corp Comisura
calos post
coliculi

cerebel
Comisura
ant
Bulb Chiasma optică
olfactiv

Formațiunile comisurale la 4 luni.Linia întreruptă indică

viitoarea poziție a corpului calos. (Modificat după Sadler,
2008).
 1.Emisferele cerebrale cresc și se sprijină pe pereții diencefalului
2. Inițial emisferele cerebrale au o suprafață netedă, după care se plicaturează și se
formează lobi și girusuri
3.Procesul de formare a fisurilor începe în luna 4 – fosa cerebrală laterală pe peretele
lateral al fiecărui emisfer cerebral
4. În luna 3 celulele stratului intermediar migrează în stratul marginal – cortexul
primordial, iar în luna 6 se observă demarcația straturilor corticale (6 ca și număr),
dezvoltarea acestora continuând după naștere
Emisfer
cerebral
diencefal

nervi
infundibulum cranieni

săpt.14. Suprafața netedă a Săpt .22 Se observă fosa cerebrală laterală și

emisferelor cerebrale. apariția șanțului central.
4. Până în luna 6 apar alte șanțuri - șanț central, parietooccipital
5. În lunile 7-9 apar șanțurile secundare și terțiare
6.Cavitatea telencefalului se micșorează prin îngroșarea scoarței cerebrale – ventricul
lateral Șanț
central
Șanț
lateral

insula Lob
Săpt.26 occipital

puntea

girusuri

Șanț
central
Lob
insula frontal

Lob
temporal cerebel

Săpt.38
Săpt.30
 1. Malformații ale liniei mediane

Agenezie de corp calos și septum pellucidum.

Holoprozencefalia – cavitate monoventriculară Fața medială a emisferului cerebral.
cu dezv.incompletă a ventric.III și a neocortexului

http://www.pathology.vcu.edu/WirSelfInst/neuro_medStudents/
devdis.html
 2. Malformații ale sistemul cavitar
Ganglioni Cortex
bazali cerebral talamus
cerebel
tectum

Bulb bulb
olfactiv hipotalamus
punte
tegmentum

Obstrucţie – Hidrocefalie

http://www.pathology.vcu.edu/WirSelfInst/neuro_medStudents/
devdis.html
 3. Leziuni cerebrale distructive

Porencefalia – cavitate în teritoriul de

distribuție a a. cerebrale mijlocii. Schizencefalia – trimestrul III

Hidraencefalia – membrana pială subțire cu

pathweb.uchc.edu/frame_oandp.php?whatorga
resturi din emisferele cerebrale. Apare ca n=Br..
urmare a infecției sau ischemiei intrauterine
4. Malformații ale fosei cerebrale post

Hipoplazie de vermis Sdr. Dandy-Walker

www.pathguy.com/lectures/cns-all.htm