NEURONUL MOTOR PERIFERIC

Șef lucrări Dr. Gabriela Mihăilescu

Spitalul Clinic Colentina
UMF Carol Davila București
 NEURONI MOTORI

I. NEURON MOTOR CENTRAL (NMC)

II. NEURON MOTOR PERIFERIC (NMP)
I. NEURONII MOTORI CENTRALI – origine în cortexul
cerebral primar motor (girus precentral)
Au axoni lungi ce intră în constituția tracturilor corticospinale
și corticobulbare
Tracturi corticospinale

Tracturi corticobulbare
II. NEURONII MOTORI PERIFERICI (NMP) – origine în
trunchiul cerebral (nucleii motori ai nervilor cranieni) și
măduva spinării (celulele coarnelor anterioare = coloane
cenușii anterioare) axonii lor formând componenta motorie a
nervilor cranieni motori și micști și rădăcina anterioară
(ventrală) a nervilor spinali. Sunt singura cale eferentă de la
nivelul sistemului nervos central (SNC) către mușchi.
 CLASIFICARE
NMP-ici sunt clasificați funcție de tipul de fibră musculară pe
care îl inervează:

NEURONI MOTORI ALPHA (-NM) inervează fibrele

musculare extrafusale, implicate în contracția musculară

NEURONI MOTORI BETA (-NM) inervează fibrele

musculare intrafusale ale fusurilor musculare cu colaterale
către fibrele extrafusale

NEURONI MOTORI GAMMA (-NM) inervează fibrele

intrafusale, care împreună cu aferențele senzitive compun
fusurile musculare (componentă a propriocepției)
 FIBRE AFERENTE

Piramidale  mișcări voluntare

Reticulospinale  tonus și modulare posturală

Olivospinale

Tectospinale

Rubrospinale

Rădăcina posterioară a nervului spinal  reflexe

miotatice
Axonii neuronilor motori periferici (NMP) cu sediul
în trunchiul cerebral inervează musculatura feței, a
capului și a gâtului (mișcările globilor oculari,
expresia facială, asigură masticația, deglutiția,
fonația) (n. cranieni) și cei cu sediul în măduva
spinării, părăsind măduva spinării sub forma
rădăcinilor anterioare ale nervilor spinali, inervează
musculatura membrelor și a trunchiului.

NMP-ici (ca neuroni eferenți) sunt responsabili de

realizarea mișcărilor voluntare (fiind conexiunea
între NMC și mușchii scheletici), dar de asemenea
de menținerea tonusului muscular și producerea
reflexelor osteotendinoase (prin arcurile reflexe).
 Nervii spinali formează o
rețea de fibre nervoase care
se distribuie mușchilor și
tegumentelor. Ei formează
nervii periferici (ce conțin
fibre de la mai mult de o
rădăcină) organizați în
plexuri (cervical, brahial,
lombar, sacrat)
 Cunoscând originea și
distribuția nervilor periferici,
pe baza examenului clinic,
putem localiza leziunile
 FIZIOLOGIE
NMC (inițiază mișcări voluntare)  secretă GLUTAMAT 
interneuroni  dendrite ale NMP-ici soma NMP-ici 
depolarizarea NMP potențial de acțiune  axonii mielinizați ai
NMP-ici mesaj  noduri Ranvier  sinapse = joncțiunea
neuromusculară  se eliberează ACETILCOLINA  fanta sinaptică
 receptori postsinaptici ai membranei fibrei musculare 
contracția fibrei musculare (toate fibrele musculare activate
împreună de către același nerv = unitate motorie)
UNITĂȚI MOTORII

 Unități motorii mici – formate dintr-un NMP (dendrite+corp

neuronal+axon) și un număr mic de fibre musculare de
același tip, stimulate împreună (ex. mușchii extrinseci ai
globilor oculari, musculatura degetelor) în scopul realizării
unor mișcări rapide, precise, controlate (aprox.15 fibre)
 Unități motorii mari – formate dintr-un NMP și un număr mare
de fibre musculare de același tip stimulate împreună (ex.
musculatura membrelor, trunchiului) (aprox. 1500 fibre)

Modul în care funcționează unitatea motorie poate fi investigat

prin EMG (electromiografie) măsurând amplitudinea și latența
undelor obținute prin sumarea activității tuturor fibrelor unității
motorii.
FIBRE MUSCULARE

 TIP I – folosesc metabolismul oxidativ al glucozei.

Numite MUȘCHI ROȘII. Contracții lente, tonice

 TIP II - folosesc energie obținută prin glicoliză. Numite

MUȘCHI ALBI. Contracții rapide, fazice

 NMP sunt controlați în permanență de NMC. Dacă

NMC nu funcționează, NMP nu vor fi inhibați (nu vor fi
opriți  spasticitate și deficit motor  sindrom de
NMC)
PATOLOGIE

Lezarea NMP

Leziunile care afecteaza NMP la nivelul

trunchiului cerebral sau al măduvei spinării,
nervii cranieni motori sau micști sau fibrele
nervoase ce conectează coloanele cenușii
medulare anterioare cu mușchii corespunzători,
produc o segmentare a simptomelor (numai
mușchii inervați de nervii lezați vor fi
simptomatici)
SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC
 DEFICIT MOTOR FLASC (paralizie) – deficit motor,
scăderea forței musculare, limitată segmental sau focal
(inervația rădăcinii nervului cranian sau spinal) asociată cu
scăderea tonusului muscular (Caracteristic!)
 Poate afecta și mai multe grupe musculare în boli generalizate
cum ar fi Sindromul Guillain Barre sau poliomielita

 Hipotonia, atonia – tonus muscular scăzut sau absent

(crește extensibilitatea mușchiului, crește amplitudinea
mișcărilor pasive, scade rezistența opusă de mușchiul
respectiv)

 Hiporeflexia – în zonele afectate (diminuarea relexelor de

întindere dependentă de numărul de unități motorii distruse).
Semne tipice de denervare musculară în stadiul final
(prezente mai târziu în evoluția bolii)

Atrofie musculară – fibrele musculare degenerează, se

atrofiază, dacă nu sunt stimulate
Potențiale de fibrilație – semne de denervare activă
(EMG)
Fasciculații – cauzate de creșterea potențialului de
receptor, concentrat pe mușchi pentru a compensa lipsa
de inervație  contracții involuntare ale fibrelor
musculare scheletice sau la nivelul extremității cefalice
(ex. limbă), datorită contracțiilor unor fibre musculare
incapabile să realizeze o activitate voluntară
Contracție idiomusculară – contracție localizată a unui
mușchi pe cale de degenerare
CAUZE:
 Traumatisme (măduva spinării, nervi periferici)
 Infecții (virusuri care afectează selectiv nucleii
nervilor cranieni motori sau micști, celulele coarnelor
medulare anterioare – polio, varicelo-zoster,
clostridium botulinum
 Compresie (sindromul cozii de cal)

 Boli autoimune (Sindromul Guillain-Barre)

 Frig, curenți de aer rece – Pareza facială periferică

Bell
 Atrofie musculară secundară unei folosiri incorecte a
musculaturii, cu fibroză
 Necunoscute – Boala neuronului motor central și
periferic = scleroza laterală amiotrofică (SLA)
ARCUL REFLEX
 Calea prin care se transmite reflexul osteotendinos (folosind 2
neuroni și o sinapsă – ”monosinaptică”) sau mai mulți neuroni și
mai multe sinapse ”polisinaptică”)
 Stimul (ex. percuția unui tendon)  proprioceptori  neuron
senzitiv  măduva spinării  motoneuron (NMP)  mușchi
(contracție reflexă)
EXAMINAREA REFLEXELOR OSTEOTENDINOASE (ROT)
 Ciocan de reflexe
 Explicarea tehnicii
 Cunoașterea nivelului medular la
care se închid reflexele
osteotendinoase (ROT)
 Pacient relaxat („limbs like a wet
noodle”), metode de distragere
 Pot fi influențate de: vârstă,
factori metabolici (disfuncție
tiroidiană, anomalii electrolitice),
gradul de anxietate
Reflexul stiloradial (nivel C5-C6)
Reflexul bicipital (nivel C5-C6)
Reflexul tricipital C7 (nivel C6-C7)
Reflexul cubitopronator (nivel C8-T1)
Reflexul rotulian L2-L4
Reflexul Achilian (nivel S1-S2)
PATOLOGIE
LEZIUNI DE PERICARION (NMP)

Deficit motor în teritoriul de distribuție al rădăcinilor

corespunzătoare leziunii. De obicei asimetrice (excepție
afecțiunile heredodegenerative). Fasciculații pot fi prezente în
leziuni lent progresive. NU există afectare senzitivă.

Cauze: poliomielită acută epidemică afectând cornul medular

anterior, poliomielită anterioară cronică, polioencefalită, SLA
(scleroza laterală amiotrofică), siringomielie, tumori medulare.

LEZIUNILE RĂDĂCINILOR ANTERIOARE ALE NERVILOR

SPINALI

Deficit motor în teritoriul de distribuție al rădăcinilor

corespunzătoare sediului leziunii. Fasciculații pot fi prezente
extrem de rar. DA, se întâlnesc tulburări senzitive datorită
vecinătății rădăcinii posterioare a nervului spinal cu rădăcina
anterioară a nervului spinal.
 LEZIUNILE PLEXULUI CERVICAL

Tulburări motorii: flexie, rotație, înclinarea laterală a capului și gâtului

Tulburări respiratorii
Tulburări senzitive: (C2-C4) regiunea occipitală a scalpului, mastoidă și
unghiul mandibulei, pavilionul urechii; tegumente din jurul claviculei, partea
superioară a mușchiului deltoid și pectoral având limita inferioară coasta a
treia.
 LEZIUNILE PLEXULUI BRAHIAL
Plexul brahial :
Rădăcini C5-T1
Trunchiuri: Primar superior C5-C6, mijlociu C7, inferior C8-T1, fiecare cu
ramuri anterioare și posterioare
Diviziuni: laterală, medială și posterioară
Nervi periferici : musculocutan, median, ulnar, cutaneous antebrachialis și
nervii brahial, radial, axilar

Cauze: traumatisme, compresii (calus osos), tumoră, hematom, elongație

Deficit motor, atrofie musculară și tulburări de sensibilitate în
teritoriul de distribuție, ROT diminuate sau abolite
LEZIUNILE PLEXULUI LOMBAR
 Rădăcini T12/ L1-L4
 Nervi periferici: femural, obturator, safen
 Ramuri colaterale: iliohipogastric, ilioinghinal, femurocutanat lateral,
genitofemural
Situate între mușchii paraspinal quadratus lumborum și psoas 
vulnerabile la traumatisme locale sau compresii (ex. hematom, sarcină
etc)
Durere lombară, amiotrofie, deficit motor și senzitiv, asimetrie de reflexe,
tulburări vegetative (ex . tulburări ale sudorației)
 LEZIUNILE PLEXULUI SACRAT
Rădăcini L5, S1-S4
Toate rădăcinile dau naștere nervului sciatic
Localizat în pelvis  vulnerabil la patologia pelvină

Leziuni lombosacrate (plexurile lombar și sacrat sunt conectate prin așa

numitul trunchi lombosacrat)
 Plexopatie = simptome care nu se potrivesc nici
distribuției unei singure rădăcini nervoase, nici unui singur
nerv periferic

 Clinic simptomele unei plexopatii lombosacrate pot fi cele

ale oricărei leziuni de nerv periferic:
 durere neuropată (severă, lancinantă, asemănătoare unei
arsuri), furnicături, amorțeli ale unor regiuni tegumentare, sau
invers, hiperestezie, și
 deficit motor și
 atrofia anumitor mușchi la nivelul coapsei, gambei, piciorului.
 Leziune acută  durere urmată de deficit motor și
atrofie musculară

 Leziuni progresive  de obicei debutează cu

simptome senzitive (ex. amorțeli, furnicături și durere
exagerată), până la scăderea forței musculare
CAUZE
 Boli degenerative medulare cu afectarea rădăcinilor
lombosacrate (discopatii, stenoze de canal spinal)
 Compresii (radiculare) sau formațiuni tumorale – tumori
compresive sau infiltrative, hematoame  plexopatie
 Traumatisme±fractură de sacru, sau alte oase pelvine
 Plexopatie de iradiere
 Boli generale (polineuropatie diabetică periferică sau
proximală), hematoame (coagulopatii, tratament
anticoagulant, hemofilie), neuropatie idiopatică a
plexului lombosacrat
 Intervenții chirurgicale ginecologice majore, leziuni
obstetricale ale trunchiului lombosacrat
Diagnostice paraclinice:

RMN cerebral sau medular;

CT scan cerebral, medular sau pelvin;

mielografie;

radiografie;

EMG (electromiografie) – localizează leziunea;

PES (potențiale somestezice evocate)

Localizarea unei leziuni este primul obiectiv al oricărei

evaluări neurologice !  Etiologie posibilă
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
 Imagini sursa INTERNET
 http://www.medicalook.com/human_anatomy/organ
s/Lumbar_nerve_plexus.html
 https://boneidol.weebly.com/brachial-plexus.html

 http://faculty.etsu.edu/forsman/generalnerveplexus.
html
 https://pt.slideshare.net/Firedemon13/reflexes-
9190739/3
Testing the reflexes
BMJ 2019; 366 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.l4830 (Publish
ed 14 August 2019)Cite this as: BMJ 2019;366:l4830