Noțiuni generale despre

motilitate
Prof. Dr. Bogdan O. Popescu, CS I
Disciplina de Neurologie – Spitalul Clinic Colentina
Facultatea de Medicină
U.M.F. “Carol Davila”, București
 Planul cursului

1. Noțiuni esențiale despre sistemul nervos

2. Noțiuni generale despre motilitate

3. Sindromul de neuron motor central

NOȚIUNI ESENȚIALE DESPRE
SISTEMUL NERVOS
Organizarea sistemului nervos

Peripheral nervous system

Emisferele cerebrale
Ariile corticale - specializare
Să construim un creier (1)
Să construim un creier (2)
Să construim un creier (3)
Să construim un creier (4)
Să construim un creier (5)
Să construim un creier (6)
Să construim un creier (7)
Să construim un creier (8)
Să construim un creier (9)
Să construim un creier (10)
Să construim un creier (11)
Măduva spinării
Măduva spinării
Meningele
Tipuri de celule în SNC
 Bariera hemato-encefalică
• Barieră de difuzie în două
sensuri
• Esențială pentru
funcționarea normală a SNC
• Celule endoteliale cu
joncțiuni strânse particulare
• Transport vezicular redus
(transcitoză)
• O2, CO2 – difuzie de gradient
• Aminoacizi, glucoză –
transportori
• Molecule mai mari-
endocitoză mediată de
receptori
Ballabh et al, Neurobiol Dis, 2004
Popescu et al, J Neurol Sci, 2009
 Structura nervilor periferici

http://bme240.eng.uci.edu http://www.backpain-guide.com
http://employee.lsc.edu/faculty
NOȚIUNI GENERALE DESPRE
MOTILITATE
 Tipuri de mișcări

• Mișcări voluntare

• Mișcări automate

• Mișcări reflexe
 Motilitatea voluntară
• Necesită o succesiune de contracții ale diferitelor
grupe musculare – realizarea unui act motor
• Structuri nervoase centrale și periferice care
participă la un act motor:
– cortexul motor (NMC)
– ganglionii bazali
– cerebelul
– trunchiul cerebral/măduva spinării (tract piramidal)
– nervii periferici
– sinapsele neuromusculare
– mușchii striați
 Calea motilității voluntare
• Neuronii motori
centrali (NMC)
• Neuronii motori
periferici (NMP) NMC

• Sinapse la nivelul
trunchiului cerebral
sau a cornului anterior
medular NMP
 Alte structuri care modulează activitatea
căii motilității voluntare

• Ganglionii bazali – participă la inițierea

mișcării, asigură un tonus muscular optim
pentru fiecare mișcare în parte

• Cerebelul – coordonarea mișcărilor, reglarea

rapidă a tonusului grupelor musculare
agoniste/antagoniste
 Tractul piramidal (corticospinal)
• Pericarionii NMC:
– 2/3 cortex, girus precentral, aria motorie primară
(4 Brodmann) + aria motorie secundară (6)
– 1/3 cortex, girus postcentral (3,1,2)
 Aria motorie primară
• Prezintă o somatotopie a grupelor musculare
scheletice
• În cortex – numărul de neuroni alocat fiecărui
segment nu este proporțional cu masa
musculară, ci cu numărul de grupe musculare
capabile de contracții independente
• Segmentele corporale capabile de mișcări
elaborate – reprezentare largă
• Imagine deformată a corpului uman =
homunculus motor
 Aria motorie primară - histologie
I
• Predominanța
neuronilor piramidali II
– straturile III și V III

IV
• Fenotip neuronal
caracteristic – V
neuronii piramidali
gigantici Betz – V
(pericarioni 120 μm) VI
http://www.bioon.com/bioline/neurosci/course/basmot.html
 Tractul piramidal (corticospinal)
• De la nivelul ariei motorii – emerg axonii –
orientare în evantai – coroana radiată
• Axonii se strâng la nivelul capsulei interne
(somatotopie):
– genunchiul capsulei: extremitatea cefalică
(fasciculul cortico-nuclear)
– brațul posterior(dinspre anterior spre posterior):
mb. superioare, trunchi, mb. inferioare
 Tractul piramidal (corticospinal)

• În mezencefal: 3/5 mediane în partea

anterioară a pedunculilor cerebrali
• În punte: partea anterioară, fibre disociate,
printre care nuclei proprii punții
• În bulb – în partea anterioară, inferior:
protuberanță = decusația piramidală,
tracturile se încrucișează (90%) – tractul
corticospinal lateral
http://www.britannica.com
 Alte căi motorii cu origine supraspinală,
non-piramidale
• Tractul reticulospinal (FR din punte și bulb):
– pontin: facilitează contracția mușchilor anti-gravitaționali
(extensori)
– bulbar: facilitează contracția flexorilor proximali
• Tractul tectospinal (coliculii cvadrigemeni): asigură
mișcarile reflexe oculocefalogire și acusticocefalogire
• Tractul rubrospinal (nc. roșu): facilitează musculatura
flexoare distală a membrelor
• Tractul vestibulospinal: facilitează contractia
extensorilor trunchiului și membrelor

• Toate aceste tracturi modulează activitatea căii

piramidale, la nivelul cornului anterior medular
 Neuronii motori periferici (NMP)
• Segmentul final al căii motilității voluntare
• Fac legătura între nevrax și mușchii striați
• Pericarionii se găsesc la nivelul:
– nucleilor motori ai trunchiului cerebral
– cornului anterior medular
• Un NMP inervează 10-1000 fibre musculare
• Unitate motorie = un neuron + ff. musculare
inervate
 Tipuri de NMP

• Motoneuronii α – ff extrafusale ale mm striați

– mișcări voluntare
• Motoneuronii ɣ - ff intrafusale (fusuri
neuromusculare)
• Neuronii Renshaw – axoni recurenți, feedback
negativ asupra neuronilor α
ɣ

α
 Reflexele osteotendinoase (ROT)
• Reflexe de întindere musculară (miotatice),
proprioceptive, monosinaptice
• Centrul reflex: măduva spinării sau trunchiul cerebral
• Viteză mare – adaptarea lungimii ff musculare la sarcină
• Receptorii: terminațiile anulospirale (fusurile
neuromusculare)
• Calea aferentă: ff Ia (conducere rapidă) și ff II (lentă) din
nn spinali (pericarion – gg dorsali) – neuroni senzitivi
• Stimul: întinderea ff musculare (inclusiv intrafusale) –
rapid (ff Ia) sau lent (ff II)
• Neuronii senzitivi fac sinapsă în cornul anterior medular
direct cu motoneuronii α (calea eferentă) – contracția ff
extrafusale – scurtarea mușchiului
 Tonusul muscular
• Starea de contracție parțială permanentă a mușchilor
scheletici
• Reglarea tonusului – prin reflexe miotatice
• + Motoneuronul ɣ - inervează miofibrilele din fusurile
neuromusculare – reglează contracția ff intrafusale pt a
fi responsive la întindere, pt a se putea declanșa reflexul
miotatic
• Căile motorii supraspinale – sinapsă în cornul anterior cu
motoneuronii α și/sau ɣ - modulare a tonusului muscular
de la nivelul centrilor superiori
• Tonusul muscular se găsește într-o permanentă ajustare
– posturi sau mișcări adecvate comportamentului
Rolul cerebelului în reglarea tonusului
muscular
• Paleocerebelul primește aferențe proprioceptive
la la mm și tendoane prin tracturile
spinocerebeloase
• Trimite eferențe către NMP de tip ɣ prin tracturile
vestibulospinal, reticulospinal și rubrospinal
• Scade tonusul – frecvența descărcărilor prin
tracturile spinocerebeloase scade – frecvența
descărcărilor prin eferențele cerebelului crește –
stimularea neuronilor ɣ – crește tonusul

• Leziunile cerebeloase: hipotonie ipsilaterală!

 Sindromul de neuron motor central
(sindromul piramidal)
• Multe afecțiuni neurologice se pot însoți de
sindrom piramidal, de ex.:
– accidentele vasculare cerebrale (ischemice sau
hemoragice)
– traumatismele cranio-cerebrale sau vertebro-
medulare
– scleroza multiplă
– tumorile cerebrale
– scleroza laterală amiotrofică
– neuroinfecțiile, etc.
 Sindromul piramidal – semne clinice
1. Deficitul motor
2. Exagerarea reflexelor osteo-tendinoase
3. Diminuarea reflexelor cutanate
4. Apariția reflexelor patologice
5. Spasticitatea
6. Clonusul muscular
7. Sincineziile
 Deficitul motor
• Scăderea forței musculare, de diferite grade
• Clinic se pune în evidență prin probe de
pareză și examenul mișcărilor active
segmentare
• Se denumește în funcție de intensitate,
localizare și numărul membrelor afectate:
– Intensitate: pareză/plegie
– Localizare: brahial/crural/stânga/dreapta
– Numărul membrelor afectate: mono/hemi/hemi
cruciată/para/di(bi)/tri/tetra-
 Deficitul motor

• Exemple:
– monopareză crurală stângă
– hemiplegie dreaptă
– parapareză
– hemipareză stângă predominant facio-brahială sau
predominant crurală
– hemipareză cruciată, brahială dreaptă și crurală
stângă
– tetraplegie
 Distribuția deficitului motor
• În funcție de localizarea anatomică a leziunii
tractului corticospinal
– cortical: AVC ischemic în teritoriul ACM superficial,
meningiom interemisferic
– coroana radiată: sindrom pseudobulbar vascular
– capsulă internă sau mezencefal
– baza punții: AVC în teritoriul aa. paramediane
– bulbul rahidian – la nivelul decusației
– măduva spinării
http://intranet.tdmu.edu.ua
http://intranet.tdmu.edu.ua
http://intranet.tdmu.edu.ua
 Exagerarea ROT

• Bruschețe și amplitudine crescute

• R. bicipital – C5-C7
• R. stilo-radial – C5-C7
• R. tricipital – C6-C8
• R. rotulian – L2-L4
• R. ahilean – L5-S2
 Diminuarea reflexelor cutanate și
echivalentelor lor (mucoase externe)

• Reflexele cutanate
abdominale
• R. cornean
• R. velopalatin
• R. cremasterian
 Reflexele patologice
• Apar din cauza eliberării NMP de
sub influența NMC
• Normale la nou-născuți până la 6
luni (mielinizare)
• Mb. superior:
– Marinescu-Radovici (palmo-
mentonier), Hoffman
• Mb. Inferior:
– Babinski, Gordon, Oppenheim, etc.
Reflexul cutanat plantar, semnul
Babinski (rr. patologice)

http://intranet.tdmu.edu.ua
 Spasticitatea
• Hipertonia musculară specifică sindromului
piramidal, elastică (revenirea la poziția inițială)
• Afectarea grupelor musculare
antigravitaționale (flexorii mb superior și
extensorii mb inferior)
• Varianția tonusului în funcție de gradul de
întindere a ff musculare – fenomenul “cedării
în lamă de briceag”
• Mersul “cosit”
http://intranet.tdmu.edu.ua
 Clonusul

• Extensia bruscă la nivelul unei

articulații (pumn, gleznă)
provoacă o serie de contracții
musculare repetitive, clonii
 Sincineziile
• Mișcări involuntare ale mb. paralizate, asociate unor
alte mișcări sau activități reflexe (mișcări ale
membrelor de partea sănptoasă, căscat, strănut, etc.)
• În funcție de condițiile de apariție – 3 tipuri:
– sincinezii globale (contracții globale ale mb paralizate
declanșate de căscat, strănut, etc.)
– sincinezii de imitație (membrele paralizate schițează o
mișcare “în oglindă” față de mișcarea împotriva unei
rezistențe a membrelor sănătoase
– sincinezii de coordonare (contracții ale grupelor musculare
paralizate ale unui membru – ex. distal – în momentul când
este mobilizat activ, voluntar, prin grupele musculare
neafectate – ex. proximal)
SUCCES ÎN MODULUL DE
NEUROLOGIE!