ABORDAREA BOLNAVULUI

NEUROLOGIC

Motto “ Numai prin creier am facut saltul spre fiinta umana si

nu prin totalitatea creierului nostru si doar prin cateva
elemente din anatomia sa: numarul de neuroni, indeosebi
cei de asociatie din structura cortexului- suport al
cap[acitatii noastre de a rationa.”
• In termeni de informatica sistemul nervos este un ansamblu de
structuri care asigura receptia integrarea, transformarea si
transmisia informatiilor (deci proceseaza si prelucreaza
informatiilevenite din interiorul organismului cat si din afara sa)

• Acest fapt este posibil prin existenta in structura sa a doua

componente:
• SN somatic
• SN vegetativ
• Fiecare componenta are o structura centrala si una periferica

• Unitaeta structurala si functionala a SN = neuronul

• Structura de baza= unitatea motorie

 SISTEMUL NERVOS
central
SN – somatic
periferic

central
SN – vegetativ
periferic
 FUNCTIILE SISTEMULUI
NERVOS SOMATIC
• Motorie - miscarea / contractia fazica (activa)
- postura / tonus (pasiva)
- activitate motorie reflexa (reflexa)
- activitate motorie automata (automata)
• Senzitiv-senzoriala: - receptor periferic
- protoneuron senzitiv
- neuroni II/III in SNC
- analizator cortical
• In perturbarea comportamenului motor din punct de vedere
semiologic se descriu:

• patologia miscarii voluntare: - paralizia

- astzia
- ataxia
• patologia motilitatii reflexe: - modificari de tonus muscular
(hipo/hiertonie)
- abolirea ROT
- reflexe patologice
• patologia miscarilor asociate : - hipomimia
- lipsa de balans a membrelor superioare
• Efectele unei leziuni la nivel SN:
distructiva: semne de deficit( negative) = paralizie
iritativa: semne de excitatie ( pozitive) = convulsii

Aceste manifestari sunt determiante de raspunsul particular al

SN la o leziune:
- fenomen de eliberare
- fenomen de inhibitie

Bolile SN = ca o conditie care produce o leziune vizibli

anatomic si bine definita biochimic
 DIAGNOSTIC NEUROLOGIC
1. Dg simptom (implicit semne)
2. Dg sindrom (cate sisteme motorii senzitive implicate)
3. Dg topografic: nivelul leziunii (SNC, SNP)
4. Dg etiologic: schema VITAMIN-DEC
• V- vascular
• I - inflamator/infectios
• T - traumatic
• A - autoimun
• M - matabolic
• I - iatorgen
• N- neoplasm
• D- degenerativ
• E- ereditar
• C- congenital

5. Dg functional: evaluarea gradului de dizabilitate

 NEUROANATOMIE
TRACTURILE LUNGI
• aceste tracturi se incrucisaza producand semne neurologice de focar

• tractul corticospinal (descendent)

- conecteaza cortexul cerebral (girusul precentral) cu MS (lateral si
ventral), trecand prin 1/3 a bratului posterior al capsulei interne si se
incruciseaza la nivel bulbar caudal

• tractul corticobulbar (descendent)

- conecteaza cortexul cerebral (girus precentral) cu nucleii dn trunchiul
cerebral trecand prin genunchiul capsulei interne
- se incruciseaza inainte de conexiunea cu nucleii nervilor cranieni
 NEUROANATOMIE

• tractul spinotalamic (ascendent)

- conecteaza exteroceptorii cu cortexul cerebral (girus postcentral) contralateral,
facand sinapsa cu al treilea neuron in talamus (nucleu ventral posterolateral)
- trece prin bratul posterior al capsulei interne

• tractul spinobulbar (lemniscal)

- conecteaza extero- si proprioceptorii cu cortexul cerebral (girus postcentral)
contralateral, facand sinapsa cu al treilea neuron in talamus (nucleu ventral
posterolateral)
- trece prin bratul posterior al capsulei interne
cale lemniscala cale lemniscala
cale extralemniscala
 NEUROANATOMIE

• tractul optic
- conecteaza retina cu lobul occipital si
se incruciseaza la nivelul chiasmei
optice
 NEUROANATOMIE

• FASCICULUL LONGITUDINAL MEDIAL

- conecteaza nucleii nervilor cranieni III, IV si VI,
functioneaza ca eferenta pentru nucleii vestubulari
laterali si coboara la MS

- are rol important in miscarile globilor oculari

NEUROANATOMIE
 NEUROANATOMIE

• DERMATOMERE
- umar – C4,
- police- C6,
- degetul mic membrul superior-
C8,
- maelon-T4,
- omilic-T10,
- regiunea inghinala –L1,
- haluce-L5
 NEUROANATOMIE

• Placa neuromusculara
si nerv periferic
 NEUROANATOMIE

• Maduva spinarii
Legenda:
3- fascicul piramidal (corticospinal)
15,16 – cordoane posterioare (cale
lemniscala – fascicol spinobulbar)
20- cale extralemniscala (fascicol
spinotalamic)
26- corn anterior (sediul pericarionului
– neuron motor periferic)
19- corn posterior – integreaza caile
sensibilitatii
18,22 - fascicule spino-cerebeloase
 NEUROANATOMIE
• Trunchiul cerebral

A. Mezencefal
B. Punte
C. Bulb
D. Maduva spinarii
 NEUROANATOMIE

• Capsula interna

1.capul nucleului caudat

2. fibre cortico-pontine
3. radiatiile talamice
4. nucleul lenticular
5. fibre corticonucleare (genunchi capsula)
6. fibre corticospinale (brat posterior)
7. fibre corticorubrale
8. fibre cortico-reticulare
9. radiatii talamice
10. radiatii acustice
11. radiatii optice
12. corpii geniculati mediali
13. corpi geniculati laterali
14. talamus
 NEUROANATOMIE

• Emisfere cerebrale
Legenda
18 – sant central (Rolando)
17 – girus precentral (prerolandic)
= arie motorie 4 – origine fasc
piramidal
19 – girus postecentral (postrolandic)
= arii senzitive3, 1,2 – proiectia
sensibilitatii – cale lemniscala si
extralemniscala
 NEUROANATOMIE
• Emisfere cerebrale
• Cortex motor
- somatomotor
primar (4)
- Premotor (6,8)
- Aria limbaj Broca
(44,45)
• Cortex somatosenzitiv
- aria 1 ( sensibilitatea
superficiala)
- arai 2 – sensibiliatea
profunda
- aria 3 sensibilitatea
dureroasa
• Cortex senzorial
- auditiva primara 41
- gustativa primara – 43
- vizuala primara 17
- olfactiva 28
- vestibulara primara (gir
postcentral)
 BAZELE MORFOLOGICE ALE FUNCTIEI
MOTORII
• Studiul analitic al motricitii este posibil prin izolarea artificiala a
nevraxului la diferite niveluri

- motricitate tonicaholocinetica= atitudine, postura – depinde de

sistemul extrapiramidal

- motricitate fazica  idiocinetica = miscare-deplasare – depinde

de sistemul piramidal

- Apelative ca piramidal, extrapiramidal nu corespund realitatii

anatomice si fiziologice ci mai degraba unor sindroame clinice
(sindroame neuro majore: NMC, NMP, extrapiramidal, cerebelos,
vestibular)
 BAZELE MORFOLOGICE ALE
FUNCTIEI MOTORII

1. NMC: initiaza si opreste miscarea

2. NMP: efectueaza miscarea
3. CEREBELOS: regleaza directia si precizia miscarii
4. EXTRAPIRAMIDAL: viteza si stabilitatea miscarii
5. VESTIBULAR: echilibrul static si dinamic
6. SENZITIV SENZORIAL: vaz, proprioceptori
7. INTERGRITATEA SISTEMULUI MUSCULAR
 Sinteza cailor si motricitatii
-precizie, rapiditate Hemiplegie
Etaje cortical apraxie
-previziune -monoplegie
- initiere voluntara
Misc lente, postura Etaj talamo-striat Coree
-prepararea misc rapide Atetoza
- automtaisme Hemibalism
-programarea schemei motorii Tremor de repaos
complexe
- initierea misc inainte de executie

miscari\ fine rapide Dismetrie

(programare si control) Cerebel si trunchi
- tonus cerebral Tremor intentional
-coordonare spatiala -adiadocokinezie

Mentinerea posturii Fasciculatii

Maduva spinarii paraplegie
-executarea misc spasticitate
- reflexe
- tonus

Sistem nervos fibrilatii Paralizie radiculara

conducere
periferic tronculara
CELE MAI COMUNE SIMPTOME
ALE BOLNAVULUI NEUROLOGIC

1. Durerea
2. Pierderea constientei (sincopa, coma)
3. Disfunctii senzoriale (vaz, ameteli)
4. Disfunctii senzitive (amorteli, prestezii)
5. Tulb. motorii (mers, coord., misc.
involunt.)
6. Tulb. SNV (vezicale, sexuale)
7. Tulb. ANS (vorbire, limbaj, orientare,
memorie, somn, constienta)
 BIBLIOGRAFIE
1. K.W. Lyndsay: Neurology illustrated, Ed
Churchill Livingston NY, 1997
2. R.L. Rodnitzky: V. Allen’s Pictorial Manual of
neurologic tests.A Guide to the Performance and
Interpretation of the Neurologic Examination;
Third Edition,Year book medical publishers Inc,
1998
3. P.A. Young: Neuroanatomie generală şi clinică,
Ed Williams & Wilkins, 1997
SAU
4. P. Kamina: Anatomie clinique, Tome 5. 2008,
Edition Maloine, France